Un nou raport OMS stabilește direcțiile globale de cercetare pentru studiile clinice pediatrice

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a prezentat un raport tehnic nou, „Viitorul studiilor clinice pediatrice – stabilirea priorităților de cercetare pentru sănătatea copilului”, care conturează o agendă globală de cercetare având ca scop diminuarea principalelor goluri din dovezile științifice ce fundamentează politicile publice de sănătate, recomandările clinice și programele destinate copiilor cu vârste între 0 și 9 ani.

Documentul vine în continuarea apelului lansat în Ghidul OMS privind cele mai bune practici pentru studiile clinice (2024), prin care se solicită o includere mai echitabilă a grupurilor subreprezentate – în special a copiilor – în cercetarea medicală, pentru ca rezultatele studiilor să reflecte mai fidel diversitatea populațiilor afectate de boli la nivel global.

OMS subliniază că, deși s-au înregistrat progrese considerabile în sănătatea copiilor în ultimele două decenii, acestea nu au fost distribuite uniform. Bolile care pot fi prevenite continuă să provoace rate ridicate de îmbolnăvire și mortalitate, mai ales în țările cu venituri mici și medii. În același timp, copiii rămân insuficient reprezentați în studiile clinice, ceea ce duce la lipsa unor dovezi relevante pentru nevoile lor specifice.

Noua agendă de cercetare elaborată de OMS are scopul de a ghida investițiile și acțiunile coordonate la nivel global, prin identificarea întrebărilor de cercetare prioritare care pot avea cel mai mare impact asupra sănătății publice. Raportul propune direcții concrete pentru:

• generarea de dovezi adaptate nevoilor pediatrice;

• sprijinirea procesului decizional în politicile naționale de sănătate;

• îmbunătățirea rezultatelor clinice pentru copiii aflați în situații vulnerabile

Agenda a fost elaborată printr-un proces incluziv și sistematic care a implicat experți globali, lideri de programe naționale, cercetători și reprezentanți ai comunității. Peste 380 de părți interesate au contribuit cu 653 de întrebări de cercetare, care au fost rafinate prin evaluarea și prioritizarea de către experți pentru a produce o listă finală de 172 de priorități de cercetare clinică care acoperă boli infecțioase, boli netransmisibile, sănătatea nou-născuților, dezvoltarea timpurie a copilului și nutriția. Agenda este concepută pentru a fi practică și orientată spre acțiune, cu un accent puternic pe fezabilitate, scalabilitate și impact echitabil. 

Comentând publicarea raportului, Dr. Meg Doherty, directoarea Departamentului de Știință pentru Sănătate al OMS, a menționat că agenda oferă o bază pentru alinierea eforturilor de cercetare cu nevoile de sănătate publică. „Această agendă de cercetare oferă guvernelor, partenerilor și instituțiilor de cercetare o direcție clară pentru investiții. Prin identificarea domeniilor în care sunt cele mai necesare dovezi, aceasta creează o oportunitate de a coordona resursele și de a încuraja colaborarea pentru a aborda domeniile cu cea mai mare povară care afectează copiii astăzi.”

Dr. Pascale Allotey, directoarea Departamentului pentru Sănătatea Sexuală, Reproductivă, Maternă, a Copilului și Adolescentului și Îmbătrânire din cadrul OMS și a Programului Special al ONU pentru Reproducere Umană (HRP), a subliniat importanța investițiilor incluzive și susținute. „Stabilirea priorităților de cercetare este doar primul pas. Finanțarea strategică și susținută va fi esențială pentru a avansa aceste priorități. Această agendă oferă o foaie de parcurs comună pe care donatorii și partenerii o pot utiliza pentru a alinia investițiile, a sprijini nevoile naționale și a se asigura că cercetarea duce la îmbunătățiri reale ale sănătății copiilor.” 

Pe lângă identificarea întrebărilor prioritare de cercetare, raportul subliniază importanța colaborării regionale, a integrării cercetării în cadrul sistemelor naționale de sănătate și a consolidării capacității instituționale de a sprijini studiile clinice multinaționale. De asemenea, subliniază necesitatea unor abordări de finanțare coordonate pentru a accelera implementarea și a asigura că investițiile în cercetare sunt direcționate către domeniile cu cel mai mare potențial de impact.