Un an fara fumat in spatiile publice inchise din Romania

0
23

Intrarea in vigoare, in luna martie 2016, a legii care interzice fumatul in spatiile publice inchise a reprezentat, pentru Romania, un pas esential pentru protejarea sanatatii populatiei, prin reducerea expunerii la fumul toxic al produselor din tutun.

Efectele fumatului, inclusiv ale fumatului pasiv, asupra sanatatii sunt devastatoare, afectand grav sanatatea pulmonara, cardiovasculara, fumatul fiind, totodata, si unul dintre factorii de risc in aparitia multor forme de cancer, avertizeaza specialistii.

Fumul de tigara poate sa persiste in aer, pana la circa 2,5 ore1, chiar si cu fereastra deschisa, iar inspirarea acestuia, poate avea urmari nefaste asupra sanatatii, expusi fiind mai ales copiii. Fumul de tigara contine peste 4000 de substante chimice, dintre care multe sunt toxice si iritante, iar unele dintre acestea sunt asociate cu dezvoltarea unor tipuri de cancer.

Ad in title

Fumatul pasiv are repercusiuni serioase asupra aparatului cardiovascular si respirator, fiind un factor de risc major pentru boala coronariana si cancerul pulmonar, mai arata datele de specialitate. De altfel, fumatul pasiv este asociat cu 600 de mii de decese premature anual. 2

„Fumatul afecteaza major aparatul respirator, fiind implicat in aparitia bronhopneumopatiei obstructive cronice, a astmului bronsic, a pneumopatiilor interstitiale si a cancerului pulmonar. Comparativ cu nefumatorul, fumatorul are un risc de cancer pulmonar de 23 de ori mai mare, in cazul barbatilor, si de 13 ori mai mare, la femei. in plus, riscul de deces prin BPOC este de 12-13 ori mai mare la fumatori. Astfel, este evident de ce fiecare persoana care constientizeaza implicatiile grave ale fumatului trebuie sa se simta libera sa respire un aer curat, fara fum toxic de tigara. Legea care interzice fumatul in spatiile publice protejeaza nefumatorii, pe de-o parte si poate ajuta la a-i determina pe cei care fumeaza sa faca pasi in a renunta la acest obicei care afecteaza puternic sanatatea”, a declarat prof. dr. Florin Mihaltan, presedinte al Societatii Romane de Pneumologie in perioada 2014-2016.

Printre consecintele fumatului asupra sistemului cardiovascular se numara infarctul de miocard, prin ocluzia arterelor inimii, accidentul vascular cerebral, prin ocluzia arterelor creierului, arterita la nivelul membrelor – pana la gangrena si amputatie, arata specialistii.3

„Fumatul este factor de risc major pentru bolile cardiovasculare, pentru bolile respiratorii si pentru cancer. Este suficienta enumerearea acestor lucruri pentru a va da seama cat de mare este impactul fumatului si cat de mare ar putea sa fie impactul renuntarii la fumat. Pentru fumatori, renuntarea la fumat inseamna reducerea riscurilor pentru bolile cardiovasculare – de exemplu pentru infarct miocardic acut, accident vascular cerebral. Desigur, fumatorii trebuie sa fie constienti ca nu poti spera ca efectele fumatului timp de 30-40 de ani vor disparea in sase luni de zile. De pilda, riscul cardiovascular al fumatorului ajunge sa fie egal cu al nefumatorului spre doi ani zile de la intreruperea completa a fumatului.”, a declarat dr. Gabriel Tatu-Chitoiu, presedintele Societatii Romane de Cardiologie.

Aproximativ 5 milioane de persoane mor anual, in intreaga lume, din cauza bolilor asociate fumatului. Acestora li se adauga aproximativ 600.000 de decese corelate cu fumatul pasiv, potrivit unui raport al Organizatiei Mondiale a Sanatatii4. Daca masurile de reducere a poverii fumatului nu vor fi intensificate, in cat mai multe regiuni de pe glob, prin politici restrictive si programe de supraveghere, aproximativ 1 miliard de persoane vor muri, in decursul secolului acestuia, in intreaga lume, doar din cauza fumatului.

„Societatea Romana de Pneumologie sarbatoreste un an de la intrarea in vigoare a legii „antifumat”, un an de la instituirea unui drept fundamental pentru fiecare dintre noi: dreptul la sanatate. Dreptul la preventie pentru cel mai rau dintre toate cancerele: cancerul pulmonar, cancerul a carui supravietuire la cinci ani este sub 5%. Dreptul la preventie pentru cel mai de temut factor de risc pentru cancerul pulmonar, chiar inaintea fumatului – bronhopneumopatia cronica obstructiva. Dar si bronhopneumopatia cronica obstructiva apare si este datorata tot fumatului. Prin urmare, amandoua, atat cancerul, cat si BPOC-ul, au drept numitor comun fumatul. Doresc ca felul in care aceasta lege va aplicata sa fie un beneficiu si in acelasi timp o speranta pentru tinerele generatii, astfel incat dreptul la sanatate sa fie o realitate pentru fiecare dintre noi.”, a declarat prof. dr. Ruxandra Ulmeanu, presedintele Societatii Romane de Pneumologie.

Legea care interzice fumatul in spatiile publice inchise reprezinta o initiativa care aliniaza Romania majoritatii statelor din Europa in care functioneaza o legislatie care interzice fumatul in spatiile inchise la locul de munca, in spatiile publice inchise, la locurile de joaca pentru copii ori in mijloacele de transport in comun.

in intreaga lume, aproximativ 1,3 miliarde de persoane, adica 18% din populatia mondiala, sunt protejate prin legi nationale care nu permit fumatul in spatiile publice inchise.5

Pe plan international, au fost identificate numeroase efecte pozitive ale introducerii legilor care nu permit fumatul in spatiile publice inchise.

De exemplu, in Scotia, daca inainte de implementarea legii, in 2006, cazurile de astm bronsic cresteau anual cu 5%, ulterior, rata acestora a scazut cu 18%. in Anglia, mortalitatea neonatala s-a diminuat cu 7,6% dupa ce a fost implementata o lege similara. in Italia, in urma adoptarii legii care interzice fumatul in spatiile publice inchise incidenta infarctului in randul populatiei cu varsta intre 35-74 de ani s-a redus cu 11,2%-15,3%. in Statele Unite, numarul internarilor pentru boli cardiace a scazut cu 39%, dupa primul an de lege anti-fumat, si cu 47%, dupa trei ani.6

Printre efectele substantiale pe termen scurt ale renuntarii la fumat se numara: revenirea treptata in limitele normale ale tensiunii arteriale, scaderea nivelului de monoxid de carbon din sange, imbunatatirea circulatiei sangvine, in cateva saptamani, imbunatatirea functiilor plamanilor, in cateva luni, si imbunatatirea simturilor – miros, gust. Totodata, pe termen lung, renuntarea la fumat scade riscul de cancer, de boala cardiovasculara si riscul de aparitie al altor boli cronice netransmisibile.7

in 2010 aproximativ 31% din populatia Romaniei era fumatoare, potrivit Organizatiei Mondiale a Santatatii8, si daca eforturile de control al consumului de tutun vor fi intensificate, se preconizeaza ca, pana in 2025, procentul fumatorilor va scadea pana la 23% din populatie. Aceeasi sursa a estimat, in 2010, ca aproximativ 41% dintre barbati si 22% dintre femei erau persoane fumatoare. Pana in 2025, ratele vor fi de aproximativ 29% dintre barbati si 18% dintrefemei.

Surse info:

1http://www.nhs.uk/chq/pages/2289.aspx?categoryid=53

2,5 http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs339/en/

3,6Info: „Un atentat grav la sanatatea natiunii: tentativele de modificare a legii nr. 15/2016 („Legea Antifumat”) – Bucuresti, 2017: https://issuu.com/cardiologie/docs/2017_punctul_nostru_de_vedere

4http://apps.who.int/iris/bitstream/10665/44815/1/9789241564434_eng.pdf

7https://www.cancer.gov/about-cancer/causes-prevention/risk/tobacco/cessation-fact-sheet

8http://apps.who.int/iris/bitstream/10665/156262/1/9789241564922_eng.pdf?ua=1

Articolul precedentConf. dr. Marian Burcea este noul presedinte al CNAS
Articolul următorStudiu: Numarul studiilor clinice a scazut in Romania