570.000 de decese in randul copiilor mici pot fi atribuite poluarii aeruluisi fumatului pasiv

0
596

Un numar de 570.000 de copii sub varsta de cinci ani mor prin infectii respiratorii atribuite poluarii aerului din interior si exterior si fumatului pasiv. Este semnalul de alarma tras de presedintele Societatii Romane de Pneumologie, prof. dr. Ruxandra Ulmeanu.

Potrivit unui raport al Organizatiei Mondiale a Sanatatii din 2019, 4,2 milioane de decese anual pot fi atribuite poluarii aerului si apei, iar 3,8 milioane expunerii la fum in gospodarii. Aceasta face din poluarea aerului al treilea contributor pentru decese la nivel mondial, dupa HTA si BPOC.

 

Pericolul reprezentat de microparticule

 

Ghidurile privind calitatea aerului impun limite pentru principalii factori poluanti, precum particulele de materie, ozonul si gazele cu efect de sera. Particulele de materie poluanta includ asa-numitele microparticule, inhalabile, cu diametrul de maximum 2,5 microni. Aceasta inseamna ca un fir de par este de 30 de ori mai gros decat cea mai mare microparticula. Fiind atat de mici, pot patrunde adanc in plamani si in sange.

„Aceste particule de materie poluanta sunt carcinogene pentru oameni”, a explicat Ruxandra Ulmeanu.

Mai mult, 91% din populatia lumii locuieste in teritorii in care aceste criterii nu sunt respectate.

in ultimii 25 de ani, studii multiple au aratat relatia dintre poluarea aerului si cancerul pulmonar. Mai exact, poluarea aerului provoaca 9% dintre decesele prin cancer pulmonar.

 

Schimbarile climatice, un ucigas de temut

 

Schimbarile climatice si incalzirea globala cauzeaza mai multe decese anual decat traznetele, tornadele, cutremurele si inundatiile impreuna, potrivit prof. dr. Ulmeanu.  

Astfel, incalzirea globala afecteaza aerul curat, apa potabila, hrana suficienta si locuintele si influenzeaza sanatatea fizica, mintala si a comunitatii.

 

Polenurile si alti aeroalergeni, in cantitati mai mari in conditii extreme

 

Polenurile si alti aeroalergeni sunt in cantitati mai mari in conditii extreme, potrivit prof. dr. Ulmeanu, care subliniaza ca o crestere continua a temperaturilor va conduce la cresterea poverii astmului. De asemenea, poate duce la cresterea incidentei si severitatii rinosinuzitei, BPOC-ului, infectiilor de tract respirator si cancerului pulmonar.

Poluarea duce la inundatii si valuri de caldura poate duce la degradarea culturilor si foamete, iar pana la finalul secolului, riscul de seceta la scara globala va creste semnificativ.

Articolul precedentVaccinuri suplimentare pentru campania Ministerului Sanatatii de vaccinare antigripala
Articolul următorPacientii cu Alzheimer se manifesta diferit in functie de limba vorbita – studiu