La nivel global, se produc aproximativ 17 milioane de accidente vasculare cerebrale în fiecare an, dintre care 60% apar la persoanele cu vârsta sub 70 de ani, iar una dintre dificultăţile cu care se confruntă pacienţii post AVC este aceea de înghiţire a alimentelor şi poartă denumirea medicală de disfagie.
Milioane de oameni, din întreaga lume, anual, suferă un accident vascular cerebral şi, din nefericire, peste jumătate dintre aceştia pierd lupta cu această afecţiune gravă, iar ceilalţi, într-o proporţie foarte mare, rămân cu diverse grade de dizabilitate permanentă.
Pentru aceştia, rata de supravieţuire şi îmbunătăţirea substanţială a calităţii vieţii sunt direct proporţionale cu dezvoltarea programelor şi strategiilor inovative pe care, cele mai importante organizaţii medicale profesionale ale lumii le derulează şi implementează la nivel global într-un amplu concept denumit neuroreabilitare.
A 18-a ediţie a Congresului Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN) Neuroreabilitarea pacienţilor cu AVC a reunit la Tashkent, Uzbekistan, peste 300 de neurologi – relatează Societatea pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii într-un comunicat de presă.
Tashkent: Două mari evenimente internaționale dedicate prevenției și tratamentelor AVC
În acest context, precum şi în cel al perfecţionării prin educaţie medicală continuă neurologică, s-au derulat în perioada 22-25 iunie, la Tashkent, în Uzbekistan, două mari evenimente internaţionale dedicate prevenţiei, diagnosticării, dar mai ales tratării şi reabilitării pacienţilor care au suferit un Accident Vascular Cerebral.
Astfel, în perioada 22-23 iunie a avut loc un prim curs inovativ dedicat disfagiei post AVC, proiect integrat în Planul de Acţiune pentru Accidentele Vasculare Cerebrale în Europa (SAP-E) la care a aderat şi România la finele lunii mai, plan strategic dezvoltat de European Stroke Organization şi Stroke Alliance for Europe care trebuie implementat până în anul 2030. Cursul a fost organizat de către Federaţia Europeană a Societăţilor de Neuroreabilitare (The European Federation of NeuroRehabilitation Societies -EFNR) şi Organizaţia Europeană a AVC, (European Stroke Organization – ESO).
De altfel, acest curs important a fost un preambul al Congresului Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroreabilitării (SSNN), a cărui a 18-ediţie a reunit, în perioada 24-25 iunie, reputati cercetători ştiinţifici, profesori şi medici neurologi din întreaga lume pentru a prezenta şi supune dezbaterilor cele mai recente descoperiri din aria tratării şi neuroreabilitării pacienţilor care au trecut printr-un accident vascular cerebral.
Mai mult, EFNR şi ESO au semnat un Memorandum privind extinderea colaborării multianuale ce vizează prioritizarea schimbului de expertiză şi consolidarea informaţiilor între cercetătorii ştiinţifici şi medicii neurologi din întreaga lume prin integrarea şi dezvoltarea unor evenimente educaţionale medicale specifice, precum şi a unor noi ghiduri medicale şi de cercetare aprofundată în domeniul neuroreabilitării.
Organizatorii manifestării științifice
Un astfel de nou ghid, ce se adresează neuroreabilitării după AVC, reprezintă unul dintre principalele obiective ale EFNR şi ESO care se va dezvolta în parteneriat cu Academia Europeană de Neurologie, cele trei mari societăţi academice urmând să se reunească la Budapesta în contextul celui de-al 9-lea Congres al Academiei Europene de Neurologie, eveniment care se va desfăşura în perioada 1-4 Iulie 2023.
„Ne dorim ca toate aceste reuniuni să ducă la o integrare uniformă a tuturor programelor strategice prin care să reuşim atât identificarea provocărilor şi oportunităţilor regionale, implementarea globală a soluţiilor inovative în managementul pacientului, cât şi amplificarea schimbului de expertiză între toţi actorii implicaţi în vastul domeniu al neuroreabilitării” a declarat preşedintele Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare (EFNR) şi al Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroreabiltării (SSNN), Prof. Univ. Dr. Dafin Mureşanu.
Potrivit acestuia, „manifestarea ştiinţifică a SSNN a reunit reputaţi experţi în neuroreabilitare într-o paradigmă multidisciplinară cu unicul scop de a elabora un plan de acţiune comun şi de a extinde reţeaua şi raza educaţională a WFNR/EFNR prin implementarea unui pachet complet de programe de referinţă în ceea ce priveşte strategia de dezvoltare a modulelor ce vizează neuroreabilitarea, de la cercetarea fundamentală şi până la implementarea soluţiilor inovative în practica clinică”.
Manifestarea ştiinţifică a SSNN a fost organizată sub patronajul Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare (The European Federation of NeuroRehabilitation Societies – EFNR) şi a Federaţiei Mondiale a Societăţilor de Neuroreabilitare (The World Federation for NeuroRehabilitation – WFNR).
Cele două mari evenimente ştiinţifice internaţionale au reunit peste 300 de participanţi din 17 ţări, delegaţia României fiind astfel angrenată într-un nou schimb de expertiză cu neurologi din Germania, Israel, Italia, India, Emiratele Arabe Unite, USA, Austria, Armenia, Georgia, Kirghizstan, Kazakhstan, Azerbaijan, Uzbekistan, Vietnam, Rusia şi Belarus.
Importanţa evaluării Disfagiei post AVC, în primele 48 de ore de la debut
Această afecţiune este asociată cu un risc de 4,08 ori mai mare de pneumonie şi un risc de mortalitate cu 4,07 ori mai mare la pacienţii cu accident vascular cerebral acut, prevalenţa disfagiei post-AVC variind între 39% şi 80% dintre pacienţi. În plus, medicina bazată pe dovezi ne arată că anumite comorbidităţi, printre care se numără şi diabetul zaharat, joacă un rol important în dezvoltarea disfagiei post AVC. Totodată, caracteristicile bolii, inclusiv tipul accidentului vascular cerebral, localizarea şi severitatea sa, precum şi accidentele vasculare cerebrale anterioare, ar putea fi asociate cu apariţia disfagiei post AVC.
De asemenea, disfagia reprezintă şi o cauză importantă de deshidratare şi malnutriţie a acestor pacienţi, iar evaluarea tulburărilor de deglutiţie, la patul pacientului, în primele 48 de ore de la debut, creşte semnificativ şansa unui prognostic favorabil. Pe de altă parte, rata de diagnostic a disfagiei este mult crescută (până la 51-55 %) atunci când evaluarea este efectutată de personal specializat în probleme de înghiţire (51-55%), iar când disfagia este identificată prin teste instrumentale, în principal videofluoroscopie, rata de diagnostic este cea mai mare (64-78%).
În acest context al instruirii personalului medical în evaluarea, diagnosticarea şi intervenţia rapidă în cazul pacienţilor care au suferit un AVC în urma căruia se instalează disfagia, se derulează şi seria de cursuri de pregătire medicală dedicată acestei afecţiuni, precum sesiunea ce a avut loc recent la Tashkent. Un al doilea curs similar va avea loc la Lyon, în cadrul Congresului European de Neuroreabilitare 30august-2 septembrie). Tot în cadrul evenimentului de la Lyon va avea loc o sesiune ştiinţifică extraordinară unde vor participa liderii Federaţiei Europene de Neuroreabilitare, ai Stroke Action Plan – Europe, împreună cu delegaţi din 20 de ţări europene, printre care şi România, pentru a identifica modalităţi de implementare a măsurilor expuse în cadrul planului, în special în ceea ce priveşte componenţa de neuroreabilitare a acestuia.
Societățile dedicate cercetării acestui domeniu
EFNR este o organizaţie ştiinţifică internaţională nonprofit dedicată cercetării, educaţiei, schimburilor intelectuale, activităţilor de advocacy şi filantropice în domeniul medical al neuroreabilitării şi al ariilor de expertiză conexe. Având sediul permanent la Viena, EFNR are în componenţa sa membri din toate ţările Uniunii Europene, la care se adaugă şi alţi specialişti şi cercetători ştiinţifici în domeniul neurologiei din întreaga lume.
Înfiinţată în 1996, The World Federation for NeuroRehabilitation-WFNR este o organizaţie multidisciplinară, cu sediu în Marea Britanie şi deschisă tuturor profesioniştilor din întreaga lume implicaţi în domeniul neuroreabilitării. WFNR numără în prezent peste 5.000 de membri în întreaga lume, 38 de grupuri de interes special şi are afiliate 41 de Societăţi Naţionale de profil din diferite ţări
Societatea pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN) a fost înfiinţată în 2005 de către un grup internaţional de medici şi cercetători, la iniţiativa Prof. dr. Dafin F. Mureşanu, de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca, a Prof. dr. Ovidiu Băjenaru şi a Prof.Dr.Bogdan Popescu de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti. SSNN este o organizaţie ştiinţifică dedicată cercetării fundamentale şi clinice, crearea unui forum de discuţii pentru a contribui la o mai bună înţelegere a proceselor neurobiologice endogene şi dezvoltarea unor strategii terapeutice farmacologice şi non-farmacologice în domeniul neuroprotecţiei şi neuroregenerării.
