În fiecare an, pe 19 aprilie este marcată Ziua Mondială a Ficatului, prin care se dorește creșterea gradului de conștientizare a importanței sănătății ficatului și a problemelor de sănătate pe care le pot provoca afecțiunile hepatice. Statisticile arată totodată că afecțiunile ficatului netratate corespunzător și la timp conduc anual la două milioane de decese.
Una dintre cele mai întâlnite, dar insuficient diagnosticate și tratate afecțiuni ale ficatului, este boala ficatului gras non-alcoolic (NAFLD – Non Alcoholic fatty Liver Disease).
NALFD afectează în mod special:
- persoanele adulte, aparent sănătoase, cu vârsta peste 35 ani și cu cel puțin un factor de risc
- persoanele supraponderale sau obeze
- pacienții cu diabet zaharat tip 2
- pacienții cu dislipidemie
- persoanele cu sindrom metabolic
Nedescoperită și netratată corespunzător, boala ficatului gras non-alcoolic evoluează în timp, contribuind la dezvoltarea afecțiunilor hepatice severe.
Potrivit studiilor, la nivel global, o persoană din patru (25%) suferă de această afecțiune care evoluează silențios și care are implicații majore asupra sănătății.
Nevoia de screening timpuriu
”Boala ficatului gras este dificil de identificat de către pacient deoarece nu se manifestă prin simptome specifice. De aceea este recomandat ca orice persoană cu vârsta de peste 35 de ani să facă anual o ecografie abdominală pentru a-și verifica sănătatea ficatului. Ficatul gras este o afecțiune cu evoluție progresivă și uneori este diagnosticată în stadii avansate de boală. Cu cât este depistată mai devreme, cu atât șansele de vindecare sunt mai mari și poate fi evitată evoluția spre forme severe”, a declarat Prof. Univ. Dr. Mihai Mircea Diculescu, medic primar gastroenterologie, șef de clinică Gastroenterologie 2 Institutul Clinic Fundeni.
Managementul tratamentului NAFLD
”Tratamentul bolii ficatului gras non-alcoolic se bazează pe 3 piloni principali: modificarea stilului de viață, tratamentul patologiilor asociate și tratament medicamentos hepatotrop cu agenți medicamentoși a căror eficacitate a fost demonstrată clinic”, subliniază Prof. Univ. Dr. Mihai Mircea Diculescu.
Societatea Română de Gastroenterologie și Hepatologie precizează că „tratamentul farmacologic hepatoprotector trebuie să se facă conform principiilor medicinei bazate pe dovezi, cu medicamente care și-au dovedit eficacitatea în studii clinice(…) Nu este recomandată utilizarea hepatoprotectoarelor cu statut de supliment alimentar, dacă compoziția lor nu este clar studiată”.