28 septembrie 2023, a 17-a Zi Mondială a Rabiei

Ultimul caz de rabie la om în România, soldat cu deces, a fost înregistrat în anul 2012.

Tema din acest an, „Toţi pentru 1, o singură sănătate pentru toţi”, subliniază faptul că pentru a elimina decesele cauzate de rabie până în anul 2030 este nevoie de un efort comun al medicilor, autorităţilor, organizaţiilor care luptă pentru sănătatea animalelor, efort care trebuie concentrat pentru asigurarea sănătăţii tuturor, indiferent de nivelul social şi economic; din nefericire, rabia continuă să afecteze comunităţile dezavantajate din punct de vedere economic iar asigurarea accesului echitabil la servicii medicale şi la măsurile de profilaxie a rabiei imediat după ce o persoană a suferit o plagă cu potenţial rabigen, nu numai că salvează vieţi, ci şi reduce presiunea asupra sistemelor naţionale de sănătate- transmite Direcţia de Sănătate Publică Prahova.

Prin implementarea programului de vaccinare antirabică (prin administrare pe cale orală) a vulpilor s-a înregistrat o diminuare a cazurilor de rabie în perioada 2014-2017. În pofida măsurilor de control ale rabiei implementate până în prezent, riscul apariţiei de noi cazuri de boală este iminent, ca urmare a situaţiei epidemiologice din ţările vecine, motiv pentru care Comisia Europeană solicită continuarea programului de vaccinare antirabică a vulpilor pentru cel puţin 6 ani consecutivi şi 2 ani de la confirmarea ultimului focar de rabie.

Măsuri de prevenție

Rabia poate fi prevenită prin trei intervenţii dovedite şi eficiente:

1. Conştientizarea riscului bolii şi cunoaşterea măsurilor de prevenire a bolii contribuie la adoptarea unor măsuri la nivelul comunităţii pentru protejarea populaţiei, cât şi la adoptarea conduitei optime postexpunere, de către persoanele care au suferit o plagă cu potenţial rabigen. Campaniile de conştientizare trebuie să aibă în vedere înţelegerea modului de prevenire a rabiei la animale, când ar trebui să luăm în calcul un potenţial diagnostic de rabie şi cum să procedăm în cazul unei plăgi cu potenţial rabigen.

2. Profilaxia post-expunere (PPE) constă în administrarea mai multor doze de vaccin rabic şi, în unele cazuri, imunoglobuline sau seruri antirabice. Pentru a fi eficiente, acestea trebuie administrate cât mai repede după ce o persoană a suferit o plagă cu potenţial rabigen. Toaleta adecvată a plăgii şi accesul prompt la PPE de calitate au o eficacitate de aproximativ 100% în prevenirea deceselor prin rabie.

3. Vaccinarea în masă a câinilor este o modalitate cost-eficientă de prevenirea a rabiei şi de reducere a numărului de decese, prin prevenirea transmiterii de la sursa de infecţie. Deşi o varietate de specii de animale pot găzdui virusul rabic, 99% din cazurile de rabie la om apar după muşcătura de câine. Prin urmare, eliminarea rabiei la câini reprezintă cheia pentru controlul pe termen lung al bolii la om.

Profilaxia post-expunere (PPE)

După ce o persoană a suferit o plagă cu potenţial rabigen (de exemplu muşcătură de câine), este nevoie de adoptarea cât mai rapidă a unei conduite profilactice corecte, în vederea prevenirii rabiei.

Măsurile profilactice pe care ar trebui să le adopte o persoană care a suferit o plagă cu potenţial rabigen sunt:
– spălarea plăgii cu apă din abundenţă şi săpun timp de cel puţin 15 minute
– toaleta corespunzătoare a plăgii
– accesarea cât mai rapidă a serviciilor de sănătate în vederea evaluării cât mai rapide a riscului rabigen al plăgii şi stabilirii necesităţii demarării vaccinării antirabice şi a seroprofilaxiei antirabice.

Plaga cu potenţial rabigen, poate avea şi potenţial tetanigen, astfel încât personalul medical trebuie să aibă în vedere şi profilaxia antitetanică.

Ţinta Zero până în 2030

Potrivit dateor publicate de instituție, planul strategic global pentru eliminarea deceselor umane cauzate de rabia transmisă de câini până în 2030, stabileşte un obiectiv global comun, realizabil, deoarece avem la dispoziţie vaccinurile, medicamentele, instrumentele şi tehnologiile pentru a întrerupe transmiterea şi evoluţia uneia dintre cele mai vechi boli.

Informaţii relevante la nivel mondial:
– Rabia este o boală virală care apare în peste 150 de ţări şi care cauzează zeci de mii de decese în fiecare an, în principal în Asia şi Africa. 40% dintre aceste decese sunt înregistrate la copii sub 15 ani.
– Cele mai multe decese prin rabie apar la persoane care au fost muşcate de câine. De asemenea, aproximativ 99% dintre cazurile de rabie apar la persoane care au fost muşcate de câine. Rabia poate fi prevenită prin vaccinarea antirabică a câinilor şi prin prevenirea muşcăturilor de câine.
– Rabia este responsabilă şi de o povară economică importantă.
– La nivel global, rabia cauzează anual un cost estimat de 8,6 miliarde USD. Cele mai multe pierderi economice sunt cauzate de reducerea productivităţii din cauza deceselor premature (54%). Cheltuiala generată de supravegherea rabiei şi de implementarea măsurilor de control (vaccinarea câinilor) reprezintă doar 2.01% din costurile anuale generate de rabie.

Informaţii relevante la nivelul UE şi naţional:
– În anul 2021, două state membre UE au raportat 118 cazuri autohtone de rabie la animale: Polonia – 113 cazuri şi România – 5 cazuri (patru bovine şi o vulpe).
– Cazuri de rabie în rândul animalelor au fost înregistrate anual pe teritoriul României, atât la animale sălbatice (vulpe, lup, urs, şacal, pisică sălbatică, dihor, jder, raton), cât şi la animale domestice (bovine, ovine, caprine, suine, animale de companie).
– Având în vedere că principalul rezervor natural de virus rabic în România este reprezentat de vulpea roşcată (Vulpes vulpes), singura măsură eficientă de eliminare a rabiei în România este vaccinarea animalelor din mediul silvatic (specia ţintă fiind vulpea).

Programul pentru eradicarea, combaterea şi monitorizarea rabiei în România este aprobat, din punct de vedere tehnic şi financiar, de către Comisia Europeană încă din anul 2011, în conformitate cu legislaţia veterinară a Uniunii Europene şi cu criteriile stabilite în Decizia Comisiei 2008/341/CE din 25 aprilie 2008 de stabilire a criteriilor comunitare pentru programele naţionale de eradicare, combatere şi monitorizare a unor boli animale şi a zoonozelor.