Studiu asupra semnalelor electrice din percepțiile olfactivului uman afectat de Covid-19

0
459

Pandemia de Covid-19 a demonstrat că, din punct de vedere medical și științific, simțul nostru olfactiv este pe cât de important, pe atât de puțin cunoscut.

Recent, un studiu SISSA condus de profesorul Anna Menini a putut măsura semnalele electrice produse de celulele din epiteliul olfactiv uman, obținute din biopsiile nazale; semnalele amintite sunt limbajul folosit de celulele sistemului nostru nervos pentru a comunica între ele și, mai precis, reprezintă primul pas esențial al unei secvențe care, după ce ajunge la creier, permite perceperea unui miros distinct -relatează MedicalXPress.

Publicată în iScience, cercetarea vizează diferitele reacții la diferitele molecule odorante, cum ar fi cineol și eugenol(care produc un miros asemănător eucaliptului), limonen(miros de lămâie), acetat de izoamil(folosit pentru a da mirosul alimentelor sau gust de banană), și altele pe care le găsim zi de zi în alimentele pe care le consumăm și în mediile în care trăim; ea a fost realizată în colaborare cu Universitatea Aldo Moro din Bari, Universitatea din Trieste și Clinica de Otorinolaringologie de la Azienda Sanitaria Universitaria Giuliano Isontina(ASUGI).

Studiul, în premieră, vizează înțelegerea alterărilor simțului olfactiv cauzate de Covid-19

Demersul științific, spun autorii, consolidează studierea bazelor fiziologice ale pecepției olfactive umane necesare pentru a înțelege anomaliile apărute la mulți pacienți care au contractat coronavirus, cum ar fi anosmia pe termen lung și scurt (pierderea simțului mirosului), parosmia (percepția distorsionată a mirosurilor) sau phantosmia (percepția mirosului în absența moleculelor odorante în mediu). 

„Am înțeles importanța acestuia atunci când ne-a captat brusc atenția în timpul pandemiei de COVID-19, deoarece unul dintre simptomele coronavirusului a fost o alterare a simțul olfactiv care i-a determinat pe mulți pacienți să deplângă o deteriorare a calității vieții lor. O disfuncție pentru care încă nu s-a găsit o explicație științifică.

Până acum, nimeni nu a măsurat în țesutul uman intact activitatea electrică a celulelor, neuronilor și celulelor epiteliale care formează epiteliul olfactiv al nasului nostru în care sunt captate moleculele odorante. Este exact ceea ce am făcut în acest nou studiu. Mai precis, am lucrat la biopsii nazale recoltate în sălile de operație de la Clinica de Otorinolaringologie a ASUGI.

În acest fel, am reușit să înregistrăm semnalele pe țesutul abia colectat în sala de operație și, împreună, să vedem cum se schimbă aceste semnale în prezența diferitelor molecule odorante: ceva ce nimeni nu mai făcuse înainte” – a precizat profesorul SISSA Anna Menini, citată de sursa amintită.

Rolul neașteptat al celulelor de sprijin

„Cu această cercetare am făcut un pas important spre înțelegerea modului în care funcționează epiteliul olfactiv. (…)În același studiu am reușit să stabilim că așa-numitele celule de sprijin, care înconjoară celulele neuronilor olfactiv, au totul, cu excepția unui rol pasiv.

Dimpotrivă, aceste celule par să aducă o contribuție importantă la mesajul electric care va fi trimis către creier și va transporta percepția mirosului. După cum s-a observat de alte cercetări, aceste celule, nu neuronii, poartă pe suprafața lor receptorii ACE2. conectat la Coronavirus, evidențiind rolul lor important în aceste procese.(…)

Următoarele dezvoltări vor aduce mai mult context descoperirii, extinzând numărul de probe pe care se desfășoară cercetarea. Dar asta nu e tot. Din punct de vedere științific, ar putea fi foarte interesant să lucrăm pe mostre de țesut de la pacienți care suferă de pierderea de lungă durată a mirosului ca urmare a infecției cu coronavirus. Acest lucru ne-ar putea ajuta să înțelegem ce nu funcționează din punct de vedere fiziologic. Și de acolo începe să dezvolte terapii”, conchide specialistul, potrivit MedicalXPress.

Articolul precedent„Halatul alb – Puterea exemplului”: Teste gratuite pentru cadrele medicale chiar în instituțiile din zona unde lucrează
Articolul următorCNAS: Decalaj „semnificativ” între momentul emiterii certificatului de concediu medical şi cel al decontării