CNAS plătește mai mult pentru salarii decât pentru servicii medicale, arată un studiu ASE

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) direcţionează o parte tot mai mare din buget către plata salariilor, în detrimentul finanțării efective a serviciilor medicale. Concluzia aparține studiului „Analiza performanţei economice şi operaţionale în sistemul de sănătate”, realizat de Academia de Studii Economice din Bucureşti, în parteneriat cu Reţeaua de sănătate „Regina Maria”. Documentul a fost prezentat miercuri, în cadrul unui eveniment organizat la ASE.

Potrivit datelor prezentate, în perioada 2018–2024, cheltuielile Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) pentru serviciile medicale au crescut cu 108% în prețuri curente și cu 37% în prețuri constante, ducând la o majorare a ponderii în PIB de la 3,5% la 3,9%.

Serviciile spitaliceşti rămân principala direcţie de plată din bugetul FNUASS, acestea primind 46% din totalul fondurilor în 2024. Cu toate acestea, analiza arată că „în 2024, valoarea plăţilor pentru servicii a fost de 16 miliarde de lei, iar cea pentru salarii – 15,5 miliarde de lei. În 2025, în ceea ce priveşte cheltuielile FNUASS, suma alocată plăţii personalului o depăşeşte pe cea alocată serviciilor”.

Pentru realizarea acestui studiu, au fost analizate datele financiare și operaționale ale unui eșantion reprezentativ de 709 unități sanitare – 353 publice și 356 private. În total, casele de asigurări de sănătate au contractat în 2024 un număr de 121.000 de paturi, dintre care 72% pentru spitalizare continuă a pacienților acuți, 20% pentru pacienți cronici și restul pentru spitalizare de zi.

Pe baza acestor contracte, s-au înregistrat 3,27 milioane de cazuri de pacienți acuți (dintre care 95% tratați în spitale publice), 390.000 de pacienți cronici (85% în spitale publice) și 6,3 milioane de servicii de spitalizare de zi (79% în spitale publice). Din totalul de 28 de miliarde de lei încasate de aceste unități din bugetul FNUASS, jumătate au fost destinate salariilor, iar cealaltă jumătate – serviciilor medicale. De asemenea, 85% din fonduri au fost direcționate către spitale publice.

Realizatorii analizei atrag atenția asupra unor probleme structurale ale sistemului: „tarifele pe servicii sunt subdimensionate şi nu acoperă costurile furnizorilor”, iar mecanismele actuale de compensare generează „ineficienţă, diminuarea motivaţiei spitalelor publice de a-şi optimiza funcţionarea, inechitate între furnizori şi faţă de asiguraţi, dar şi periclitarea sustenabilităţii bugetare a FNUASS”.

Mai multe informații ale studiului pot fi consultate aici.