Certurile frecvente cu familia si prietenii, asociate cu dublarea riscului de deces la varsta mijlocie

Certurile frecvente cu partenerii de viata, rudele sau vecinii ar putea creste riscul de deces la varsta mijlocie, potrivit unui studiu publicat astazi online de revista stiintifica Journal of Epidemiology & Community Health. Barbatii si persoanele fara slujba par a fi cei mai vulnerabili, potrivit cercetarii.

Autorii au chestionat circa 10.000 de barbati si femei cu varste intre 36 si 52 de ani legat de relatiile sociale de zi cu zi. Ei au incercat in special sa afle cine anume – dintre parteneri, copii, alte rude, prieteni si vecini – are cereri excesive, provoaca griji sau este sursa de conflict si cat de des se petrec astfel de evenimente. in plus, au cautat sa vada daca statutul de angajat influenteaza sau nu situatia.

Sanatatea participantilor la studiu a fost monitorizata timp de 11 ani. Astfel, in perioada 2000-2011, 196 de femei (4%) si 226 de barbati (6%) au decedat. Aproape jumatate din decese s-au datorat cancerului, restul fiind reprezentat de afectiuni cardiace/accident vascular cerebral, afectiuni hepatice, accidente si sinucideri.

Din 10 participanti la studiu, unul a raspuns ca partenerul sau copiii sunt o sursa frecventa si constanta de cereri exagerate si griji, 1 din 20 (6%) a spus acelasi lucru despre rude si 2%- despre prieteni. Asemanator, 6% aveau certuri frecvente cu partenerul sau copiii, 2% cu alte rude si 1% cu prietenii sau vecinii.

Dupa ce au luat in considerare o serie de alti actori – precum genul, statutul marital, afectiuni indelungate, simptomele depresive si clasa sociala – analiza a demonstrat ca grijile si pretentiile frecvente generate de parteneri si/sau copii sunt asociate cu o crestere cu 50-100% a riscului de deces de orice cauza.

Certurile costante par a fi insa cele mai daunatoare pentru sanatate. Conflictele sau certurile frecvente cu orice membru al cercului social – de la parteneri si rude la prieteni si vecini – au fost asociate cu dublarea sau triplarea riscului de deces de orice cauza fata de participantii care au declarat ca astfel de evenimente sunt rare.

Lipsa unui loc de munca pare sa amplifice impactul negativ al factorilor sociali de stress. Cei fara serviciu aveau un risc mai mare de deces de orice cauza decat cei expusi acelorasi stresori, dar care aveau un serviciu.

in plus, barbatii par a fi in mod special vulnerabili la grijile si cererile generate de partenere, riscul mai mare de deces fiind asociat pentru acest factor de stress cu sexul masculin.

Autorii admit ca personalitatea ar putea avea un rol in felul in care oamenii percep si genereaza stressul si cum raspund la acesta, influentand astfel riscul individual de deces precoce. Totusi, ei concluzioneaza ca dobandirea aptitudinilor de gestionare a conflictelor ar putea ajuta la reducerea numarului de decese premature asociate stresorilor din relatiile sociale.