Atacul de panică – răspunsul corpului la suprasolicitare emoțională

0
254

Dr. Alexandru Calancea, medic cardiolog la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava, atrage atenția asupra frecvenței tot mai mari a atacurilor de panică, pe fondul stresului prelungit și al unui stil de viață dezechilibrat. Într-o postare informativă pe rețelele de socializare, medicul explică ce reprezintă atacul de panică, cum se manifestă, ce factori îl declanșează și, mai ales, cum poate fi prevenit și gestionat eficient.

Ce este atacul de panică?

Atacul de panică este definit ca o reacție acută, intensă, de frică copleșitoare, apărută brusc, în lipsa unui pericol real. Dr. Calancea explică faptul că este vorba despre o descărcare rapidă de adrenalină și alte substanțe de stres în corp, care activează răspunsul instinctiv de „luptă sau fugi” – dar fără un motiv evident.

Acesta poate apărea spontan sau pe fondul unor factori declanșatori precum:

  • Emoții reprimate

  • Traume psihologice

  • Stres cronic sau oboseală accentuată

  • Dezechilibre chimice în organism

Cauze și factori declanșatori

Dr. Calancea împarte cauzele în două categorii principale:

1. Factori psihologici:

  • Experiențe traumatice (accidente, pierderi, abuz)

  • Tulburări de anxietate netratate

  • Perfecționism excesiv sau tendința de a controla totul

2. Factori de mediu și stil de viață:

  • Stres permanent la locul de muncă sau acasă

  • Privare de somn

  • Consumul exagerat de cofeină, alcool sau zahăr

  • Izolarea socială și lipsa sprijinului emoțional

Simptome frecvente

Atacul de panică poate fi confundat cu alte afecțiuni, motiv pentru care recunoașterea simptomelor este esențială:

  • Tahicardie (bătăi rapide ale inimii)

  • Senzație de sufocare sau lipsă de aer

  • Transpirații, tremurături

  • Amețeală, leșin

  • Durere sau presiune în piept

  • Greață, nod în gât sau în stomac

Măsuri de prevenție

Pentru a preveni apariția atacurilor de panică, medicul recomandă:

  • Somn regulat, de minimum 7–8 ore pe noapte

  • Activitate fizică moderată zilnic

  • Reducerea consumului de cofeină și alcool

  • Alimentație echilibrată și hidratare corectă

  • Pauze regulate în timpul muncii

  • Sprijin emoțional și comunicare deschisă cu persoane de încredere

Ce facem în timpul unei crize?

Dacă o persoană experimentează un atac de panică, Dr. Calancea oferă câteva tehnici utile pentru a recăpăta controlul:

  • Respirație controlată: inspiră 4 secunde, ține aerul 4, expiră lent timp de 6–8 secunde

  • Ancorare senzorială: atinge obiecte concrete (lemn, piele, pământ) pentru a te reconecta cu prezentul

  • Autosugestie pozitivă: „Este doar un atac de panică. Va trece.”

  • Odihnă: Așează-te, așteaptă 5–10 minute fără a fugi sau a te agita

“Atacul de panică NU te omoară, NU te face să înnebunești și este tratabil. Corpul tău dă un semnal că ai nevoie de echilibru și grijă de sine.”, informează  Dr. Alexandru Calancea.

Articolul precedentSpitalul „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”: Ion Iliescu se menține în stare gravă, cu afectare severă a funcției respiratorii și disfuncții multiple de organ
Articolul următorModernizarea serviciilor medicale din Galați și Hîncești, susținută printr-un proiect european de 1,6 milioane de euro