CMR: „Susținere față de cadrele medicale care își exercită profesia în condiții dificile și care se confruntă cu amenințări și agresiuni din partea populației”

0
305

Aproximativ 10% dintre medicii din România au suferit o agresiune fizică în legătură cu actul medical efectuat, au transmis, marţi, reprezentanţii Colegiului Medicilor din România (CMR).

Organizația profesională a realizat, recent, un studiu privind sindromul de ”burnout” în rândul medicilor şi riscul de malpraxis și, potrivit rezultatelor, „10% dintre cei peste 8.000 de medici respondenţi au suferit o agresiune fizică în legătură cu actul medical efectuat”. În plus, datele indică faptul că cei mai expuşi riscului de agresiune sunt medicii sub 35 ani (13%).

Specialităţile cu procente ridicate, potrivit datelor sunt psihiatrie (21%), anestezie şi terapie intensivă (20%), pediatrie – interne (12%) şi chirurgie generală, obstetrică-ginecologie şi reabilitare (11%).

CMR, solidaritate față de cadrele medicale care se „confruntă cu ameninţări şi agresiuni din partea populaţiei”

Totodată, CMR şi-a manifestat, marţi, printr-un comunicat de presă, solidaritatea şi susţinerea faţă de cadrele medicale „care îşi exercită profesia în condiţii dificile şi care se confruntă cu ameninţări şi agresiuni din partea populaţiei”, referindu-se la cazurile de agresiune fizică şi verbală înregistrate, în ultima perioadă, în Secţia de Obstetrică şi Ginecologie a Spitalului Judeţean de Urgenţă „Mavromati” Botoşani:

„În lumina evenimentelor recente întâmplate în Secţia de Obstetrică şi Ginecologie a Spitalului Judeţean de Urgenţă „Mavromati” Botoşani, Colegiul Medicilor din România și Colegiul Medicilor Botoșani fac apel la responsabilitate, exprimându-și totodată solidaritatea și susținerea față de cadrele medicale care își exercită profesia în condiții dificile și care se confruntă cu amenințări și agresiuni din partea populației.

Înțelegem îngrijorarea și durerea provocate de un incident sau pierdere în rândul pacienților. Cu toate acestea, este esențial să menținem respectul și înțelegerea pentru munca medicilor și a personalului medical, care depun constant eforturi pentru a oferi îngrijire de calitate, deseori în condiții de stres și resurse limitate. Pe lângă situațiile extreme, care pun medicii în pericol de a fi agresați verbal și fizic, medicina defensivă a devenit o realitate în sistemul medical din țara noastră, ceea ce înseamnă că o parte dintre medici profesează mai degrabă cu intenția de a se proteja de eventuale acuzații decât pentru nevoia reală a pacientului. Aceasta nu numai că poate genera costuri suplimentare pentru sistemul de sănătate, dar poate și să afecteze calitatea îngrijirii medicale oferite.

Facem apel la autoritățile competente, inclusiv la conducerea spitalului și la autoritățile locale, să ia măsuri concrete pentru protecția medicilor și a personalului medical. Este responsabilitatea tuturor să asigurăm un mediu de lucru sigur, în care profesioniștii din sănătate pot să își exercite meseria fără teama de represalii sau violență.

Un studiu recent, realizat de Colegiul Medicilor din România, privind sindromul de burnout în rândul medicilor și riscul de malpraxis, indică faptul că 10% dintre cei peste 8.000 de medici respondeți au suferit o agresiune fizică în legătură cu actul medical efectuat, cei mai expuși fiind medicii sub 35 de ani (13%). Specialitățile cu procente ridicate sunt psihiatrie (21%), anestezie și terapie intensivă (20%), pediatrie – interne (12%) și chirurgie generală, obstetrică-ginecologie și reabilitare (11%).

Colegiul Medicilor din România își reafirmă angajamentul de a sprijini medicii și de a pleda pentru un sistem de sănătate în care se acordă atenție și respect atât pacienților, cât și profesioniștilor care îi îngrijesc” – se menționează în comunicatul semnat de prof. univ. dr. Daniel Coriu – președinte al Colegiului Medicilor din România și dr. Constantin-Didi Moșneguțu – președintele Colegiului Medicilor Botoșani.

Articolul precedent27 decese la pacienți cu COVID-19, în ultima săptămână. Peste 1.100 de persoane, internate în unități sanitare de profil
Articolul următorAcord al instituțiilor UE privind sustenabilitatea și agilitatea financiară a Agenției Europene pentru Medicamente