Solutiile europene pentru sectorul sanitar romanesc, discutate la Bucuresti

La inceputul saptamanii, Comisia Europeana a adoptat o serie de recomandari in materie de politica economica pentru fiecare stat membru al UE – asa-numitele recomandari specifice fiecarei tari. Recomandarile au la baza analize detaliate privind situatia din fiecare tara si formuleaza orientari cu privire la modalitatile de stimulare a cresterii economice, de intensificare a competitivitatii si de creare de locuri de munca in perioada 2014-2015. Recomadarile specifice fiecarei tari fac parte din Semestrul european – ciclul de coordonare a politicilor economice si bugetare ale statelor membre UE, ca raspuns a criza economica.

Recomandarile UE pentru sanatatea romaneasca

Pe langa domenii precum piata muncii, educatia si formarea profesionala, transferurile sociale, administratia sau transportul si energia, Romania a primit recomandari si in ce priveste accelerarea reformelor din sectorul sanatatii. in preambulul documentului, Comisia Europeana recunoaste existenta reformelor in sistemul sanitar romanesc, dar avertizeaza ca unele masuri inregistreaza intarzieri si ca sunt afectate de finantarea insuficienta. De aceea, Romaniei i se recomanda „sa accelereze reformele in sectorul sanatatii pentru a spori eficienta, calitatea si accesibilitatea acestuia, inclusiv pentru persoanele defavorizate si pentru comunitatile indepartate si izolate; sa intensifice eforturile pentru a reduce platile informale, inclusiv prin intermediul unor sisteme corespunzatoare de gestiune si control.”

Recomandarile europene din domeniul sanatatii au fost discutate miercuri, 4 iunie, pe parcursul unui atelier de discutii din cadrul conferintei „Europa 2020 in Romania – Prioritati si resurse”, organizata de Reprezentanta Comisiei Europene in Romania. Angela Blanco, reprezentanta DG Sanatate si consumatori din cadrul Comisiei Europene, a indicat cele patru categorii de indicatori-cheie ai reformelor structurale in sanatate la care tara noastra inregistreaza probleme: indicatori ai cheltuielilor (nivelul cheltuielilor pentru sanatate fiind unul din cele mai reduse din UE), ai starii de sanatate (la care tara noastra se situeaza pe ultimele locuri), de spital (Romania avand un numar mare de paturi de spital, rate de ocupare sub medie si durate de spitalizare peste medie) si pentru farmaceutice (procentul pentru produse farmaceutice din totalul cheltuielilor de sanatate fiind printre cele mai mari). Dsa a evidentiat principalele elemente ale recomandarilor CE in domeniul sanatatii: imbunatatirea eficientei, calitatii si acesibilitatii.

Finantarea deficitara, adevarata problema

Francisk Iulian Chiriac, secretar de stat in Ministerul Sanatatii, a prezentat masurile de reforma din domeniu, subliniind cresterea finantarii pentru asistenta medicala primara si a ambulatoriului de specialitate. Accesul persoanelor din comunitatile indepartate si izolate la servicii medicale ar putea fi obtinut prin dezvoltarea infrastructurii de asistenta medicala comunitara, la nivelul autoritatilor locale. Printre reformele intreprinse, reprezentantul MS a mai amintit redefinirea pachetelor de servicii medicale, cu accentul pe preventie, reducerea birocratei prin implementarea dosarului electronic al pacientului si al biletelor electronice de trimitere, interdictia pentru furnizorii de servicii de a incasa bani de la pacienti pentru serviciile cuprinse in pachetul de baza sau posibilitate spitalelor de a acorda ingrijie la domiciliu, ca solutie de imbunatatire a finantarii.

Sorin Paveliu, expert de sanatate al Societatii Academice Romane, a comentat principalele recomandari ale Comisiei Europene. Dsa a atras atentia asupra faptului ca eficienta sistemului sanitar romanesc este de fapt prea mare, in conditiile in care indicatorii de sanatate, cu 5-10% mai scazuti fata de alte tari, sunt obtinuti cu cheltuieli de 8-10 ori mai mici. Cresterea calitatii presupune cresterea transparentei asupra situatiei reale din sistemul de sanatate (vorbitorul dand ca exemplu subraportarea infectiilor nosocomiale). in schimb, expertul SAR considera ca accesibilitatea nu este o problema reala, iar platile informale nu sunt un fenomen atat de amplu incat scoaterea lor la suprafata sa imbunatateasca semnificativ finantarea, care este, potrivit dsale principala problema a sistemului sanitar romanesc.

Printre problemele mentionate de participantii la atelierul de discutii se mai numara absenta unui sistem real de evaluare a tehnologiilor medicale, care sa realizeze studii de cost-eficienta si de evaluare a impactului bugetar si faptul ca unii medici sunt in conflict de interese, ocupa simultan pozitii de conducere in institutii de stat si private.