Managerul interimar al Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) „Mavromati” Botoşani, dr. Monica Adăscăliţei, anunță demararea unei anchete interne pentru verificarea aspectelor sesizate în raportul Comitetului pentru Prevenirea Torturii (CPT) al Consiliului Europei publicat joi şi care face referire la tratamentul pacienţilor internaţi în unităţi de psihiatrie şi al persoanelor din centrele de îngrijire a rezidenţilor.
Potrivit acesteia, ancheta va viza în special acuzaţiile de rele tratamente aplicate pacienţilor de către personalul auxiliar, aşa cum sunt ele relevate în raportul CPT:
„Am luat la cunoştinţă de raportul CPT al Consiliului Europei, după acţiunea care s-a desfăşurat în septembrie 2022, ce a vizat şi Secţia de psihiatrie a SJU. În urma celor prezentate în acest raport, voi solicita constituirea unei comisii de anchetă în cadrul spitalului pentru a vedea dacă situaţia şi cele relatate se confirmă, iar cei vinovaţi vor fi traşi la răspundere. Din punct de vedere al actului medical, pacientul primează în toată activitatea de la SJU”, a afirmat managerul pentru Agerpres.
„După septembrie 2022, la nivelul Secţiei 1 Psihiatrie a Secţiei exterioare psihiatrie a SJU s-au făcut îmbunătăţiri, în sensul că s-au cumpărat paturi, s-a văruit, toaletele au fost reabilitate, având în vedere că am avut şi perioada în care spitalul a fost în perioada de acreditare”, a precizat reprezentantul SJU.
„În ceea ce priveşte personalul la nivelul SJU, pe toate secţiile spitalului este deficit de personal, atât de medici, cât şi de personal mediu şi auxiliar. La Secţia de psihiatrie se confirmă acelaşi lucru, motiv pentru care se fac toate demersurile pentru a atrage personal, având în vedere că, deocamdată, posturile sunt blocate. Încercăm să obţinem deblocarea prin memorandum a celor 165 de posturi care au fost solicitate la nivelul SJU. În momentul în care vom avea deblocarea acelor posturi, o parte din ele vor merge la secţia de psihiatrie”, a mai spus Monica Adăscăliţei pentru sursa citată.
Știre: Comitetul pentru Prevenirea Torturii (CPT) al Consiliului Europei a publicat joi un raport privind România referitor la tratamentul pacienţilor internaţi în unităţi de psihiatrie şi al persoanelor din centrele de îngrijire rezidenţilor.
Documentul este bazat pe vizita ad-hoc în România a unei comisii efectuată în perioada 19-30 septembrie 2022, împreună cu răspunsul autorităților române; aceasta s-a concentrat pe tratamentul pacienților deținuți în instituții de psihiatrie și al rezidenților cazați în centre rezidențiale de îngrijire. Delegația a vizitat atunci spitalele de psihiatrie din Bălăceanca, Botoșani, Obregia (București) și Socola (Iași).
Concluziile vizitei din 2022 evidențiază necesitatea unei acțiuni urgente pentru a se asigura că tuturor persoanelor din unitățile de psihiatrie li se oferă condiții decente de viață și un tratament adecvat pentru tulburările lor mintale. Mai presus de toate, acest lucru necesită consolidarea nivelurilor de personal în spitalele vizitate.
Se confirmă astfel nevoia de a garanta că toate persoanele din instituţiile psihiatrice beneficiază de condiţii de viaţă decente şi de un tratament adecvat pentru tulburările lor psihice iar la baza acestor reforme este subliniată asigurarea personalului adecvat în toate secțiile vizitate; în general, CPT pledează pentru o trecere de la îngrijirea instituțională către crearea de servicii de sănătate mintală în comunitate care să ofere structuri adecvate de sprijin social.
Tratamentul pacienților psihiatrici s-a bazat în primul rând pe farmacoterapie, iar CPT solicită luarea de măsuri pentru aplicarea abordărilor moderne de tratament clinic multidisciplinar.
În ceea ce privește imobilizarea pacienților agitați la un pat cu curele, CPT precizează că o astfel de măsură nu ar trebui să se mai aplice copiilor. În schimb, personalul ar trebui să fie instruit în tehnicile manuale de reținere, iar secțiile pentru copii ar trebui să aibă camere de relaxare. Ar trebui consolidate măsurile de siguranță privind utilizarea măsurilor de reținere, cum ar fi înregistrarea cu acuratețe a fiecărei utilizări și durate.
De asemenea, CPT a constatat că spitalele au ocolit prevederile Legii sănătății mintale care reglementează internarea involuntară pentru a admite pacienții pe bază voluntară. Alte garanții, cum ar fi consimțământul pentru tratament, informarea pacientului și procedurile de reclamație, trebuie, de asemenea, consolidate.
CPT a vizitat trei centre publice de asistență socială , unde mulți rezidenți au vorbit pozitiv despre personal, iar atmosfera din centre a părut în general relaxată. Cu toate acestea, numărul personalului de specialitate pregătit corespunzător din cadrul unității a fost insuficient pentru a oferi îngrijire personalizată adecvată pentru numărul mare de rezidenți dependenți. De asemenea, este necesar mai mult personal multidisciplinar care să ofere contribuții psiho-sociale, ocupaționale și recreative pentru rezidenți.
În răspunsul lor, autoritățile române furnizează informații cu privire la diferite măsuri, luate sau preconizate, pentru implementarea recomandărilor formulate de Comitet în raportul de vizită, în special prin Strategia Națională de Sănătate 2023-2030 și Planul de Acțiune al acesteia.
„Cea mai dramatică situație a fost găsită la Spitalul de Psihiatrie și Măsuri de Siguranță Pădureni-Grajduri, unde 104 pacienți au fost nevoiți să împartă patul cu un alt pacient. Pacienții erau înghesuiți în cămine cu aproape tot spațiul ocupat de paturile lor; de exemplu, în secția de internare, o cameră de 24 m 2 găzduia 18 pacienți în nouă paturi. Pentru CPT, condițiile de depozitare ale persoanelor cu tulburări mintale și dizabilități intelectuale care se găsesc în acest spital pot fi considerate ca echivalând cu tratament inuman și degradant.
În ansamblu, pacienții întâlniți de delegația CPT au vorbit pozitiv despre personal, în special despre personalul medical. Cu toate acestea, acuzații de rele tratamente au fost primite la patru spitale, în special în secția de acută masculină a Clinicii de Psihiatrie Botoșani și la Spitalul Pădureni-Grajduri. Rele tratamente au constat în pumni, palme și în a fi împins și strigat de personalul auxiliar. pentru infracțiuni minore sau accidente sau ca parte a unei intervenții de reținere sau în mod punitiv în încercarea de a controla pacienții într-un mediu adesea periculos, deranjat și lipsit de personal.
Tratamentul pacienților psihiatrici s-a bazat în primul rând pe farmacoterapie, iar CPT solicită luarea de măsuri pentru aplicarea abordărilor moderne de tratament clinic multidisciplinar.
În ceea ce privește imobilizarea pacienților agitați la un pat cu curele, CPT precizează că o astfel de măsură nu ar trebui să se mai aplice copiilor. În schimb, personalul ar trebui să fie instruit în tehnicile manuale de reținere, iar secțiile pentru copii ar trebui să aibă camere de relaxare. Ar trebui consolidate măsurile de siguranță privind utilizarea măsurilor de reținere, cum ar fi înregistrarea cu acuratețe a fiecărei utilizări și durate” – se menționează în raport.
Atașăm raportul executiv întocmit de experții europeni în timpul vizitei amintite, în timp ce raportul complet poate fi consultat AICI:
„În timpul vizitei din septembrie 2022, CPT a examinat tratamentul pacienților internați în unități de
psihiatrie și al persoanelor din centrele de îngrijire rezidenților. Delegația CPT a vizitat patru spitale de
psihiatrie generală, unde s-a axat pe tratamentul pacienților acuți și al pacienților cronici internați pe
termen lung. Delegația a vizitat și Spitalul de Psihiatrie și Măsuri de Siguranță Pădureni-Grajduri si, de
asemenea, pentru prima dată, trei tipuri diferite de centre de asistență socială.
Unități de psihiatrie
Autoritățile române recunosc faptul că este necesară o reformă fundamentală a sistemului de sănătate
mintală pentru a se îndepărta de îngrijirea instituțională și a se trece de la aceasta la înființarea de
servicii de sănătate mintală în comunitate care să ofere structuri adecvate de sprijin social. Constatările
vizitei din 2022 confirmă urgența de a acționa pentru a garanta că toate persoanele din instituțiile
psihiatrice beneficiază de condiții de viață decente și de un tratament adecvat pentru tulburările lor
psihice. La baza acestor reforme se află necesitatea de a consolida efectivele de personal în toate
spitalele vizitate.
Delegația a vizitat spitalele de psihiatrie din Bălăceanca, Botoșani, Obregia (București) și Socola (Iași).
În toate spitalele vizitate, pacienții au vorbit în mod pozitiv despre personal, în special despre personalul
de îngrijire. Cu toate acestea, în toate spitalele vizitate, cu excepția Obregia, au fost consemnate cazuri
de presupuse rele tratamente și abuzuri verbale din partea personalului. În special în secția bărbați din
cadrul Clinicii de Psihiatrie Botoșani, delegația a primit numeroase acuzații de rele tratamente aplicate
pacienților (loviuri cu pumnii, palmele, împingere și strigăte) de către personalul auxiliar. Pentru a pune
capăt relelor tratamente este nevoie de măsuri de îmbunătățire a formării personalului auxiliar, de
creștere a efectivelor de personal din secție și de reducerea supraaglomerării.
În ceea ce privește condițiile de trai, gradul de decență și calitatea variază în funcție de secție în spitalele
vizitate. Ca măsură generală, autoritățile române trebuie să pună în aplicare un program de renovare
pentru a ajuta spitalul să reconfigureze saloanele astfel încât fiecare să nu găzduiască mai mult de patru
pacienți. În plus, s-a constatat o lipsă de personalizare a spațiilor de locuit pentru pacienți sau de
stimulare vizuală în saloane sau lipsa unei camere de zi în care pacienții să se poată asocia. În Secția
1 a Clinicii de Psihiatrie Botoșani, starea generală de igienă ar trebui îmbunătățită, iar instalațiile sanitare
modernizate. In mod cumulativ, tratamentul pacienților din Salonul 1 al Secției 1 ar putea fi considerat,
în opinia CPT, drept inuman și degradant.
CPT reiterează faptul că posibilitatea de a fi în aer liber, de preferință într-o zonă verde plăcută, are un
impact benefic asupra bunăstării și recuperării pacienților și ar trebui să fie un drept pentru fiecare
pacient. Obiectivul ar trebui să fie ca toți pacienții să beneficieze de acces neîngrădit la aer liber în
timpul zilei, cu excepția cazului în care activitățile de tratament necesită prezența lor în secție. În niciunul
dintre spitalele vizitate nu s-a întâmplat acest lucru.
Tratamentul în secțiile Acuți din spitalele vizitate a fost bazat în principal pe farmacoterapie . Ar trebui
luate măsuri pentru a extinde gama de activități psihosociale și de terapie ocupațională oferite
pacienților. În plus, pacienții ar trebui să fie implicați și consultați în elaborarea și punerea în aplicare a
planurilor lor individuale de tratament.
Deficiențele în ceea ce privește resursele de personal subminează grav îngrijirea acordată pacienților
și încercările de a oferi activități și, după cum a constatat delegația, pot duce la situații cu risc ridicat, în
ciuda eforturilor reale ale personalului de serviciu. În toate cele patru spitale vizitate, exista un număr
mare de posturi vacante, care ajungeau, de exemplu, la 20% la Spitalul de Psihiatrie din Botoșani. De
2
asemenea, este necesar să se recruteze personal suplimentar pentru a oferi terapie psihosocială și
ocupațională. În plus, personalul auxiliar care lucrează cu pacienții trebuie să fie selectat cu atenție și
să beneficieze de o formare adecvată, în special în ceea ce privește prevenirea și gestionarea
comportamentului agresiv la pacienții cu tulburări psihiatrice.
În toate cele patru spitale vizitate, principala măsură de imobilizare la care s-a recurs a fost imobilizarea
la pat a unui pacient agitat. CPT consideră că sunt necesare o serie de măsuri pentru a îmbunătăți
garanțiile legate de aplicarea acestei măsuri. Printre acestea se numără consemnarea completă a
măsurii, prezența continuă a unui membru al personalului în camera în care persoana este imobilizată
și necesitatea unei ședințe de informare a pacientului odată ce chingile sunt îndepărtate.
În plus, imobilizarea nu ar trebui să aibă loc în văzul altor pacienți, iar dacă se consideră necesară
imobilizarea unui pacient admis voluntar, iar acesta nu este de acord, ar trebui revizuit statutul juridic al
pacientului. Normele de punere în aplicare a Legii privind sănătatea mintală ar trebui revizuite în
consecință.
În ceea ce privește copiii internați în centrele de psihiatrie, ar trebui să se pună capăt măsurii de
imobilizare forțată la pat, cu chingi, a copiilor agitați. În paralel, autoritățile române ar trebui să se asigure
că personalul este instruit în domeniul tehnicilor de contenționare mecanică și că secțiile pentru copii
dispun de camere de calmare. La modul general, pacienții nu trebuie să fie niciodată implicați în
imobilizarea unui alt pacient.
O examinare atentă a garanțiilor legale aplicate în spitalele vizitate a arătat că, cu excepția Spitalului de
Psihiatrie Obregia, s-au depus toate eforturile pentru a eluda prevederile legii care reglementează
spitalizarea involuntară pentru a interna pacienții pe bază de voluntariat. Este necesar să se ia măsuri
pentru a se asigura că toate spitalele aplică pe deplin dispozițiile Legii privind sănătatea mintală care
reglementează spitalizarea involuntară a pacienților. În plus, trebuie luate măsuri pentru a se asigura
că procedurile de internare involuntară funcționează în mod eficient pentru garantarea drepturilor
pacienților. De asemenea, este important ca persoanele internate în unități de psihiatrie să primească
informații complete, clare și exacte, inclusiv cu privire la dreptul lor de a consimți sau nu la spitalizare,
precum și la posibilitatea de a-și retrage ulterior consimțământul. De asemenea, este necesar să se
consolideze garanțiile care reglementează consimțământul la tratament în spital.
La Spitalul de Psihiatrie și Măsuri de Siguranță Pădureni-Grajduri, CPT a constatat că pacienții nu
primeau îngrijire și tratament adecvat.
La momentul vizitei delegației, 452 de pacienți erau cazați în 390 de paturi, în timp ce spitalul avea o
capacitate oficială de 251 de paturi. In toate saloanele erau înghesuite paturi, iar în secția de internare,
o cameră de 24 m2 găzduia 18 pacienți în nouă paturi. Condițiile oferite persoanelor cu tulburări mintale
și dizabilități intelectuale, constatate de CPT în acest spital, pot fi considerate ca fiind asimilabile unui
tratament inuman și degradant.
În plus, delegația a primit numeroase acuzații din partea pacienților care afirmau că, uneori, infirmierii îi
împingeau, îi pălmuiau și îi loveau pentru infracțiuni minore sau accidente, sau ca parte a unei intervenții
de imobilizare sau ca pedeapsă în încercarea de a controla pacienții în secțiile adesea periculoase,
agitate și cu personal insuficient. Pentru a pune capăt relelor tratamente este nevoie de măsuri pentru
a crește în mod semnificativ numărul de personal din secții, care să fie instruit și supravegheat în mod
corespunzător, și măsuri pentru a reduce supraaglomerarea pacienților.
Necesitățile de tratament și de siguranță ale pacienților cu dizabilități intelectuale ar trebui revizuite, iar
acești pacienți nu ar mai trebui să fie cazați împreună cu pacienții cu tulburări psihice.
3
Tratamentul s-a bazat în principal pe farmacoterapie și trebuie luate măsuri pentru a aplica abordări
moderne de tratament clinic multidisciplinar care să includă oferirea unei game largi de activități
terapeutice, de reabilitare și recreative, ca parte a planului de tratament pentru pacienți.
În ceea ce privește utilizarea mijloacelor de imobilizare, delegația a constatat că registrele nu
consemnau fiecare caz de imobilizare a unui pacient și că durata imobilizării putea fi mult mai mare
decât timpul înregistrat. În mai multe secții, pacienții cu dizabilități de învățare erau legați de pat sau de
un obiect fix, cum ar fi un calorifer din sala de mese, aproape zilnic. Trebuie să se pună în aplicare o
politică și o abordare cuprinzătoare în ceea ce privește imobilizarea, supravegherea și controlul
necesare, ținând cont de recomandările CPT.
De asemenea, trebuie luate măsuri pentru a consolida garanțiile juridice și de altă natură, cum ar fi
consimțământul la tratament, informarea pacienților și procedurile de reclamație.
CPT detaliază, de asemenea, mai multe deficiențe sistemice în ceea ce privește abordarea medicolegală a sănătății mintale în România, toate acestea contribuind la îngrijirea și tratamentul inadecvat al
pacienților. Printre acestea se numără lipsa diferențierii graduale a nevoilor de securitate ale pacienților,
lipsa unui plan de îngrijire pentru pacienții cu tulburări mintale și necesitatea de a înființa facilități de
sprijin pentru reabilitate și integrare și de a dezvolta apoi o îngrijire psihiatrică comunitară adecvată.
Centre de asistență socială
Delegația a vizitat, în premieră, Centrele de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică de la Costâna
și Sasca Mică, Centrul de Recuperare și Reabilitare pentru Persoane cu Dizabilități de la Păstrăveni și
Centrul de Îngrijire și Asistență de la Mircești.
Delegația nu a primit nicio acuzație și nu a găsit niciun alt indiciu de rele tratamente aplicate deliberat
rezidenților de către personalul din centrele rezidențiale vizitate. Dimpotrivă, mulți rezidenți au vorbit în
mod pozitiv despre personal, iar atmosfera din centre părea în general relaxată, ceea ce este deosebit
de lăudabil având în vedere provocările cu care se confruntă datorită numărului redus de personal.
Atitudinea plină de grijă și angajamentul personalului au fost vizibile în special în centrele Costâna și
Păstrăveni.
În ceea ce privește condițiile de trai, în toate centrele vizitate, rezidenții au fost cazați în dormitoare care
erau în general curate, bine iluminate și ventilate corespunzător; cu toate acestea, starea de întreținere
a blocurilor de cazare varia considerabil. În special, condițiile din Casa Oscar din Centrul Sasca Mică
nu erau acceptabile pentru o unitate de îngrijire rezidențială.
Efectivele de personal din unitate (în principal asistente medicale și infirmiere) nu erau pe deplin
suficiente pentru a oferi îngrijire personalizată adecvată pentru numărul mare de rezidenți dependenți
aflați în responsabilitatea lor. Ar trebui, de asemenea, să crească numărul de personal multidisciplinar
care ar putea oferi rezidenților un aport psiho-social, ocupațional și recreativ.
CPT a observat că majoritatea personalului din cadrul unităților (cu excepția notabilă a Centrului
Păstrăveni) nu primise nicio formare specializată și, prin urmare, nu avea cunoștințele și competențele
necesare pentru a îngriji persoanele cu dizabilități intelectuale moderate și severe, în special în ceea ce
privește limbajul semnelor și alte forme de sprijin pentru comunicare, sprijinul în luarea deciziilor și
prevenirea și gestionarea comportamentelor dificile.
A fost pozitiv faptul că izolarea și imobilizarea mecanică a rezidenților nu au fost, în general, practicate
în centrele vizitate, întrucât rezidenții cu tulburări grave și cei agitați erau transferați cu promptitudine la
un spital de psihiatrie.
4
Deși toți rezidenții erau considerați în mod oficial ca fiind admiși voluntar, doar câțiva dintre ei puteau
părăsi centrele pe cont propriu, fără a fi însoțiți de un membru al personalului sau de o persoană
autorizată (cum ar fi un membru al familiei sau un tutore). În plus, niciunul dintre rezidenții din cele patru
centre vizitate nu era liber să părăsească instituția, în mod permanent, de bunăvoie.
În opinia CPT, acești rezidenți ar trebui să fie priviți ca fiind privați de facto de libertate. Cu toate acestea,
plasarea și șederea lor în centrele rezidențiale nu a fost pe deplin însoțită de garanții adecvate.
Autoritățile române ar trebui să instituie un cadru juridic clar și cuprinzător care să reglementeze
plasamentul și șederea rezidenților în centrele rezidențiale (inclusiv situațiile în care orice restricții
impuse pot echivala cu o privare de facto de libertate).
CPT a luat act de dezinstituționalizarea în curs a persoanelor cu dizabilități și de adoptarea Legii și a
Strategiei naționale privind dezinstituționalizarea și a invitat Ministerul Muncii și Solidarității Sociale să
colaboreze îndeaproape cu Ministerul Sănătății pentru a dezvolta în continuare, în comun, o gamă
completă și adecvată de îngrijire rezidențială, de zi și ambulatorie pentru persoanele cu tulburări mintale
din comunitate” – transmit experții CE.
