Campanie INSP pentru sănătatea reproducerii: Peste 14.000 de nașteri la adolescente în 2023 în România

Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), în parteneriat cu Direcțiile Județene de Sănătate Publică și Direcția de Sănătate Publică a Municipiului București, desfășoară în perioada iulie – august 2025 o campanie de informare, educare și conștientizare privind sănătatea reproducerii.

Campania își propune să promoveze utilizarea metodelor contraceptive moderne și accesul echitabil la servicii de planificare familială, în contextul în care, deși s-au înregistrat progrese semnificative în România în ceea ce privește prevenirea sarcinilor nedorite și a infecțiilor cu transmitere sexuală, persistă inegalități majore. Tinerii, femeile din mediul rural și cele din grupuri vulnerabile sau dezavantajate se confruntă în continuare cu lipsa de informare, stigmatizare, precum și cu bariere culturale și economice care le limitează accesul la servicii de sănătate reproductivă.

Conform Studiului privind comportamentele la risc în rândul adolescenților (Youth Risk Behavior Surveillance System – YRBSS), realizat de INSP în 2022, se constată o serie de vulnerabilități în rândul tinerilor, în special al fetelor, în ciuda faptului că mulți liceeni manifestă un comportament responsabil în ceea ce privește viața sexuală.

Astfel, 76,4% dintre liceenii care au declarat că au avut relații sexuale au raportat utilizarea unei metode contraceptive eficiente la ultimul contact sexual, precum prezervativul, pilula contraceptivă sau contraceptivele injectabile. Există diferențe importante de gen: 80,6% dintre băieți au folosit o metodă eficientă, comparativ cu 71,3% dintre fete. În ceea ce privește utilizarea prezervativului, 73,3% dintre adolescenți au declarat că l-au folosit, însă 33,5% dintre fete și 21,1% dintre băieți nu au utilizat prezervativul, iar 28,7% dintre fete nu au apelat la nicio metodă contraceptivă eficientă, comparativ cu 19,4% dintre băieți.

Studiul mai arată o frecvență ridicată a comportamentelor sexuale cu risc crescut: 34% dintre băieți și 8,4% dintre fete au avut patru sau mai mulți parteneri sexuali de-a lungul vieții. În ultimele 12 luni, 50,8% dintre băieți și 22,1% dintre fete au avut relații sexuale cu parteneri ocazionali. În plus, 14,5% dintre adolescenții activi sexual au consumat alcool sau droguri înaintea ultimului contact sexual, comportament mai frecvent în rândul băieților (16,4%) decât al fetelor (11,6%).

Concluziile studiului subliniază necesitatea continuării campaniilor de informare și intervenție dedicate adolescenților, cu accent pe promovarea utilizării consecvente a metodelor contraceptive eficiente și prevenirea comportamentelor cu risc, precum relațiile sexuale cu parteneri multipli sau ocazionali și consumul de substanțe înaintea contactului sexual. Intervențiile trebuie adaptate nevoilor specifice ale fetelor și băieților, pentru a reduce diferențele de gen în comportamentele și riscurile reproductive.

Campania atrage atenția și asupra importanței consultațiilor prenatale periodice, care joacă un rol esențial în asigurarea unei sarcini fără complicații. Acestea permit identificarea timpurie a problemelor, monitorizarea dezvoltării fătului și oferirea de consiliere gravidei. Organizația Mondială a Sănătății recomandă cel puțin 8 consultații prenatale, începând din primul trimestru. În România, serviciile sunt gratuite, dar accesul la ele este inegal, în special pentru femeile din mediul rural sau din grupuri vulnerabile, din cauza barierelor teritoriale și socio-economice.

Un fenomen deosebit de îngrijorător în domeniul sănătății reproducerii este cel al sarcinilor în rândul adolescentelor, care presupun riscuri medicale crescute atât pentru mamă, cât și pentru nou-născut. Printre cele mai frecvente complicații se numără eclampsia, infecțiile postpartum și nașterea prematură. La nivel global, conform Organizației Mondiale a Sănătății, complicațiile din timpul sarcinii și nașterii sunt principala cauză de deces în rândul fetelor cu vârste între 10 și 19 ani.

Pe lângă efectele medicale, sarcinile la vârste fragede au consecințe sociale majore, cum ar fi abandonul școlar, limitarea oportunităților educaționale și profesionale, dar și dificultăți economice și psiho-emoționale.

În România, datele recente evidențiază o prevalență ridicată a acestui fenomen. Din cele 155.418 nașteri înregistrate în 2023, un număr de 14.365 (reprezentând 9,1%) au fost la fete cu vârste între 12 și 19 ani. Dintre acestea, 629 au fost la adolescente sub 15 ani, iar 13.736 la cele cu vârste între 15 și 19 ani, potrivit datelor INS din 2024.

Conform Eurostat, România și Bulgaria ocupă primele locuri în Europa în ceea ce privește nașterile la adolescente: 1 din 8 copii născuți de mame sub 20 de ani provin din aceste două țări (12,5% în Bulgaria și 12,1% în România din totalul primilor copii născuți).