26 septembrie – Ziua Mondială a Contracepției

De către
Codruț BURDUJAN
-
0
521

Lansată în 2007, Ziua Mondială a Contracepţiei este marcată anual la data de 26 septembrie cu scopul de a informa asupra tuturor metodelor contraceptive disponibile și de a permite tinerilor accesul la informație și decizii, prin responsabilitate aseumată cu privire la sănătatea lor sexuală și reproductivă.

România are cele mai multe nașteri din Uniunea Europeană în rândul fetelor sub 15 ani, potrivit unor date din anii anteriori comunicate de Institutul Național de Statistică (INS).

Potrivit OMS, tema din 2023 este intitulată „The Power of Options” şi pune în lumină rolul crucial pe care alegerile contraceptive îl joacă în determinarea persoanelor de a prelua controlul asupra sănătăţii reproductive:

„Multe forme diferite de contracepție sunt disponibile pentru a preveni sarcina nedorită. Metode temporare, inclusiv :
• pastile
• injectabile
• șepci
• bobine
• implanturi
• IUD-uri
• metode de barieră precum prezervativele
Consilierea contraceptivă te poate ajuta să găsești metoda potrivită pentru tine” – transmite OMS.

INSP: „În alegerea unei metode de contracepție trebuie luată în considerare dubla protecție împotriva riscului simultan de HIV și de alte boli cu transmitere sexuală”

„Cu acest prilej, ne propunem să contribuim la creșterea interesului pentru informațiile privind utilizarea contracepției și a nivelului de informare despre opțiunile pe care le au oamenii, ținând cont de stilul de viață, planurile și starea individuală de sănătate.

Deși contraceptivele hormonale și steriletele sunt extrem de eficiente în prevenirea sarcinii, ele nu protejează împotriva bolilor cu transmitere sexuală. Utilizarea consecventă și corectă a prezervativului masculin din latex reduce riscul de infecție cu HIV și de alte boli cu transmitere sexuală, inclusiv infecția cu chlamydia, gonococ și trichomonas.

În alegerea unei metode de contracepție trebuie luată în considerare dubla protecție împotriva riscului simultan de HIV și de alte boli cu transmitere sexuală” – transmite Institutul Național de Sănătate Publică.

Rolul contracepției este important pentru planificarea unei sarcini și asigurarea sănătății mamei și copilului

La nivel mondial, între anii 2000 și 2020, numărul femeilor care folosesc o metodă modernă de contracepție a crescut de la 663 milioane la 851 milioane, rata prevalenței contraceptivelor (procentul femeilor cu vârsta cuprinsă între 15 și 49 de ani care utilizează orice metodă contraceptivă) crescând de la 47,7% la 49,0%. Până în 2030 se estimează că numărul femeilor care folosesc o metodă modernă de contracepție se va mări cu încă 70 de milioane.

Utilizarea metodelor contraceptive previne riscurile de sănătate legate de sarcină pentru femei, în special pentru fetele adolescente.

Sarcinile la adolescente reprezintă o problemă globală, aproximativ 90% din nașterile fetelor cu vârste între 15 și 19 ani având risc de mortalitate maternă și infantilă sau de naștere prematură. Complicațiile legate de sarcină și naștere reprezintă principala cauză de deces pentru fetele cu vârsta cuprinsă între 15 și 19 ani. Nou-născuții mamelor adolescente se confruntă cu riscuri mai mari de a avea greutate mică la naștere și afecțiuni neonatale severe.

Deși în perioada 2000-2023, natalitatea la adolescentele de 15-19 ani a scăzut de la 64,5‰, la 41,3‰ este nevoie în continuare de promovarea posibilității de a avea opțiuni educate privitoare la contracepție pentru a preveni sarcinile nedorite, a reduce incidența infecțiilor transmisibile sexual și scăderea necesității avorturilor induse.

Sfatul medical rămâne esențial pentru a ajuta oamenii să aleagă corect metoda potrivită de contracepție în funcție de contextul individual.

România pe primele locuri din Europa, la statitica privind mamele minore

În 2017, România era pe primul loc în UE în ce priveşte numărul de copii născuţi de mame cu vârste sub 15 ani, reprezentând 41% dintre toate cazurile Uniunii Europene (383 născuţi vii), conform Eurostat.

Fenomenul „copiilor cu copii” ce plasează România în acest top este complex, iar consecinţele afectează atât mama, cât şi copilul: efectele nu se limitează la situaţia unei mame sau a unei comunităţi, ci vizează, în lanţ, sănătatea fizică şi emoţională a unor copii care se nasc într-un mediu vulnerabil şi supus riscurilor sociale. Pe de altă parte, mamele minore sunt mai predispuse să nască prematur, fapt ce constitui una dintre cauzele majore ale mortalităţii infantile.

Conform datelor organizaţiei Salvaţi Copiii România (2018), cinci din zece mame cu vârsta sub 18 ani nu au fost niciodată la control ginecologic, ceea ce a dus la o rată de patru ori mai mare a naşterilor premature: există o corelaţie directă între vârsta precoce a mamei – ce implică o deficitară dezvoltare emoţională sau socială – şi lipsa accesului la educaţie pentru sănătate şi la servicii medicale.

Articolul precedentMinisterul Sănătății, somat să asigure alegeri corecte la CMSR pentru a se evita „aruncarea în haos a reprezentării comunității profesionale a stomatologiei românești”
Articolul următorBarometrul UNSAR – IRES: Topul serviciilor medicale pentru care românii ar plăti mai mult decât contribuțiile de sănătate
Codruț BURDUJAN
Codruț BURDUJAN