
Unul din trei adulți și unul din opt copii sunt afectați de boala ficatului gras, la nivel mondial. „Cauzele sunt reprezentate de alimentația necorespunzătoare, din punct de vedere al excesului caloric și al macrostructurii alimentației”, atrage atenția prof. univ. dr. Liana Gheorghe, precizând că semnele și simptomele apar în stadiile avansate ale afecțiunii.
„Cauzele sunt reprezentate de alimentația necorespunzătoare, din punct de vedere al excesului caloric și al macrostructurii alimentației, adică o alimentație, care nu numai că aduce mai multe calorii decât consumăm într-o zi, care este bazată pe consumul de carne, carne procesată sub formă de mezeluri, lactate grase, precum smântâna, frișca sau telemea, de excesul acesta de glucoză și fructoză din diferite alimente, de la prăjituri, până la produsele de patiserie sau băuturile îndulcite care sunt foarte la modă și extrem de variate și atrăgătoare. În schimb, o alimentație ar însemna cereale integrale, uleiuri vegetale, în special de măsline, nuci, alune, semințe, foarte multe fructe și legume, pește dacă se poate și mai rar carne roșie sau carne procesată ori tocată”.
Boala ficatului gras poate afecta pe oricare dintre noi. Principalii factori determinanți sau asociați cu această afecțiune sunt obezitatea, diabetul zaharat de tip 2, hipertensiunea arterială și alte afecțiuni cardio-vasculare, dislipidemie. În cazul pacienților cu acest profil metabolic, riscul de a avea una din formele de boală steatozică hepatică este de peste 70%.
„De obicei, semnele și simptomele apar când boala a ajuns departe, o preciroză sau ciroză și are semnele obișnuite ale acestui stadiu avansat de boală. Totuși, ne putem da seama și ne putem gândi că o avem într-un anumit context metabolic. Riscul de a avea ficat gras și ficat gras cu steatohepatită și cu fibroză cu predispoziție la ciroză este de aproximativ 70-75% la persoanele obeze cu index de masă corporală de peste 30, la persoanele cu dislipidemie, hipercolesterolemie, hipertrigliceridemie, la persoanele cu diabet zaharat. Deci, există un context metabolic care te face să te gândești. 70-75% dintre acești oameni au ficat gras în diferite stadii. După aceea, simptomele sunt vagi și nespecifice, dar ar trebui să ne atragă atenția o durere constantă sau care recidivează în partea dreaptă superioară a abdomenului, în dreptul ficatului, un disconfort, o durere care revine în a doua parte a zilei când ești mai obosit, o stare de oboseală inexplicabilă, raportată la activitatea pe care o faci, o minte încețoșată, o lipsă de concentrare, de atenție. Genul acesta de simptome, foarte vagi și nespecifice, ar trebui, totuși, să reprezinte, atunci când persistă, un semnal de alertă. Apoi, ne putem confirma suspiciunea, făcând niște analize banale la medicul de familie, analizele uzuale pe care medicul de familie le recomandă în controlul anual”, a declarat prof. univ. dr. liana Gheorghe.
Nicio vârstă și niciunul dintre noi nu este scutit
Nicio vârstă și niciunul dintre noi nu este scutit de boala ficatului gras, atrage atenția medicul.
„În general, trebuie să pornim de la aceste principii dacă ești obez, dacă ai diabet, dislipidemie, hipertensiune în familie, trebuie să fii îngrijorat chiar de la vârste tinere, 20-25 de ani. Screeningul și o atenție deosebită raportată la vârstă se recomandă după vârsta de 50 de ani”, atrage atenția medicul.
La nivel mondial, unul din opt copii are ficatul gras, iar „obezitatea a început să fie o problemă care ridică o alertă grozavă în întreaga lume”, avertizează prof. univ. dr. Liana Gheorghe.
„La copii, aș putea să spun că sunt mai multe cauze, pornind de la lucrurile care nu țin de copil și de familia lui, adică de situațiile de sănătate publică: permisiunea de a avea la poarta școlii trei chioșcuri, care vând tot felul de croissante, dulciuri, băuturi indulcite, faptul că în școli încă educația fizică este considerată o materie derizorie și înlocuită de multe ori cu meditația la matematică. Copiii trebuie încurajați să facă sport, orele de educație fizică să fie respectate (…). Apoi, sunt lucrurile individuale care țin de familie, felul în care mama îl încurajează să mănânce vegetale, sunt mulți copiii care nu pun gura pe vegetale, pe lugume crude. De asemenea, este extrem de important ca cei mici să fie scoși în aer liber, să nu fie lăsați în casă cu calculatorul de la doi ani, de la trei ani. Trebuie să revenim la ceea ce s-a întâmplat în copilăria noastră, când ne dădeau părinții afară în fața blocului sau în curte și ne jucam. Deci, cam asta ar trebui încurajat. Până la urmă, obezitatea, existența aceasta a ficatului gras la o mare proporție de populație, începând de la vârstă fragedă, din copilărie, este un barometru al sănătății metabolice ale unei populații. Am avut oameni de la 18 ani, iar noi, intr-o clinică de specialitate, avem toate tipologiile, adică avem copii supraponderali, am văzut tineri la 18-20 de ani cu index de masă corporală de obezitate morbidă. Lucrul acesta se poate întâmpla la orice vârstă”, a explicat prof. univ. dr. Liana Gheorghe.
Nu există o medicație specifică aprobată pentru boala ficatului gras
Prevenirea bolii ficatului gras se realizează prim asumarea unui stil de viață care promovează sănătatea ficatului și care constă într-un regim alimentar normocaloric, fără excese alimentare, cu evitarea alimentelor procesate. Nu există, încă, medicamente specific înregistrate pentru această afecțiune.
„Dacă pentru diabetul zaharat, pentru obezitate avem o multitudine de medicamente acum, pentru ficatul gras nu avem o medicație specifică aprobată, care să reducă inflamația, fibroza și grăsimea din ficat. Punetm obține asta, scăzând paicentul în greutate cu medicamente anti-obezitate, dar nu există o medicație specifică. Cercetarea se mișcă în domeniul acesta, sigur că în momentul de față avem niște resurse: vitamina E, pioglitazona. Deci, sunt niște medicamente care au fost documentate a face bine la pacienții cu ficat gras, 800 mg pe zi de vitamina E e dovedită în studii și pioglitazona de asemenea, mai fac bine hepatoprotectoare de toate felurile. Trebuie să spun că, în sfârșit, cred că acum două-trei luni în urmă, a apărut primul medicament aprobat condiționat deocamdată și doar în Statele Unite ale Americii, dar probabil că va veni și în Europa, pentru ficatul gras, pentru că s-a dovedit într-un studiu de 52 de săptămâni că scade gradul de fibroză cu unu, pe o scală de la 0 la 4, și că rezolvă inflamația, adică hepatita. El se numește resmetirom și este un agonist de receptor de hormon tiroidian specific ficatului. Multe asemenea medicamente sunt în faze diferite de cercetare. Chiar dacă acum acești pacienți nu nu au soluție formidabilă terapeutică, cu siguranță că în următorii doi-cinci ani vor fi multiple”.
În lume, unul din trei oameni este afectat de boala ficatului gras, adică un miliard de persoane, dintre care formele de hepatită și de ciroză se întâlnesc la 115 milioane de oameni în lume,, fiind anticipată o creștere de am 1% pe an, afirmă medicul.
„În România, noi am făcut niște studii pe populația să spunem din programele acesta de screening al hepatitelor virale, populație care avea cu totul alte probleme și mulți dintre ei aveau obezitate, sindrom metabolic și ficatul gras l-am întâlnit cam la 25% dintre pacienții noștri”, a mai spus prof. univ. dr. Liana Gheorghe.
Asociația Română pentru Afecțiuni Hepatice și Asociația Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România au organizat, joi, o acțiune într-un parc din Capitală, la care au participar medici și pacienți, prin care au promovat exercițiul fizic și “alimentația verde”, ca metode de combatere a bolii ficatului gras și de restaurare a sănătății hepatice.