Un medicament nou, folosit pentru tratament cu o întârziere de circa trei ani în România

0
67

Preşedintele Comisiei de Sănătate din Senat, prof. dr. Adrian Streinu Cercel, a declarat că există o întârziere de circa trei ani până când România ajunge să folosească un nou medicament pentru tratament.

„Ştim cât se poate de clar că cel puţin până în momentul de faţă există o întârziere de circa trei ani de zile până când România ajunge să pună în funcţiune o nouă moleculă. Acest lucru ar trebui să fie mult accelerat şi nu cred că trebuie să descoperim apa caldă, aceste dosare, mai ales atât timp cât ele deja au înregistrare de tip EMA (Agenţia Europeană a Medicamentului), ca atare am putea merge pe această facilitate de înregistrare. Restul analizelor de cost-volum, eventual rezultat, sunt probleme care ţin de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. CNAS şi-a făcut treaba şi un exemplu în acest sens vi-l pot da în legătură Programul de terapie pentru hepatita virală C, care a mers foarte bine şi din păcate s-a împiedicat în cursul anului trecut din cauza pandemiei şi cam jumătate din scheme nu au putut fi alocate pacienţilor, pentru că aceştia nu au avut acces la servicii de sănătate. Şi noi ne-am izbit de o seamă de lucruri pe care în momentul de faţă le-am desţelenit, astfel că la Institutul „Matei Balş” s-au deschis uşile spitalizării de zi pentru astfel de tip de terapii”, a spus Adrian Streinu Cercel.

El consideră că la scleroza multiplă „se poate merge pe o variantă de telemedicină”.

Ad in title

„Cel puţin pentru scleroza multiplă se poate merge pe o variantă de telemedicină adaptată acestor pacienţi, pentru că este device în momentul de faţă care colectează informaţii de la nivelul corpului uman şi care pot fi incluse în sistem de telemedicină în baza cărora medicul specialist să ia o decizie”, a susţinut Streinu-Cercel în cadrul unui eveniment dedicat Zilei Mondiale a Sclerozei Multiple, organizat de Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Neurodegenerative.

La rândul său, directorul în cadrul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale Felicia Ciulu-Costinescu a afirmat că s-au făcut progrese în introducerea pe lista de medicamente compensate de noi terapii.

„Pacientul român este la fel de important ca şi pacientul european şi trebuie să se alinieze la nivel de accesibilitate a tratamentului în aceleaşi condiţii. (…) Suntem în evaluarea lucrărilor depuse pe anul 2020. (…) Partea de acces la tratament este centrată către o direcţie bună. Echipa este sub-dimensionată, însă acest lucru sper să se remedieze”, a afirmat directorul, potrivit Agerpres.

Consilierul ministrului Sănătăţii Mădălina Argăseală a amintit că în următorii ani România va avea acces la mai multe surse de finanţare.

„În următoarea perioadă România va putea avea acces la foarte multe surse de finanţare care vor permite finanţarea atât a investiţiilor în infrastructură, cât şi finanţarea serviciilor. Noi avem în perioada 2021-2027 la dispoziţie un buget la nivel naţional de peste 6,4 miliarde euro, din care 2,4 miliarde vor veni prin intermediul PNRR şi 4,068 miliarde euro prin Programul Operaţional Sănătate. România nu se rezumă doar la aceste fonduri şi factorii de interes, mă refer aici la instituţiile publice, cât şi la mediul academic, organizaţiile de cercetare din domeniul sănătăţii, mediul privat, organizaţiile non-guvernamentale pot avea acces la finanţări direct de la Comisie (…) avem pentru această perioadă la dispoziţie 5,3 miliarde de euro, Programul Orizont, la fel, pe partea de cercetare are un buget numai pe domeniul sănătăţii pe perioada 2021-2022 de peste 600 de milioane de euro”, a arătat consilierul.

Potrivit unei estimări, aproximativ 9.000 de persoane aveau scleroză multiplă în România în anul 2019. 70% dintre pacienţii cu această afecţiune sunt femei.

Totodată, 67% dintre pacienţi cu această boală primesc tratament de la CNAS.

Aceleaşi date arată că în fiecare an 850 persoane sunt nou diagnosticate cu această afecţiune.

Articolul precedentProiect de extindere a capacității secţiei de terapie intensivă nou-născuţi a Spitalului M.S.Curie
Articolul următorIohannis, despre România post-pandemică