Coronavirus: Duplex din trei țări realizat pe platforma conferinte-live.ro

Duplex în premieră Geneva (Elveția) – Porto (Portugalia) – București (România). În cadrul evenimentului au luat cuvântul doi președinți ai unor organizații internaționale relevante în lupta cu pandemia actuală. Este vorba despre prof. dr. Laetitia Rispel, președintele Federației Mondiale a Asociațiilor de Sănătate Publică, și prof. dr. Henrique Barros, președintele Asociației Internaționale Epidemiologice.

În studioul la București au fost prezente editorul-coordonator al Diviziei Media din cadrul Sănătatea Press Group, Ileana Toma, și dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta.

Experții, alături de moderatori și de jurnaliștii prezenți în cadrul conferinței online, au discutat despre provocările cu care ne confruntăm în plină pandemie de coronavirus. De asemenea, experții au transmis recomandări destinate populației, pentru a se proteja în contextul actual.

Prof. dr. Barros: Din perspectivă foarte tehnică, pandemia exista înainte să fie declarată

Prof. Henrique Barros, președintele Asociației  Internaționale a Epidemiologilor, a declarat că dintr-o perspectivă foarte tehnică, pandemia exista înainte să fie declarată.

Potrivit acesteua, prin declararea stării de pandemie la nivel global, național și local avem o serie de instrumente care pot fi folosite pentru a lua cât mai clar decizii și de a schimba modul în care se organizează viața oamenilor.

De asemenea, pandemia oferă organizațiilor internaționale instrumente pentru a răspunde infecției cu noul coronavirus, de a se organiza mai bine și de a implementa măsuri.

Referitor la zonele închise,  prof. dr. Henrique Barros  a spus că trebuie să fim pragmatici, să vedem cum organizăm societatea și grupurile, dar și cum fiecare persoană poate face față cu o atitudine corespunzătoare.

Potrivit lui Barros, ideea carantinării este de a încerca să se evite transmiterea în mod continuu a infecției și să se oprească schimbul.

Prof. Henrique Barros, președintele Asociației  Internaționale a Epidemiologilor, a mai spus că speră ca în iulie-august, infecția cu coronavirus să fie de domeniul trecutului, în “parte noastră de lume”, dar a explicat că dacă ne uităm ce s-a întâmplat în China, nu știm dacă va fi un recul, dar va fi o mare problemă economică și “înțelept ar fi să ne facem planuri știind că nu vom putea călători”.

Prof. dr. Laetitia Rispel: Sunt o grămadă de necunoscute legate de noul coronavirus

Prof. dr. Laetitia Rispel, președintele Federației Mondiale a Asociațiilor de Sănătate Publică, a spus că printre factorii care influențează rata mortalității de COVID 19 se numără vârsta, sexul sau  alte afecțiuni, precum bolile cardiovasculare.

Totodată, Laetitia Rispel a precizat că sunt o grămadă de necunoscute ale noului coronavirus.

Astfel, potrivit prof. dr. Laetitia Rispel, sunt afectați cei în jurul vârstei de 60 de ani, iar  persoanele în jurul vârstei de 80 de ani înregistrează o rată crescută a mortalității.

De asemenea,  mortalitatea pare să fie mai mare în rândul bărbaților decât în cel al femeilor.

Beatrice Mahler, despre ce se întâmplă cu plămânii dacă ne îmbolnăvim de COVID 19

Asist. univ. dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta, a explicat că cei mai mulți dintre cei care se infectează cu COVID 19 sunt cazuri care reușesc să treacă prin această afecțiune fără a necesita asistență medicală importantă.

Totodată, Beatrice Mahler a spus că există însă și o categorie de pacienți care are nevoie de suport medical, iar implicarea cadrelor medicale este necesară. “Vorbim de pacienți care dezvoltă insuficiență respiratorie, pneumonii virale”.

În cazul persoanelor care au afecțiuni pulmonare cronice, afecțiuni cardiovasculare, acestea “se pare că sunt predispuse la acutizări ale bolii de bază care va avea o evoluție mult mai agresivă în prezența infecției cu COVID 19”.

Managerul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta a mai explicat că există și o categorie de persoane cu o reacție imună extrem de agresivă din partea organismului care a fost infectat, care “duce la o reacție detresă respiratorie acută , adică o epuizare rapidă și completă a capacității plămânului de a asigura funcția de respirație, ceea ce aduce obligatoriu la susținerea vieții prin intubare și ventilație mecanică”.

Beatrice Mahler a adăugat că acestea din urmă sunt cazuri severe, care dacă reușesc să depășească acest moment vor rămâne cu sechele pulmonare, pentru că orice agresiune asupra plămânului se va vindeca cu cicatrici. „Aceste persoane vor rămâne cu o boală pulmonară cronică care duce la scăderea capacității de efort în viitor și la scăderea calității vieții”.