Studiu referitor la prima inimă de porc modificată genetic transplantată la un pacient uman

Un nou studiu publicat recent în The Lancet a dezvăluit cea mai extinsă analiză de până acum asupra a ceea ce a dus la eventuala insuficiență cardiacă în primul transplant cu succes din lume de inimă de porc modificată genetic la un pacient uman.

Procedura revoluționară a fost realizată de medicii de știință de la Universitatea din Maryland (UMSOM), în ianuarie 2022, și a marcat o etapă importantă pentru știința medicală.

Pacientul, David Bennett(57 ani), a fost tratat la Centrul Medical al Universității din Maryland; a avut o funcție cardiacă puternică, fără semne evidente de respingere acută, timp de aproape șapte săptămâni după operație. Un debut brusc de insuficienta cardiaca a dus la moartea sa, la doua luni dupa transplant iar de atunci, echipa de transplant a efectuat studii ample asupra proceselor fiziologice care au dus la insuficiența cardiacă pentru a identifica factorii care pot fi preveniți în transplanturile viitoare.

Bărbatul operat, aflat în stadiu terminal de insuficiență cardiacă, se apropia de sfârșitul vieții, și nu s-a calificat pentru un transplant de inimă tradițional iar procedura a fost autorizată de Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente în baza dispoziției sale extinse de acces (procedură bazată pe compasiune).

Specialiștii vor să înțeleagă mai bine procesele care au dus la disfuncția transplantului de inimă de porc

„Lucrarea noastră oferă o perspectivă crucială asupra modului în care o multitudine de factori au jucat probabil un rol în declinul funcțional al inimii transplantate(…) Scopul nostru este să continuăm să avansăm în acest domeniu în timp ce ne pregătim pentru studiile clinice ale xenotransplantelor care implică organe de porc”, a spus autorul principal al studiului, Muhammad M. Mohiuddin, profesor de chirurgie și director științific/de program al programului de xenotransplant cardiac la UMSOM, citat de MedicalXPress.

„Am fost hotărâți să facem lumină asupra a ceea ce a dus la disfuncția transplantului de inimă la domnul Bennett, care a făcut un act eroic oferindu-se pentru a fi primul din lume.(..) Vrem ca următorul nostru pacient nu numai să supraviețuiască mai mult cu un xenotransplant, dar să revină la viața normală și să prospere luni sau chiar ani”, au transmis coautorul studiului Bartley Griffith, profesor de chirurgie și Thomas E. și Alice Marie Hales, profesor și specialist în transplant la UMSOM.

Inima a funcționat bine la teste imagistice precum ecocardiografia până în ziua 47 după operație

Pentru a înțelege mai bine procesele care au dus la disfuncția transplantului de inimă de porc, echipa de cercetare a efectuat teste ample pe țesuturile disponibile limitate la pacient; aceștia au cartografiat secvența evenimentelor care au condus la insuficiența cardiacă, demonstrând că inima a funcționat bine la teste imagistice precum ecocardiografia până în ziua 47 după operație.

Speciliștii susțin că nu au apărut semne de respingere acută în primele câteva săptămâni după transplant dar, probabil, mai mulți factori suprapuși au dus la insuficiență cardiacă, inclusiv starea sa precară de sănătate dinainte de transplant care l-a determinat să devină imunocompromis sever.

Conform surselor citate, acest fapt a limitat utilizarea unui regim eficient anti-respingere utilizat în studiile preclinice pentru xenotransplant și prin urmare specialiștii au conchis că pacientul era probabil mai vulnerabil la respingerea organului de la anticorpii produsi de sistemul imunitar, bazându-se pe dovezi indirecte ale respingerii mediate de anticorpi pe baza histologiei, colorării imunohistochimice și analizei ARN-ului unicelular.

Au fost dezvoltate protocoale de testare PCMV îmbunătățite pentru detectarea sensibilă și excluderea virușilor latenți pentru viitoarele xenotransplanturi

Echipa de cercetare a găsit dovezi ale anticorpilor imunoglobulinei care vizează stratul de endoteliu vascular al inimii de porc: conform studiului, utilizarea unei imunoglobuline intravenoase, IgIV, un medicament care conține anticorpi, poate să fi contribuit, de asemenea, la deteriorarea celulelor mușchiului inimii întrucât tratamentul amintit a fost administrat pacientului de două ori în  doua lună după transplant pentru a ajuta la prevenirea infecției, declanșând probabil și un răspuns imun anti-porc.

De-asemenea, studiul a analizat prezența unui virus latent în inima porcului, citomegalovirus porcin (PCMV), care ar fi putut contribui la disfuncția transplantului; activarea virusului ar fi putut avea loc după ce regimul de tratament antiviral al pacientului a fost redus pentru a aborda alte probleme de sănătate. Mai exact, este posibil ca acesta să fi inițiat un răspuns inflamator care provoacă leziuni celulare deși nu s-au descoperit dovezi că virusul a infectat pacientul sau s-a răspândit la organe dincolo de inimă.

„În viitor, echipa noastră de chirurgi-oameni de știință va utiliza teste de celule imune nou concepute pentru a monitoriza pacientul mai precis în zilele, săptămânile și lunile următoare xenotransplantului. Acest lucru va oferi un control mai strict al celor mai timpurii semne de respingere și al promisiunii. a unei inovații cu adevărat salvatoare” – au declarat, conform sursei citate, decanul UMSOM Mark T. Gladwin, MD, vicepreședinte pentru afaceri medicale, Universitatea din Maryland, Baltimore și profesorul distins John Z. și Akiko K. Bowers.