„Cancerele de Sânge. Conștientizare prin informare”(II):  Necesitatea unui program de screening specific, anual, pentru depistarea bolilor hemato-oncologice în stadiu incipient

Ziua Internațională de luptă împotriva cancerelor de sânge a fost marcată, la finele acestei săptămâni, de Societatea Română de Hematologie(SRH) printr-o dezbatere pe marginea acestei tematici.

Astfel, la manifestrea intitulată „Conferința–dezbatere Cancerele de sânge. Conștientizare prin informare”– susținută la Hotel Capitol, Sala Luvru au punctat greutățile pe care le înfruntă pacientului român în drumul anevoios spre un sistem medical adecvat prof. univ. dr. Daniel Coriu – Președinte Societatea Română de Hematologie, dr. Sorina Bădeliță – Vicepreședinte Societatea Română de Hematologie, prof. univ. dr. Andrei Coliță – Vicepreședinte Societatea Română de Hematologie, prof. univ. dr. Horia Bumbea – Vicepreședinte Societatea Română de Hematologie, Rozalina Lăpădatu – Președinte Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune din România, Camelia Soceanu – Președinte Asociația S.O.S Mielom, Radu Gănescu – Președinte Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România.

Atât reprezentanții asociațiilor de specialiști cât și ai celor de pacienți au subliniat o problemă majoră în aceste patologii: insuficiența unităților medicale și a resursei umane compatibile cu numărul mare de bolnavi hemato-oncologici din țară.

Volum enorm de pacienți, disproporționat față de numărul de specialiști

„La fel ca și în cazul mielomului, în cazul limfoamelor, marea majoritate a pacienților care ajung la noi se prezintă în stadii avansate, lucru care înseamnă, pe de o parte un prognostic mai scăzut și o terapie mai dificilă pentru aceștia; este nevoie de o modalitate de depistare precoce a acestor afecțiuni, mai ales că aceasta nu implică lucruri foarte complicate. În primul rând, este necesar ca acești pacienți să fie văzut periodic, măcar la un an, măcar la examenul clinic de către medicul de familie și de făcut niște analize uzuale pentru a trage un semnal de alarmă dacă există sau nu astfel de boală.

Apoi, cum spunea și prof. univ. dr. Daniel Coriu, un lucru care ne afectează pe toți este creșterea numărului de pacienți și vă dau un exemplu strict personal: când m-am angajat  la Spitalul Colțea aveam în jur de 1200 pacienți pe an iar acum numărul internărilor în spitalizare este continuă, fiind dublu. În schimb avem departamentul de spitalizare de zi care pe acea vreme nu era și în care avem în medie, 7000 internări pe an: vă dați seama de numărul de tratamente și de pacienți cu care se lucrează, în condițiile în care, între timp, în București s-au mai deschis cel puțin două clinici mari de hematologie, la rândul lor suprapopulate.

Este un volum enorm de pacienți care, de cele mai multe ori, este disproporționat față de numărul de specialiști care trebuie să-i îngrijească.

Nu în ultimul rând, trebuie să recunoaștem că în ultimii ani avem posibilitatea să folosim foarte multe terapii noi dar există încă un decalaj în capacitatea noastră de a face un diagnostic mai profund al acestor afecțiuni și în a utiliza cumva mai eficient aceste terapii.

Mesajul meu ar fi că avem unelte cu care să lucrăm pe aceste tipuri de boli, numai că ne mai trebuie încă niște capacități de a folosi mai eficient aceste tratamente și nu mai trebuie capacitate organizatorică și umană pentru a putea acorda o îngrijire adecvată acestor pacienți, așa cum merită și pentru a le asigura și o calitate cât mai bună a vieții” – a declarat prof. univ. dr. Andrei Coliță – Vicepreședinte Societatea Română de Hematologie.

Leucemiile cronice au nevoie de un program de screening specific

„Ma bucur că putem sa avem o astfel de dezbatere azi alături de invitați, colegi, asociațiile de pacienți prin care să putem să atragem atenția asupra unor probleme pe care noi, ca hematologi le avem în activitatea noastră de zi cu zi. Mă aflu astăzi aici și în calitate de președinte al Asociației Române de Citometrie iar în această ipostază încerc să mă alături eforturilor de creștere a expertizei de diagnostic(…).

În fiecare  an, în fiecare an, încercăm și prin Școala de Citometrie, să pregătim resursa umană care să ajute în diagnostic; anul am avut o creștere foarte mare, chiar am dublat numărul de participanți și tot nu a fost suficient ceea ce înseamnă că este un interes crescut. Însă ne-am dori ca acești specialiști pe care îi pregătim să îi regăsim în sistemul de diagnostic.

Din păcate, cred că trebuie să realizăm în momentul de față nevoia de angajare de personal în sistemul sanitar; și aici trebuie să avem o prioritate, să ocupăm acele zone fierbinți  unde avem nevoie de resursa umană specializată – asistente, infirmiere – pentru că în lipsa lor nu avem capacitatea de îngrijirea și de internare a pacienților. Ar trebui să ne gândim foarte serios și la acest lucru: în special în hematologie, avem deficit de personal care ne împiedică să ducem la sfârșitul un act medical complet.

În acest sens, am putea să creștem și numărul de paturi  pentru pacienții care necesită transplant;  pacienții cu mielom multiplu au alte nevoi și există liste de așteptare.

Referitor la diagnostic, am susținut și în Planul național de luptă împotriva cancerului, crearea acestor centre de diagnostic, dar și a posibilităților de organizare a acestor centre de diagnostic: ne trebuie atât echipamente cât și resursa umană specializată.

O soluție ar fi ca un spital să fie motivat să dețină un astfel de centru pentru că creșterea personalului înseamnă o povară și nu în ultimul rând ar trebui reregândit și modul în care se decontează îngrijirea de acest fel a pacientului pentru că au nevoie de tratamente costisitoare care trebuie să fie acoperite de fondul de decontare.

Legat de o parte din patologia hemato-ontologică,  leucemiile cronice: aceste afecțiuni au nevoie, în general, de un program de screening specific.

 Până în urmă cu câțiva ani, am avut această întrebare pentru comunitatea nostră de hematologi: să identificăm acele teste de screening (…), să fie susținută o astfel de evaluare anuală care ar crește posibilitatea noastră de a identifica potențiali pacienți cu boli hematologice în stadii inițiale.

Legat de capacitatea de diagnostic, avem un parteneriat cu companiile farmaceutice și încercăm să avem la îndemână aceste protocoale de diagnostic corect și personalizat” – a menționat, la rândul său, prof. univ. dr. Horia Bumbea – Vicepreședinte Societatea Română de Hematologie.

foto: Adrian CONSTANTINESCU (Sănătatea TV)