Consumul de alimente ultraprocesate crește riscul de obezitate, diabet, boli cardiovasculare și cancer

0
410

Dr. Alexandru Calancea, medic specialist cardiolog la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava, avertizează cu privire la efectele nocive ale alimentelor ultraprocesate asupra sănătății și propune sfaturi practice pentru reducerea acestora în dieta zilnică.

Potrivit acestuia, alimentele procesate sunt definite ca orice produs modificat față de forma sa naturală. În timp ce unele produse procesate ușor – precum iaurtul simplu, brânza, pâinea integrală sau legumele congelate – pot fi tolerate în dietă, alimentele ultraprocesate, cum ar fi snack-urile, mezelurile, dulciurile ambalate sau produsele de tip fast-food, au efecte dovedit negative asupra sănătății.

Dr. Calancea menționează o serie de riscuri asociate consumului constant de alimente ultraprocesate, printre care:

  • Creșterea în greutate și obezitate, din cauza densității calorice și lipsei nutrienților;

  • Apariția rezistenței la insulină și riscul de diabet de tip 2, cauzate de zaharuri ascunse;

  • Dezvoltarea bolilor cardiovasculare, prin consumul de grăsimi trans și exces de sare;

  • Creșterea riscului de cancer colorectal, în special în cazul consumului de carne procesată;

  • Inflamația cronică determinată de aditivi și coloranți artificiali;

  • Tulburări digestive provocate de lipsa fibrelor și prezența emulgatorilor;

  • Probleme de sănătate mintală, precum depresia și anxietatea, legate de diete dezechilibrate;

  • Steatoza hepatică (ficat gras non-alcoolic), asociată consumului de sirop de porumb;

  • Dependență alimentară, ca urmare a gustului intens creat artificial;

  • Slăbirea sistemului imunitar, cauzată de lipsa micronutrienților esențiali.

Pentru prevenirea acestor probleme, medicul oferă o serie de sfaturi concrete:

  • Evitarea produselor cu liste lungi de ingrediente sau termeni greu de înțeles;

  • Renunțarea la mezeluri, pateuri, crenvurști și alte alimente procesate în favoarea preparatelor din carne gătite acasă;

  • Limitarea consumului de biscuiți, napolitane și cereale îndulcite, preferând fulgi de ovăz combinați cu fructe și nuci;

  • Excluderea sucurilor carbogazoase sau colorate și înlocuirea lor cu apă, ceai sau sucuri naturale preparate acasă;

  • Atenție la produsele etichetate „light” sau „fitness”, care pot conține aditivi sau îndulcitori;

  • Prepararea dulciurilor în casă, pentru un control mai bun al ingredientelor;

  • Reducerea consumului de fast-food și a produselor gata congelate;

  • Utilizarea ingredientelor naturale și gătirea meselor în mod simplu, din alimente brute precum legume, cereale integrale, ouă, pește și carne curată.

Articolul precedentSporurile din spitalele publice sunt deja sub limita minimă legală, avertizează FSSR
Articolul următorCreșterea bugetului sănătății din 2025 nu se regăsește în finanțarea spitalelor publice, avertizează FSSR