Aproximativ 20.000 de copii se nasc prematur, anual, în România, dintre care circa 50% își pierd viața. Această cifră clasează țara noastră pe primul loc în Uniunea Europeană în privința mortalității infantile.

Ziua internațională dedicată copiilor născuți prematur este marcată la nivel mondial la data de 17 noiembrie. Iniţiată de Fundaţia Europeană pentru Îngrijirea Nou-născuţilor, în 2010, şi marcată, oficial, începând cu 2011, această zi are rolul de a atrage atenţia asupra riscurilor pe care le presupune naşterea prematură.

Anual, la nivel mondial se nasc prematur aproximativ 15 milioane de copii, potrivit celor mai recente date furnizate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS).  Asociația Prematurilor din România estimează că, în țara noastră, la fiecare 30 de minute, se naște un prematur cu probleme neurologice, motorii și neuromotorii. Acestea sunt consecințele faptului că, de cel puțin zece ani, maternitățile nu au mai fost dotate cu echipamentele vitale pentru îngrijirea bebelușilor prematuri, a anunțat asociația pe site-ul său – www.asociatiaprematurilor.ro. Nașterea prematură este cea care are loc cu mai mult de trei săptămâni înainte de data estimată de naștere, deci înainte de începutul celei de-a 37-a saptamani a sarcinii.

12% dintre bebeluși se nasc prematur în țările sărace

Scopul Zilei Mondiale a Prematurităţii este de a educa mamele să ia măsuri referitoare la anumite stiluri de viaţă ce pot favoriza o naştere prematură. De asemenea, scopul acestei zile mai este şi acela de a determina găsirea resurselor financiare pentru dotarea tuturor maternităţilor cu aparatura necesară acestor copii. Potrivit OMS, circa 15 milioane de copii se nasc anual înainte de termen, acest număr fiind în creştere de la an la an. Cele mai multe cazuri de copii născuți prematuri, adică peste 60% din numărul total de cazuri, se înregistrează în Africa şi în Asia de Sud. Astfel, în ţările sărace, aproximativ 12% dintre bebeluşi sunt născuţi prematur. Potrivit Organizației Salvați Copii, mortalitatea infantilă rămâne un capitol sumbru și pentru România, plasând țara noastră încă pe primul loc în Uniunea Europeană, cu o rată a mortalității infantile aproape dublă (6,2 ‰) față de media de 3,5%. O treime din aceste decese ar putea fi prevenite prin dotarea maternităților și secțiilor de nou-născuți cu echipamente medicale performante și prin dezvoltarea de programe suport pentru gravide, mame și copii, potrivit Organizației Salvați Copiii România.

Fătul are nevoie de 40 de săptămâni pentru adaptarea la viața extrauterină

De asemenea, complicaţiile survenite în situaţia naşterilor înainte de termen reprezintă principala cauza a mortalităţii în rândul copiilor cu vârsta sub 5 ani. La nivel mondial, aproximativ 75% dintre aceste decese ar putea fi prevenite prin intervenţii moderne și rentabile. Aparatura necesară include incubatoare, mese de resuscitare sau aparate speciale de testat hemoglobina şi funcţiile vitale ale nou-născuţilor prematuri.

Cu cât durata sarcinii este mai redusă, cu atât riscul de mortalitate infantilă este mai mare, potrivit medicilor. Copiii prematuri sunt supuși mai multor complicații medicale. Astfel, circa 25% dintre ei dezvoltă dizabilități grave, iar jumătate întâmpină probleme în dezvoltarea  comportamentală și cognitivă. Practic, fătul are nevoie de toate cele 40 de săptămâni pentru ca plămânii, ficatul, creierul, rinichii, intestinele și celelalte organe să se maturizeze suficient, pentru a permite adaptarea fără probleme la viața extrauterină.

Fumatul și consumul de alcool, factori de risc

Riscurile la care sunt supuși copiii prematuri care se nasc mult mai devreme de termen sunt problemele respiratorii, hemoragia intraventriculară, intoleranța digestivă și retinopatia de prematuritate. În funcție de gradul de prematuritate al nou-născutului, mai exact în funcție de vârsta de gestație a sarcinii, dar și de complicațiile apărute, acesta ar putea necesita administrare de oxigen, ventilație mecanică, administrare de surfactant, alimentație parenterală, menținerea homeostaziei termice, suport hemodinamic.

Printre cei mai întâlniți factori de risc se numără o sarcină prematură anterioară, sarcina gemelară, fumatul, consumul de alcool și de droguri, vârsta mamei sub 16 ani sau peste 35 de ani. De asemenea, afecțiunile apărute în sarcină, precum hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, problemele de coagulare a sângelui, infecțiile uterine sau urinare, reprezintă alte potențiale cauze ale nașterii premature.