Anemia, cea mai răspândită afecțiune hematologică. Care sunt simptomele

0
655

Dr. Cătălin Țiplea, medic specialist hematologie, în cadrul Spitalului „Victor Babeș” Timișoara, a declarat că anemia afectează aproximativ 24% din totalul populației pământului, fiind cea mai răspândită afecțiune hematologică.

Afecțiunea apare atunci când numărul de celule roșii din organism, numite hematii, scade, din diferite cauze, potrivit dr. Cătălin Țiplea.

„Hemoglobina este o proteină a celulelor roșii care conține fier și transportă oxigenul în organism, astfel că o scădere a numărului de celule roșii aduce o serie de simptome: paloarea tegumentelor, dureri de cap dimineața, slăbiciune sau senzație de oboseală permanentă, lipsa poftei de mâncare, mâini și picioare reci, palpitații, amețeală”, a explicat medicul.

Potrivit acestuia, există mai multe tipuri de anemie:

  • Anemia feriprivă, cea mai frecventă formă de anemie, care apare atunci când nu avem suficient fier în corp, fie din cauza unui alimentații inadecvate, fie din cauza unor pierderi de sânge pe fond gastrointestinal sau ginecologic. De asemenea, sarcina poate duce la un consum crescut de fier în organism.
  • Anemia prin deficit de vitamine, ce este cauzată de nivelul scăzut de vitamina B12, vitamina B9 (acid folic), pe fondul unei nutriții deficitare în vitamine sau alterarea absorbției gastrice.
  • Anemia hemolitică, ce apare atunci când celulele roșii sunt distruse mai repede decât poate organismul să le înlocuiască cu celule roșii noi. Cauzele pot fi infecții, boli autoimune, afecțiuni inflamatorii cronice, anomalii congenitale ale celulelor roșii și chiar administrarea de anumite medicamente.
  • Anemia aplastică, ce apare atunci când măduva osoasă nu produce destule celule sanguine, adică, pe lângă scăderea numărului de celule roșii, este afectat atât numărul de leucocite, celule ale sistemului imunitar, cât și numărul de plachete cu rol în coagularea sângelui. Cauzele pot fi atât ereditare, cât de expunere la anumite substanțe toxice, după chimioterapie sau după infecția cu anumite virusuri.
  • Anemia secundară bolilor cronice, ce apare la pacienții cu infecții, neoplazii sau boli inflamatorii, și care persistă mai mult de una sau două luni. Poate apărea după infecții pulmonare, infecții de tract urinar, boli inflamatorii cronice, ca poliartrita reumatoidă sau lupus eritematos cronic ori boli neoplazice, ca mielom multiplu, leucemii, carcinoame.

Dr. Cătălin Țiplea atenționează că netratată, anemia poate determina multe probleme de sănătate: oboseală extrema, cu imposibilitatea îndeplinirii îndatoririlor zilnice, complicații ale sarcinii, precum nașterea prematură, complicații cardiace, inclusiv insuficiența cardiacă. Pierderea masivă de sânge provoacă anemia acută severă, care poate fi fatală.

„Diagnosticul de anemie se stabilește pe baza anamnezei, examenului clinic, și prin efectuarea analizelor de laborator: hemoleucograma, care arată numărul de celule roșii și nivelul hemoglobinei, reticulocite, care arată numărul de hematii tinere din organism, și examenul sangelui periferic, care determină mărimea, forma și culoarea globulelor roșii. Ulterior se vor recomanda analize care să determine nivelul fierului sau al vitaminelor din sânge, testul de hemoragii oculte, care determină dacă există sângerări la nivelul sistemului digestiv, analize care vor orienta spre tipul de anemie.
Tratamentul anemiilor diferă în fucție de cauză și poate consta în administrarea suplimentelor de fier, în anemiile feriprive, sau identificarea și îndepărtarea sursei de sângerare, în cazul sângerărilor cronice. În anemiile secundare afecțiunilor cronice, tratamentul trebuie să fie cel al bolii determinante.Deși multe tipuri de anemie nu pot fi prevenite, o alimentație sănătoasă ajuta la evitarea producerii anemiilor prin deficit de fier și vitamine. Dieta trebuie să includă alimente bogate în fier ca, vegetale cu fruza verde inchis, precum spanacul, apoi carne de vita, fructe uscate, nuci, alimente bogate în vitamina B12, adică lactate și carne, în general, și alimente bogate în acid folic precum citrice, năut, linte și fasole”, a declarat medic specialist hematologie.

 

Articolul precedentOctavian Jurma: Vârful valului patru, 5.000 de cazuri de infectare pe zi, în luna octombrie
Articolul următorCNA a aprobat difuzarea de spoturi referitoare la vaccinarea copiilor de peste 12 ani împotriva COVID-19