Au fost anuntati castigatorii „Nobelului american” pentru medicina

Fundatia Albert si Mary Lasker a anuntat ieri, 8 septembrie, castigatorii prestigioaselor premii Lasker din acest an. Acestea au fost acordate pentru elucidarea unui important mecanism celular, pentru dezvoltarea unei tehnici chirurgicale care imbunatateste viata pacientilor cu boala Parkinson si pentru descoperirea locusului genei BRCA1, cauza cancerului de san ereditar. Acordate incepand cu 1946, premiile Fundatiei Lasker recompenseaza oameni de stiinta, clinicieni sau functionari publici care au contribuit la progresele majore in intelegerea, diangosticarea, tratamentul, vindecarea sau prevenirea bolilor umane. De-a lungul timpului, 86 de laureati Lasker au castigat si Premiul Nobel, dintre care 47 in ultimele trei decenii.

Peter Walter (de la Univeristatea California din San Francisco) si Kazutoshi Mori (de la Universitatea din Kyoto,Japonia), vor primi Premiul Albert Lasker pentru Cercetare Fundamentala pentru descoperirile care au elucidat un sistem celular cheie de control al calitatii, raspunsul la proteinele depliate (UPR- unfolded protein response).

Un sistem celular esential

Plierea corecta a proteinelor este un proces esential tuturor organismelor, prin care rezulta o structura tridimensionala specifica, capabila sa realizeze anumite sarcini. O proteina depliata, in schimb, este un amestec de aminoacizi potential daunator pentru celula care, prin UPR, recunoaste acumularea periculoasa a acestor proteine si rezolva problema. Walter si Mori au cercetat independent „coregrafia complexa” prin care celulele trimit semnale catre nucleu, activand transcrierea de gene ale caror produse ajuta la corectarea situatiei. Prin activitatea lor, cei doi au contribuit la mai buna intelegere a unor boli mostenite precum fibroza chistica, retinita pigmentara si anumite afectiuni cu niveluri crescute ale colesterolului, in care proteinele decuplate coplesesc UPR.

Un nou tratament simptomatic al bolii Parkinson

Mahlon R. DeLong (Şcoala de Medicina a Universitatii Emory, Atlanta) si Alim Louis Benabid (Universitatea Joseph Fourier, Genoble, Franta ), vor primi Premiul Lasker- DeBakey pentru Cercetare Clinica pentru dezvoltarea unei tehnici chirurgicale – stimularea cerebrala profunda cu frecventa inalta a nucleului subtalamic – care reduce tremorul si restaureaza functia motorie la pacientii cu boala Parkinson in stadii avansate.

Tremorul in boala Parkinson este cauzat de distrugerea celulelor producatoare de dopamina din ganglionii bazali. Timp de zeci de ani, singurul tratament viabil a fost administrarea de levodopa, transformat prin procesele metabolice din creier in dopamina. insa administrarea prelungita de levodopa poate cauza efecte secundare serioase.

DeLong este cel care descoperise ca prin crearea unei leziuni in nucleul subtalamic intr-un model animal al bolii Parkinson imbunatateste simptomele motorii ale animalului. Benabid, in schimb, dezvoltase tratamentul prin stimulare electrica cu frecventa inalta la pacientii cu tremor esential si, tinand cont de descoperirea lui DeLong, a aplicat metoda la nivelul nucleului subtalamic. in 2002, Food and Drug Administration, agentia federala americana care reglementeaza si supervizeaza siguranta alimentara si produsele farmaceutice, a aprobat aceasta metoda pentru tratamentul in stadiile avansate ale bolii Parkinson. Fundatia Lasker apreciaza ca activitatea celor doi a imunatatit viata a peste 100.000 de pacienti care au beneficiat de aceasta procedura la nivel mondial.

Descoperitoarea genei cancerului de san ereditar

Mary-Claire King (Universitatea Washington din Seattle) va primi Premiul Lasker-Koshland pentru Reusite Exceptionale pentru contributiile sale in medicina si drepturile omului. King a demonstrat existenta susceptibilitatii familiale la cancerul de san si a descoperit locusul genei BRCA1 inaintea erei secventierii rapide si intr-o perioada in care oamenii de stiinta nu credeau ca susceptibilitatea unei boli foarte complexe precum cancerul de san poate fi legata de mutatia unei singure gene.

King a inceput cautarea presupusei gene in urma cu 40 de ani. Prin analiza si modelarea matematica a peste 1.500 de familii ale femeilor cu cancer de san, ea a ajuns la concluzia ca o singura gena era raspunzatoare pentru aparitia cancerului de san in anumite familii. Dupa analizarea ADN-ului rudelor, ea a raportat, in 1990, ca o parte a cromozomului 17 este responsabila de aparitia precoce a cancerului de san sau ovarian la unele familii.

Tot King este cea care a dezvoltat metoda de analiza a ADN pentru stabilirea inrudirii. in acest fel, in Argentina au putut fi identificati peste ani copiii rapiti sau nascuti in inschisoare in timpul regimului militar din anii 1970-1980. Aceasta metoda si cele care au dezvoltat-o au permis identificarea soldatilor necunoscuti si a victimelor catastrofelor naturale sau provocate de om (precum atentatul de la 11 septembrie).

Distinctiile, care vor fi inmanate la 19 septembrie la New York, sunt insotita de un onorariu e 250.000 de dolari pentru fiecare categorie.