Câți bani ar putea primi Ministerul Sănătății în urma rectificării bugetare

Premierul Florin Cîțu a anunțat că Ministerul Sănătății ar putea primi, în urma rectificării bugetare, cei mai mulți bani, propunerea fiind de 3,7 miliarde lei.

„Ministerul Sănătății, propunerea cu care mergem acum: 3,7 miliarde lei, din care 1,9 miliarde pentru achiziție de vaccinuri, medicamente, derularea programelor naționale de sănătate, cheltuieli de personal și 1,8 miliarde lei – transferuri pentru echilibrarea bugetului unic al asigurărilor de sănătate. De asemenea, se propune suplimentarea cu 425 de milioane de lei a cheltuielilor din bugetul propriu al Ministerului Sănătății pentru finanțarea activităților privind aprobarea substanțelor active ale produselor biocide și autorizarea produselor biocide, concomitent cu majorarea veniturilor proprii, care se constituie din veniturile încasate”, a anunțat premierul Florin Cîțu.

Au fost publicate normele de organizare a concursului pentru manager din cadrul serviciilor de ambulanță

Monitorul Oficial a publicat Normele de organizare și desfășurare a concursului pentru ocuparea postului de manager general, persoană fizică, din cadrul serviciilor de ambulanță județene și al Serviciului de Ambulanță București-Ilfov.

Vă prezentăm textul Normelor de organizare și desfășurare a concursului pentru ocuparea postului de manager general, persoană fizică, din cadrul serviciilor de ambulanță județene și al Serviciului de Ambulanță București-Ilfov:

CAPITOLUL I
Dispoziții generale
Art. 1. –
(1) Prezentele norme reglementează organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea postului de manager general, persoană fizică, din serviciile de ambulanță județene și din Serviciul de Ambulanță București-Ilfov din rețeaua Ministerului Sănătății.

(2) Concursul pentru ocuparea postului de manager general în serviciile de ambulanță județene și în Serviciul de Ambulanță București-Ilfov se organizează la nivel central, în municipiul București, de către o comisie de concurs numită prin ordin al ministrului sănătății.

Art. 2. –
(1) Concursul se desfășoară în următoarele etape:

a) evaluarea dosarului de candidat – etapă eliminatorie;

b) concursul propriu-zis.

(2) În cadrul concursului propriu-zis candidații susțin următoarele probe de evaluare:

a) test-grilă de verificare a cunoștințelor;

b) evaluarea și susținerea proiectului de management;

c) interviu.

(3) Concursul se finalizează, pentru fiecare post scos la concurs, cu ierarhizarea candidaților în ordinea descrescătoare a mediilor finale obținute în urma concursului și cu nominalizarea candidatului admis pe postul pentru care a concurat.

(4) Pentru a fi declarați „Admis” candidații trebuie să obțină media finală cel puțin 7,00, iar la fiecare probă de evaluare minimum nota 7,00.

Art. 3. –
(1) Numirea, pe baza rezultatelor concursului național, în postul de manager general al serviciului de ambulanță județean sau al Serviciului de Ambulanță București-Ilfov se face prin ordin al ministrului sănătății.

(2) Managerul general încadrat în condițiile alin. (1) încheie cu Ministerul Sănătății un contract de management pe o perioadă de maximum 3 ani. Contractul de management poate fi prelungit, în condițiile legii, sau poate înceta înainte de termen, în cazul neîndeplinirii obligațiilor prevăzute în acesta, constatate în urma evaluării anuale efectuate pe baza indicatorilor de performanță stabiliți prin ordin al ministrului sănătății.

Art. 4. –
(1) În vederea organizării și desfășurării concursului, Ministerul Sănătății publică în ziarul „Viața Medicală” anunțul de concurs cu cel puțin 30 de zile înainte de data începerii concursului.

(2) Anunțul de concurs cuprinde:

a) posturile scoase la concurs;

b) locul și perioada de desfășurare a concursului;

c) condițiile care trebuie îndeplinite de candidați pentru a se putea înscrie la concurs;

d) locul și perioada de înscriere;

e) conținutul dosarului de înscriere.

(3) Bibliografia pentru concurs și tema pentru proiectul de management sunt întocmite de către Direcția generală asistență medicală, medicină de urgență și programe de sănătate publică – Serviciul medicină de urgență din cadrul Ministerului Sănătății și se aprobă de către ministrul sănătății.

(4) Bibliografia pentru concurs poate cuprinde acte normative, lucrări, articole de specialitate sau surse de informare și documente expres indicate, cu relevanță pentru exercitarea funcției de manager în cadrul unui serviciu de ambulanță, pentru care se organizează concursul.

(5) În urma aprobării de ministrul sănătății, tema și bibliografia sunt publicate, cu cel puțin 30 de zile înainte de data începerii concursului, pe site-ul Ministerului Sănătății, www.ms.ro.

CAPITOLUL II
Organizarea concursului
Art. 5. –
(1) Ministrul sănătății aprobă prin ordin componența nominală a comisiei de concurs, respectiv a comisiei de soluționare a contestațiilor, la propunerea Direcției generale asistență medicală, medicină de urgență și programe de sănătate publică – Serviciul medicină de urgență din cadrul Ministerului Sănătății.

(2) Comisia de concurs are următoarea componență:

a) un cadru didactic (profesor, conferențiar sau șef de lucrări) cu funcție de predare în specialitățile management/sănătate publică și management sanitar din cadrul universităților de medicină și farmacie;

b) trei reprezentanți ai Ministerului Sănătății, din care un reprezentant al Serviciului medicină de urgență din Ministerul Sănătății;

(3) Comisia de soluționare a contestațiilor are următoarea componență:

a) un cadru didactic (profesor, conferențiar sau șef de lucrări) cu funcție de predare în specialitățile management/sănătate publică și management sanitar din cadrul universităților de medicină și farmacie;

b) trei reprezentanți din Ministerul Sănătății, din care un reprezentant al Serviciului medicină de urgență din Ministerul Sănătății;

c) un reprezentant al Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

(4) Serviciul medicină de urgență din cadrul Direcției generale asistență medicală, medicină de urgență și programe de sănătate publică, cu avizul secretarului de stat care are în coordonare serviciile de ambulanță județene și Serviciul de Ambulanță București-Ilfov, solicită sindicatului reprezentativ din cadrul serviciilor de ambulanță să desemneze un observator, care va participa la toată derularea concursului.

(5) Prin ordinul ministrului sănătății prin care se aprobă componența nominală a comisiei de concurs, respectiv a comisiei de soluționare a contestațiilor, se desemnează și președinții celor două comisii, precum și membrii supleanți ai membrilor celor două comisii.

(6) Pentru propunerile privind numirea comisiei pentru organizarea și desfășurarea concursurilor, precum și a comisiei de soluționare a contestațiilor se solicită aviz conform al Comisiei interministeriale pentru suport tehnic, conform prevederilor art. 6 alin. (2), art. 7 alin. (1) lit. m) și ale pct. 13 din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 144/2014 privind organizarea și funcționarea Comisiei interministeriale pentru suport tehnic.

Art. 6. –
(1) Nu poate fi desemnat membru în comisia de concurs sau în comisia de soluționare a contestațiilor persoana care se află în următoarele situații:
a) are relații cu caracter patrimonial cu oricare dintre candidați sau interesele patrimoniale ale sale ori ale soțului sau soției pot afecta imparțialitatea și obiectivitatea evaluării;

b) este soț, soție, rudă sau afin până la gradul al IV-lea inclusiv cu oricare dintre candidați ori cu un alt membru al comisiei de concurs sau al comisiei de soluționare a contestațiilor;

c) este sau urmează a fi, în situația ocupării funcției de conducere pentru care se organizează concursul, direct subordonat ierarhic al oricăruia dintre candidați.

(2) Membrii comisiei de concurs și ai comisiei de soluționare a contestațiilor, în cazul în care se află în una dintre situațiile prevăzute la alin. (1), au obligația să anunțe de îndată Ministerul Sănătății, atribuțiile acestora în comisie urmând să fie preluate de membrii supleanți.

Art. 7. –
Comisia de concurs poartă întreaga răspundere pentru buna organizare și desfășurare a concursului, asigurarea legalității în ceea ce privește evaluarea candidaților, asigurarea șanselor egale pentru aceștia, securitatea conținutului probelor de evaluare și a documentelor elaborate de comisie și candidați în vederea evaluării și ierarhizării acestora.

Art. 8. –
Atribuțiile comisiei de concurs sunt:

a) stabilește subiectele pentru proba scrisă;

b) evaluează dosarele de înscriere ale candidaților;

c) transmite secretariatului comisiei rezultatele fiecărei etape a concursului pentru a fi comunicate candidaților;

d) instruiește candidații înainte de începerea probelor de evaluare privind regulile ce trebuie respectate pe timpul desfășurării concursului;

e) organizează desfășurarea probelor de evaluare;

f) semnează procesele-verbale întocmite de secretariatul comisiei după fiecare etapă de concurs, precum și raportul final al concursului.

Art. 9. –
(1) Atribuțiile comisiei de soluționare a contestațiilor sunt:

a) soluționează contestațiile depuse de candidați;

b) transmite secretariatului comisiei rezultatele contestațiilor pentru a fi comunicate candidaților;

c) semnează procesele-verbale întocmite de secretariatul comisiei după soluționarea contestațiilor.

(2) Comisia de soluționare a contestațiilor soluționează contestațiile cu privire la respingerea dosarelor, la rezultatul testului-grilă, la evaluarea și susținerea proiectului, la interviu. Lucrările care sunt evaluate de membrii comisiei de concurs cu o diferență mai mare de 1,5 puncte sunt reevaluate de comisia de soluționare a contestațiilor. Deciziile comisiei de soluționare a contestațiilor sunt definitive.

Art. 10. –
Secretariatul comisiei de concurs și al comisiei de soluționare a contestațiilor este asigurat de către Ministerul Sănătății.

CAPITOLUL III
Înscrierea candidaților
Art. 11. –
La concurs se pot înscrie candidații care îndeplinesc, cumulativ, următoarele criterii:

a) au cetățenia română și au domiciliul stabil în România;

b) cunosc limba română, scris și vorbit;

c) sunt absolvenți de învățământ universitar de lungă durată cu diplomă de licență sau echivalentă din perioada anterioară aplicării ciclurilor tip Bologna sau absolvenți ai ciclului II de studii universitare de master în specialitate pentru perioada ulterioară aplicării ciclurilor tip Bologna conform art. 153 din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, în domeniul fundamental al științelor biologice și biomedicale, ramura de știință medicină, specializarea medicină sau în domeniul științelor sociale, ramurile științe juridice – specializarea drept și științe economice, având vechime în sistemul de sănătate publică de cel puțin 5 ani;

d) au cel puțin 5 ani vechime în posturi de medic, respectiv 6 ani și 6 luni pe funcție de economist sau jurist, în sistemul de sănătate publică;

e) au cel puțin 5 ani vechime ca medic primar, respectiv 3 ani vechime ca economist 1A/consilier juridic 1A, pentru Serviciul de Ambulanță București – Ilfov;

f) sunt absolvenți ai unor cursuri de perfecționare în management sanitar, organizate de o instituție acreditată din țară sau din străinătate;

g) nu au fost condamnați pentru săvârșirea unei infracțiuni contra umanității, contra statului sau contra autorității, infracțiuni de corupție sau de serviciu, infracțiuni care împiedică înfăptuirea justiției, infracțiuni de fals ori a unei infracțiuni săvârșite cu intenție care i-ar face incompatibili cu exercitarea funcției, cu excepția situației în care a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea faptei; nu le-a fost interzis dreptul de a ocupa o funcție de conducere sau de a exercita profesia ori activitatea în executarea căreia au săvârșit fapta, prin hotărâre judecătorească definitivă, în condițiile legii;

h) nu au fost destituiți din funcție sau nu le-a încetat contractual individual de muncă pentru motive disciplinare în ultimii 3 ani;

i) au o stare de sănătate corespunzătoare postului pentru care candidează;

j) nu au vârsta de pensionare, conform legii, la data concursului.

Art. 12. –
(1) Dosarul de înscriere trebuie să conțină următoarele documente:

a) cererea de înscriere la concurs;

b) curriculum vitae în format europass;

c) copia actului de identitate;

d) copia diplomei de licență sau echivalente;

e) copie a diplomei de master în specialitatea studiilor, după caz, în situația în care diploma de absolvire sau de licență a candidatului nu este echivalentă cu diploma de studii universitare de master în specialitate, conform prevederilor art. 153 alin. (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare;

f) copia carnetului de muncă sau adeverința eliberată de angajator pentru perioada lucrată, care să ateste vechimea în specialitatea studiilor solicitate pentru ocuparea postului;

g) copia certificatului de absolvire a unui curs de perfecționare în management sanitar;

h) copii ale diplomelor de studii și altor documente ce atestă efectuarea unor specializări, competențe/atestate etc. în domeniul managementului sanitar;

i) proiectul de management realizat de candidat;

j) copia actelor (certificat de căsătorie etc.) care dovedesc schimbarea numelui, după caz;

k) cazierul judiciar;

l) document medical din care să reiasă că este apt medical;

m) avizul psihologic;

n) declarația pe propria răspundere sau adeverința care să ateste lipsa calității de lucrător al Securității sau colaborator al acesteia, în condițiile prevăzute de lege;

o) declarația referitoare la consimțământul privind prelucrarea datelor cu caracter personal, conform prevederilor Legii nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), cu modificările ulterioare, conform anexei nr. 1 la prezentele norme;

p) acordul scris cu privire la înregistrarea probelor audio și video a probelor de concurs, conform anexei nr. 2, la prezentele norme.

(2) Documentele prevăzute la literele c)-h) și j) sunt însoțite de originale, în vederea certificării conformității, la înregistrarea dosarului de înscriere.

Art. 13. –
(1) Dosarele de înscriere se depun la secretariatul comisiei de concurs, până la termenul stabilit pentru finalizarea înscrierilor, care nu poate fi mai târziu de 10 zile lucrătoare înainte de începerea concursului.

(2) Comisia de concurs, în termen de 5 zile lucrătoare de la data finalizării înscrierilor, evaluează dosarele depuse și stabilește pentru fiecare rezultatul prin înscrierea mențiunii „Admis” sau „Respins”.

(3) Rezultatul evaluării dosarelor de înscriere se afișează la sediul Ministerului Sănătății și al instituției în care s-a desfășurat concursul și pe pagina web www.ms.ro.

(4) Candidații au dreptul să conteste rezultatul evaluării dosarelor, în termen de 48 de ore de la data afișării. Contestațiile se soluționează de comisia de soluționare a contestațiilor, în termen de 48 de ore de la data expirării termenului de depunere a acestora. Modul de soluționare a contestațiilor se afișează la sediul Ministerului Sănătății și al instituției în care s-a desfășurat concursul și pe pagina web www.ms.ro.

(5) Concursul este continuat numai de candidații al căror dosar a fost declarat „Admis”.

CAPITOLUL IV
Desfășurarea concursului propriu-zis
Art. 14. –
(1) Testul-grilă de verificare a cunoștințelor se elaborează de comisia de concurs.

(2) Testul-grilă are caracter eliminatoriu și se desfășoară pe durata a 3 ore.

(3) Testul-grilă conține 100 de întrebări din bibliografia stabilită pentru concurs dintr-o bază de date ce conține cel puțin 1.000 de întrebări ce vor fi publicate pe site-ul www.ms.ro.

(4) Fiecare întrebare are 4 variante de răspuns (a, b, c, d). Întrebările au un singur răspuns corect dintre cele 4 variante și fiecare răspuns corect se notează cu 0,1 puncte.

Art. 15. –
(1) Comisia de concurs se întrunește pentru elaborarea testului-grilă, prin tragere la sorti din baza de date de 1.000 de întrebări, cu cel mult 4 ore înaintea susținerii probei, în spații special destinate, care să asigure secretizarea activității și condiții optime de lucru.

(2) Testul-grilă elaborat se multiplică, în prezența comisiei, într-un număr de exemplare dublu față de numărul candidaților înscriși în concurs. După multiplicare testele-grilă se introduc în plicuri, câte unul pentru fiecare sală de concurs, și se sigilează. Fiecare plic va conține un număr dublu de teste față de numărul candidaților din sala respectivă.

(3) Comisia de concurs împreună cu secretariatul comisiei de concurs participă la multiplicarea testelor-grilă și nu pot să părăsească spațiile în care s-au desfășurat aceste activități până la sigilarea plicurilor cu testele-grilă.

Art. 16. –
Exigențe cu privire la elaborarea întrebărilor:

a) conținutul să fie clar exprimat, să fie exclusă orice ambiguitate;

b) formularea să fie în strictă concordanță cu bibliografia stabilită pentru concurs;

c) să acopere o arie cât mai extinsă a bibliografiei de concurs;

d) să poată fi rezolvate în timpul stabilit.

Art. 17. –
(1) Concursul se va desfășura în spațiile stabilite de către Ministerul Sănătății. Pentru fiecare sală de concurs în care se desfășoară proba de test-grilă, la solicitarea comisiei de concurs, se stabilesc, cu cel mult 48 de ore înainte de începerea probei scrise, un număr necesar de supraveghetori.

(2) Comisia de concurs împreună cu secretariatul comisiei de concurs au următoarele atribuții:

a) verifică sala de concurs, îndepărtând toate materialele care îi pot influența pe candidați în rezolvarea testului-grilă;

b) afișează la intrare tabelul nominal cu candidații, în ordine alfabetică, repartizați să susțină proba de evaluare în sala respectivă;

c) stabilește locul fiecărui candidat, în funcție de numărul curent din tabelul nominal;

d) verifică prezența și identitatea candidaților și o consemnează în documentele de evidență;

e) distribuie candidaților, la ora stabilită pentru începerea probei, câte un test-grilă;

f) precizează modul de completare de către candidați, în spațiul special destinat pe testul-grilă, a datelor de identificare ale acestora și ia măsuri de secretizare a testelor-grilă, până la începerea probei. Pe fiecare test-grilă se aplică, de către comisia de concurs, până la finalizarea probei, ștampila specială de concurs sau cea stabilită de comisia de concurs;

g) verifică existența unor semne distinctive pe teste, luând măsuri de anulare a celor descoperite cu asemenea semne prin înscrierea pe lucrare „ANULAT”, cu semnătura proprie, și asigură un nou test-grilă candidatului în cauză, în timpul alocat probei, cu respectarea transparenței acestei activități și a prevederilor lit. f). La fel se procedează și în cazul în care unii candidați doresc să își transcrie testul-grilă, fără să depășească timpul afectat probei;

h) preia de la candidați, pe bază de semnătură, testele-grilă.

Art. 18. –
(1) Supraveghetorii se numesc, la solicitarea președintelui comisiei de concurs, cu cel mult 48 de ore înainte de începerea probei scrise, prin ordin al ministrului sănătății.

(2) Supraveghetorii se subordonează comisiei de concurs și îndeplinesc sarcinile stabilite de aceasta.

Art. 19. –
Pe timpul desfășurării probei, supraveghetorii nu dau indicații privind rezolvarea întrebărilor, nu permit intrarea în sală a altor persoane, cu excepția membrilor comisiei de concurs și a observatorului.

Art. 20. –
(1) Candidații au acces în sălile de susținere a testului-grilă cu 30 de minute înainte de deschiderea plicurilor cu teste, pe baza tabelelor aflate la responsabilii de săli și afișate la intrare și a actului de identitate.

(2) Candidații care nu se află în sălile de susținere a probei de evaluare cu cel puțin 10 minute înainte de momentul deschiderii plicului cu testele-grilă pierd dreptul de participare la concurs.

(3) În sălile de concurs este interzisă utilizarea telefoanelor mobile.

Art. 21. –
(1) La ora înscrisă pe plic, responsabilul de sală deschide plicul cu testele-grilă în fața tuturor candidaților, le distribuie fiecărui candidat și stabilește ora de începere și de finalizare a probei.

(2) Din momentul deschiderii plicului cu testele-grilă, candidații nu pot părăsi sala de concurs decât după 30 de minute și numai după predarea lucrării. Pentru necesități fiziologice candidații pot părăsi sala de concurs numai însoțiți de 2 supraveghetori, iar timpul absenței din sală nu prelungește durata probei pentru candidații respectivi.

(3) Pentru rezolvarea testului-grilă candidații folosesc numai cerneală sau pastă de culoare albastră. Orice altă culoare decât cea albastră este interzisă, fiind considerată semn distinctiv.

Art. 22. –
(1) După expirarea timpului, lucrările candidaților se preiau de secretariatul comisiei de concurs, sub semnătură, și se repartizează pentru a fi evaluate de membrii comisiei de concurs.

(2) Fiecare test-grilă este evaluat independent de către fiecare membru al comisiei de concurs și se apreciază separat, conform grilei de corectare aprobate de președintele comisiei de concurs. Punctajul maxim este de 10 puncte, corespunzător notei 10, fiecare întrebare având un punctaj de 0,1 puncte.

(3) În situația în care există diferențe mai mari de 1,5 puncte între punctajele acordate, președintele comisiei de concurs repartizează lucrarea comisiei de soluționare a contestațiilor, care o reverifică și stabilește punctajul definitiv.

Art. 23. –
(1) Rezultatul testului-grilă se comunică prin afișare la sediul Ministerului Sănătății și al instituției în care s-a desfășurat concursul, în termen de 24 de ore de la finalizarea probei, dar nu mai târziu de 48 de ore.

(2) Sunt declarați „Respins” candidații care au obținut la testul-grilă de verificare a cunoștințelor o notă mai mică de 7,00 sau un număr de puncte echivalent cu aceasta, nemaiputându-se prezenta la susținerea probelor prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. b) și c).

(3) Candidații au dreptul să conteste rezultatul testului-grilă în termen de 24 de ore de la data afișării. Contestația se soluționează de comisia de soluționare a contestațiilor, în termen de 24 de ore de la data expirării termenului de depunere a acestora. Modul de soluționare a contestațiilor se afișează la sediul Ministerului Sănătății și al instituției în care s-a desfășurat concursul și pe pagina web www.ms.ro.

Art. 24. –
(1) Proiectul de management urmărește analizarea temei date și va conține propuneri și soluții pentru rezolvarea acesteia.

(2) Informațiile necesare pentru realizarea proiectului sunt puse la dispoziția candidaților și sunt stabilite odată cu tema.

Art. 25. –
(1) Candidații depun proiectul de management odată cu înscrierea la concurs.

(2) Proiectul de management va avea un număr de maximum 12 pagini. Proiectul trebuie să fie realizat individual de către candidat, tehnoredactat pe calculator, cu fonturi de 14, iar eventualele anexe să nu depășească un număr maxim de 12 pagini.

(3) Proiectul de management se depune la dosar în 3 exemplare identice, astfel:

– fiecare exemplar semnat de candidat se introduce într-un plic A4 de culoare albă, care nu va mai purta niciun alt înscris;

– cele 3 plicuri de culoare albă, fără niciun înscris pe ele, care conțin câte un exemplar al proiectului de management, se vor introduce într-un plic A4 de culoare maro, pe care se va înscrie numele candidatului.

(4) Proiectele sunt evaluate, până la data susținerii orale de către candidat, de către comisia de concurs.

(5) Fiecare lucrare este notată independent de fiecare membru. Nota finală, cu două zecimale, este media notelor acordate de fiecare membru al comisiei de concurs.

(6) Grila de punctare a proiectelor de management este elaborată de comisia de concurs și publicată odată cu publicarea temei stabilite.

(7) În cazul în care există diferențe mai mari de 1,5 puncte între notele acordate, proiectul de management este reevaluat de comisia de soluționare a contestațiilor, care reverifică și stabilește nota finală.

Art. 26. –
(1) Susținerea proiectului se face în plenul comisiei de concurs, pe durata a maximum 30 de minute, timp cumulat cu răspunsurile la întrebările adresate de membrii comisiei de concurs.

(2) În funcție de modul de susținere a lucrării și de răspunsurile date membrilor comisiei de concurs, se acordă o nouă notă, între 1 și 10.

(3) În urma susținerii orale a proiectului de management, membrii comisiei de concurs stabilesc nota definitivă pentru această probă de evaluare, reprezentând media notelor acordate conform art. 25 alin. (7) și alin. (2) al prezentului articol.

Art. 27. –
(1) Rezultatul evaluării proiectului de management și susținerii proiectului de management se comunică prin afișare la sediul Ministerului Sănătății și al instituției în care s-a desfășurat concursul și pe pagina web www.ms.ro, în termen de 24 de ore de la finalizarea probei, dar nu mai târziu de 48 de ore.

(2) Sunt declarați „Respins” candidații care au obținut la evaluarea și susținerea proiectului de management o notă mai mică de 7,00 sau un număr de puncte echivalent cu aceasta, nemaiputându-se prezenta la susținerea probei prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. c).

(3) Candidații au dreptul să conteste rezultatul evaluării proiectului de management și susținerii proiectului de management în termen de 24 de ore de la data afișării. Contestația se soluționează de comisia de soluționare a contestațiilor, în termen de 24 de ore de la data expirării termenului de depunere a acestora. Modul de soluționare a contestațiilor se afișează la sediul comisiei de concurs.

Art. 28. –
(1) În cadrul interviului se testează abilitățile, aptitudinile și motivația candidaților. Proba interviului poate fi susținută doar de către acei candidați declarați admiși la probele anterioare.

(2) Interviul se realizează conform planului de interviu întocmit de comisia de concurs în ziua desfășurării acestei probe, pe baza criteriilor de evaluare. Criteriile de evaluare pentru stabilirea planului de interviu sunt:

a) abilitățile de comunicare;

b) capacitatea de analiză și sinteză;

c) abilitățile impuse de funcție;

d) motivația candidatului;

e) comportamentul în situațiile de criză;

f) capacitatea de a lua decizii și de a evalua impactul acestora;

g) exercitarea controlului decizional;

h) capacitatea managerială.

Art. 29. –
(1) Data și ora susținerii interviului se afișează obligatoriu odată cu rezultatele la proba scrisă.

(2) Interviul este înregistrat, iar înregistrările se păstrează cel puțin 1 an de la finalizarea concursului, anunțarea câștigătorilor și, în cazul în care se depun contestații, până la soluționarea acestora.

(3) În funcție de modul de susținere a interviului și de răspunsurile date membrilor comisiei de concurs, se acordă o nouă notă, între 1 și 10.

(4) În cazul în care există diferențe mai mari de 1,5 puncte între notele acordate, candidatul este reevaluat de comisia de soluționare a contestațiilor, care stabilește nota finală.

Art. 30. –
(1) Interviul se desfășoară pe durata a maximum 15 minute, în plenul comisiei de concurs.

(2) În cadrul interviului, comisia va adresa candidatului numai întrebări referitoare la activitatea profesională a acestuia, întrebări cu scopul de a clarifica sau de a prezenta soluții pentru rezolvarea unor situații profesionale ipotetice, ce pot apărea la un serviciu de ambulanță, în desfășurarea activității.

(3) Candidații au dreptul să conteste rezultatul interviului în termen de 24 de ore de la data afișării. Contestația se soluționează de comisia de soluționare a contestațiilor, în timp de 24 de ore de la data expirării termenului de depunere a acestora la secretariatul comisiei de concurs. Modul de soluționare a contestațiilor se afișează la sediul Ministerului Sănătății și al instituției în care s-a desfășurat concursul și pe pagina web www.ms.ro.

CAPITOLUL V
Dispoziții finale
Art. 31. –
(1) Media finală a fiecărui candidat se calculează, cu două zecimale, ca medie aritmetică a notelor obținute la testul-grilă, proiectul de management și interviu.

(2) În baza mediilor finale ale candidaților se întocmesc, pentru fiecare post scos la concurs, în ordine descrescătoare, listele finale ale concursului.

(3) La medii egale, departajarea candidaților se face după media obținută la testul-grilă, iar la menținerea egalității, după nota obținută la interviu.

Art. 32. –
(1) Comunicarea rezultatelor finale se face prin afișare la sediul Ministerului Sănătății și al instituției în care s-a desfășurat concursul și pe pagina web www.ms.ro, în termen de 24 de ore de la finalizarea concursului.

(2) Mediile finale obținute de candidați sunt valabile pentru stabilirea ordinii de clasificare numai la postul pentru care aceștia au candidat.

Art. 33. –
(1) În termen de 48 de ore de la finalizarea concursului, președintele comisiei de concurs înaintează direcției de specialitate din cadrul Ministerului Sănătății lista persoanelor care au fost declarate „Admis” pentru ocuparea postului/posturilor de manager general al serviciului de ambulanță județean și al Serviciului de Ambulanță București-Ilfov în vederea emiterii actelor administrative de încadrare.

(2) Lucrările scrise ale candidaților, precum și toate documentele întocmite pentru organizarea și desfășurarea concursului se păstrează în arhiva Ministerului Sănătății și au regimul documentelor de personal și învățământ.

Olanda va autoriza redeschiderea universităţilor

Olanda va autoriza redeschiderea universităţilor şi a colegiilor, dar cluburile, barurile şi discotecile vor rămâne închise ca parte a măsurilor împotriva transmiterii coronavirusului, a anunţat prim-ministrul Mark Rutte, potrivit DPA.

Studenţii vor putea participa din nou la cursuri cu prezenţă fizică după un an şi jumătate de educaţie online.

Rutte a subliniat că nu doreşte să-şi asume riscul declanşării unui nou val de infectări asemenea celui de la începutul lui iulie.

”Trebuie să rămâne precauţi”, a spus el.

Cluburile şi discotecile şi-au redeschis porţile la sfârşitul lui iunie, după care numărul infectărilor a crescut rapid, aşa că guvernul a luat măsuri.

Situaţia epidemiologică s-a îmbunătăţit în mod semnificativ, dar rata de incidenţă COVID-19 pe şapte zile la 100.000 de locuitori este în continuare 105.

Următoarea etapă către normalitate este preconizată abia pentru 20 septembrie. Dacă numărul noilor infectări şi al pacienţilor spitalizaţi rămâne redus, ar putea fi eliminată atunci obligaţia de a purta măşti în mijloacele de transport în comun.

Guvernul olandez crede că este posibil ca măsurile împotriva coronavirusului să fie ridicate din noiembrie.

GCS a anunțat 408 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2

Grupul de Comunicare Strategică a anunțat că în urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 408 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2, acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Până pe 14 august, pe teritoriul României, au fost confirmate 1.086.900 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus, iar 1.049.742 de pacienți au fost declarați vindecați.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 76 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Până astăzi, 34.342 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 13.08.2021 (10:00) – 14.08.2021 (10:00) au fost raportate de către INSP 5 decese (2 bărbați și 3 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitale din județele Botoșani, Caraș-Severin, Iași, Suceava și Municipiul București. Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 50-59 ani și 3 la categoria de vârstă 60-69 ani și un deces la categoria 70-79 de ani. Toate decesele înregistrate în intervalul de referință sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități. Nu au fost raportate decese anterioare intervalului de referință.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 708 Dintre acestea,108 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 8.872.442 de teste RT-PCR și 2.058.455 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 15.208 de teste RT-PCR (4.288 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 10.920 la cerere) și 22.234 de teste rapide antigenice.

Pe teritoriul României, 2.260 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 940 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 65.526 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 62 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 423 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 1.526 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 13 august, 405 de sancțiuni contravenționale, în valoare de 146.100 de lei.

Medicul nutriţionist Mihaela Bilic: Cel mai mare pericol atunci când stăm pe plajă este tot mâncarea

Medicul nutriţionist Mihaela Bilic a oferit câteva sfaturi practice, cu ajutorul cărora puteți să vă protejați sănătatea atunci când mergeți la plajă, atenționând că cel mai mare pericol este mâncarea, respectiv ” ronțăielile”.

„Dacă sunteți la plajă, protejați-vă pielea și silueta. Cel mai mare pericol atunci când stăm și lenevim toată ziua pe plajă la soare, este tot mâncarea. Timpul trece mai plăcut cu ronțăieli dulci sau sărate, ca să nu mai zic de hidratare, care pare a fi mai eficientă cu bere rece. Acolo unde din punct de vedere fiziologic apetitul este inhibat de căldură iar iodul din apă/aer accelerează metabolismul, putem avea surpriza să ne întoarcem cu câteva kilograme în plus de la mare Și nu din cauză de foame, cat mai ales de plictiseală și prea mult soare”, potrivit medicului nutriționist.

Astfel, pentru perioada vacanței la mare, medicul Mihaela Bilic a oferit mai multe sfaturi practice:

  • Soarele este cel mai puternic agent de îmbătrânire, el afectează grav calitatea pielii, deci nu stați la soare fără cremă de protecție solară din belșug.
  • Uleiul de măsline este bogat în vitamina E și antioxidanți, însă nu conține factori de protecție UV, nu poate înlocui eficient cremele solare și nu poate fi folosit pentru a obține un bronz rapid; el ajută la regenerarea pielii și o protejează de arsuri și inflamații, efect pe care îl puteți obține și cu alte uleiuri vegetale aplicate pe piele (ex. ulei de cocos, avocado, nuci).
  • Consumați roșii în toate formele și preparatele, inclusiv suc de roșii în loc de băuturi răcoritoare; avem nevoie de licopen care protejează pielea de la interior, completând efectul exterior de protecție obținut prin creme solare.
  • Puneți puțin ulei sau brânză în salate, licopenul este liposolubil și nu se poate absorbi/metaboliza decât în prezența grăsimii.
  • Consumați cat de des puteți pește și fructe de mare, reprezintă un aport esențial de acizi grași Omega 3 cu rol antiinflamator și de regenerare a tuturor celulelor; în plus sunt bogate în proteine și țin de foame pentru puține calorii.
  • Dacă consumați băuturi răcoritoare, alegeți întotdeauna varianta fără zahăr (zero sau Max), există inclusiv ice tea fără zahăr; cele 7 lingurițe de zahăr dintr-un pahar de suc (fie el și natural) merită “cheltuite” pe un desert adevărat, iar îndulcitorii au și avantajul că taie pofta de dulce.
  • Din frigiderul de înghețată alegeți întotdeauna varianta pe băț, cu fructe și fără glazură de ciocolată este plină de apă și are mult mai puține calorii (70cal față de 250cal)
  • Pe meleaguri românești nu uitați de saramură, este o metodă delicioasă și dietetică de a consuma pește fript, gătit umed (ușor de digerat) și cu garnitură de mămăligă, care nu are gluten.
  • Fructele pot deveni un pericol pentru siluetă dacă sunt consumate fără măsură (mai mult de 1 kg/zi); dintre toate variantele piersicile și caisele sunt cele mai prietenoase cu silueta, iar prunele cele mai indicate pentru un tranzit intestinal optim.
  • La capitolul ronțăieli pufuleții rămân opțiunea cea mai dietetică (volum mare, expandați cu aer, puțină grăsime și puțină sare); și porumbul fiert/copt e de preferat oricăror gogoși sau langoși.
  • Cât despre Cafe frappe, cereți varianta cu multă gheață și renunțați la frișcă sau siropul de ciocolată, bula de înghețată aduce suficient zahăr cat să nu acopere complet aroma de cafea.
  • Nu, n-am uitat de alcool: vinul roze cu gheață și bulele (Proseco, șampanie) rămân variantele cu beneficii maxime la capitolul satisfacție și impact minim la nivel de siluetă/calorii.

Prof.dr.Cherecheș: Risc de reinfecție de 2,34 ori mai mare pentru persoanele nevaccinate

Prof.dr.Răzvan Cherecheș, expert în sănătate publică și profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, a afirmat că persoanele nevaccinate care au avut anterior infecția COVID-19 au un risc de reinfecție de 2,34 ori mai mare în comparație cu persoanele vaccinate.

Potrivit expertului în sănătate publică, vaccinurile dau niveluri de anticorpi chiar și de zece ori mai mari, în comparație cu a celor care au trecut deja prin infecție. Prof.dr.Răzvan Cherecheș a precizat că imunitatea naturală scade relativ repede în cazul multor persoane.

Prof.dr.Răzvan Cherecheș a mai spus că persoanele care au trecut prin infecție, și au fost vaccinate cu o singură doză de vaccin cu ARN mesager, au avut niveluri de anticorpi de 100 de ori mai mari.

„Întrebare: dacă am avut deja infecția COVID-19, mai are sens să mă vaccinez? răspuns – DA! Persoanele nevaccinate care au avut anterior infecția COVID-19 au un risc de reinfecție de 2,34 ori mai mare în comparație cu persoanele vaccinate. De 2,34 ori mai mare riscul de reiinfecție dacă nu ești vaccinat(ă)! Vaccinurile dau niveluri de anticorpi chiar și de 10 ori mai mari, în comparație cu a celor care au trecut deja prin infecție + imunitatea naturală scade relativ repede la multe persoane. Persoanele care au trecut prin infecție și au fost vaccinate cu o singură doză de vaccin cu ARN mesager – au avut niveluri de anticorpi de 100 de ori mai mari. Chiar dacă ați trecut deja prin infecție, protejați-vă prin vaccinare!”, a scris prof.dr.Răzvan Cherecheș, într-o postare pe Facebook.

FABC: Peste o mie de persoane din mediul rural vor beneficia de investigaţii medicale gratuite

Peste o mie de persoane din mediul rural vor beneficia de investigaţii medicale gratuite, în perioada august-octombrie, în cadrul caravanei „Nu am făcut destul”, organizată de Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC).

Analize de sânge (hemogramă şi PSA pentru prostată), de urină (pentru cancerul renal), ecografii mamare (şi trimitere la mamografii unde există suspiciuni de cancer mamar), dermatoscopii (o metodă modernă şi rapidă, neinvazivă, de examinare a pielii, utilă în diagnosticul a numeroase afecţiuni dermatologice), EKG, indice de masă corporală, teste instant de glicemie şi colesterol, evaluare pentru riscul de cancer pulmonar şi boli cardiovasculare şi teste de anticorpi COVID vor fi făcute de medici specialişti, medici rezidenţi şi studenţi la medicină din Bucureşti şi Craiova.

„Caravana este la a opta ediţie şi anul acesta ajunge în 12 localităţi din şase judeţe: Tulcea, Brăila, Teleorman, Călăraşi, Constanţa şi Buzău. Având în vedere situaţia epidemiologică generată de coronavirus, testările se fac doar pe bază de programare. Locul şi orele pentru testări vor fi afişate la primărie şi în alte puncte importante din fiecare sat”, se arată într-un comunicat al FABC.

Acţiunea va debuta sâmbătă, 14 august, în comuna Sarichioi din judeţul Tulcea şi se va încheia pe 3 octombrie în comuna Berca din judeţul Buzău.

„Pentru foarte mulţi locuitori din mediul rural, spitalele sunt inaccesibile din punct de vedere al distanţei. Dată fiind pandemia, caravana noastră este cu atât mai utilă” a declarat Cezar Irimia, preşedinte FABC, citat în comunicat.

O componentă foarte importantă a campaniei, pe lângă testări, o reprezintă informarea şi educarea pacienţilor, astfel că în spaţiile de investigaţii vor exista pliante şi afişe cu informaţii despre cancerul de sân, cancerul de prostată, cancerul ovarian şi melanom, dar şi despre importanţa efectuării analizelor anuale de sânge.

Accesul în spaţiul testărilor se va face numai în urma unui triaj şi toate persoanele prezente vor respecta măsurile de protecţie.

„În cele şapte ediţii precedente, caravana a ajuns în 35 de judeţe din ţară, au fost testate peste 7.000 de persoane din mediul rural cu implicarea a peste 500 de medici, asistente şi studenţi voluntari şi au fost diagnosticate cinci paciente cu cancer mamar. România este în continuare una dintre ultimele două ţări din Europa care nu au program naţional de screening pentru cancerul mamar. De aceea, organizatorii îşi doresc să tragă un semnal de alarmă în faţa autorităţilor şi să ofere acces la servicii medicale şi la diagnostic în această perioadă dificilă”, se mai menţionează în comunicat.

OMS, despre obligativitatea vaccinării împotriva COVID-19

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) nu susţine obligativitatea vaccinării împotriva COVID-19 în nicio ţară, deşi apără importanţa imunizării, a declarat vineri o purtătoare de cuvânt a agenţiei ONU, ca răspuns la faptul că mai multe ţări iau în considerare obligativitatea vaccinării, relatează EFE.
„În general, OMS este împotriva oricărui tip de vaccinare obligatorie”, a declarat purtătoarea de cuvânt a OMS, Fadela Chaib, într-o conferinţă de presă.
Cu toate acestea, „este necesar să explicăm populaţiei generale cum funcţionează vaccinurile şi cât de importante sunt”, a spus ea, adăugând că vaccinurile sunt doar „unul dintre instrumentele pe care le avem la dispoziţie” pentru a combate pandemia de COVID-19.
Experţii OMS au reiterat pe tot parcursul acestui an că vaccinurile nu sunt suficiente în lupta împotriva coronavirusului şi că acestea trebuie combinate cu măsurile sanitare care au fost deja larg răspândite anul trecut pentru a limita contagierile.
Acestea variază de la utilizarea măştilor până la spălarea frecventă a mâinilor, aerisirea locuinţelor, distanţarea fizică şi evitarea locurilor aglomerate.
Folosirea măsurilor coercitive pentru a creşte numărul de persoane vaccinate a fost luată în considerare în ţări precum Germania, Marea Britanie şi SUA, dar s-a confruntat şi cu opoziţia unei părţi a populaţiei din aceste ţări, potrivit Agerpres.
Până în prezent, aproximativ 4,4 miliarde de doze de vaccin COVID-19 au fost administrate în întreaga lume.
În ţări precum Spania, Franţa, Canada, Marea Britanie sau Germania, procentul de persoane complet vaccinate este de aproximativ 60 % (faţă de 50 % în SUA), în timp ce în multe ţări cu venituri mici este de abia de 1%.

CNCAV, despre vaccinarea împotriva COVID-19 în situații speciale

Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) a emis o nouă instrucțiune privind vaccinarea în situații speciale. Conform prevederilor regăsite în acest document, în cazul în care o persoană dezvoltă infecție cu SARS-CoV-2, după administrarea primei doze de vaccin împotriva COVID-19, aceasta va putea fi vaccinată după vindecare, prin continuarea schemei de vaccinare, fără reluarea primei doze de vaccin.

În conformitate cu rezumatul caracteristicilor produsului (RCP), intervalul maxim de administrare între doza 1 și doza 2 este următorul:

❖ pentru vaccinul Pfizer BioNTech – până la 42 de zile;

❖ pentru vaccinul Moderna – până la 42 de zile;

❖ pentru vaccinul Vaxzevria (AstraZeneca) – până la 12 săptămâni.

În situația depășirii intervalelor menționate anterior, beneficiarul se va putea prezenta direct în centrul de vaccinare, fără programare prealabilă, pentru administrarea celei de a doua doze.

Devansarea dozei a doua este permisă doar în situații speciale, justificate medical, respectiv:

❖ pentru vaccinul Pfizer BioNTech – intervalul minim între cele două doze este de 19 zile;

❖ pentru vaccinul Moderna – intervalul minim între cele două doze este de 25 de zile;

❖ pentru vaccinul Vaxzevria (AstraZeneca) – intervalul minim între cele două doze este de 28 de zile.

Atunci când o persoană prezintă reacție anafilactică după administrarea primei doze, schema de vaccinare va fi continuată, la cel puțin 4-8 săptămâni, cu un vaccin fabricat după o tehnologie diferită.

Schema completă de vaccinare împotriva COVID-19 se realizează cu același tip de vaccin, însă în situații speciale, apărute după prima doză, se recomandă administrarea unui alt tip de vaccin împotriva COVID-19 fabricat după o tehnologie diferită.

Pentru vaccinul Pfizer BioNTech:

  • Șoc anafilactic;
  • Miocardită/pericardită

Pentru vaccinul Moderna:

  • Șoc anafilactic;
  • Miocardită/pericardită

Pentru vaccinul Vaxzevria (AstraZeneca):

  • Șoc anafilactic;
  • Sindrom de tromboză cu trombocitopenie (SST);
  • Sindrom de extravazare capilară

Situațiile sus menționate trebuie dovedite cu documente medicale cum ar fi: bilete de externare, scrisori medicale etc. de către persoana care se prezintă la vaccinare și solicită schimbarea tipului de vaccin pentru doza de rapel.

Atât în cazul persoanelor care prezintă reacție anafilactică după administrarea primei doze, cât și în cazurile menționate anterior, vaccinarea se face fără programare, prin prezentarea directă a beneficiarului într-un centru de vaccinare.

Acesta trebuie să dețină asupra sa copii ale documentelor medicale care să ateste reacțiile survenite după prima doză. După predarea acestor documente justificative către centrul de vaccinare și analizarea acestora de către coordonatorul centrului respectiv, medicul coordonator va decide administrarea dozei, menționând acest lucru și pe formularul de consimțământ al persoanei, cu semnătură și parafă.

Situațiile menționate anterior sunt extrem de rare, iar EMA confirmă că beneficiile tuturor vaccinurilor autorizate COVID-19 continuă să depășească riscurile lor, având în vedere potențialul crescut de boală COVID-19 și complicațiile asociate acesteia, precum și dovezile științifice care arată că vaccinarea reduce semnificativ decesele și spitalizările cauzate de infecția cu SARS-CoV-2.

Coronavirus Israel: A început administrarea celei de-a treia doze de vaccin la persoanele peste 50 de ani

Israelul a început vineri să administreze cea de-a treia doză de vaccin anti-COVID-19 persoanelor cu vârsta peste 50 de ani. Decizia a fost luată după ce în cursul nopţii s-a decis scăderea vârstei minime în speranţa reducerii numărului de cazuri de infectări cu varianta Delta de coronavirus.

Israelul a lansat în urmă cu două săptămâni o campanie pentru a permite persoanelor cu vârsta de peste 60 de ani să li se administreze o a treia doză de vaccin, în principal de la Pfizer/ BioNTech, deşi Agenţia americană pentru Medicamente (FDA), ale cărei recomandări sunt urmate de autorităţile israeliene, nu s-a pronunţat asupra acestei chestiuni, relatează AFP, potrivit Agerpres.

În noaptea de joi spre vineri, premierul israelian Naftali Bennett a anunţat că vârsta minimă pentru primirea acestei doze de rapel a fost redusă la 50 de ani.

„Campania de vaccinare a populaţiei în vârstă de 60 de ani şi peste este un mare succes (…). Aceasta este o etapă importantă în lupta împotriva variantei Delta şi fac apel la toţi cei peste 50 de ani să se prezinte începând de mâine (vineri) dimineaţă pentru a se vaccina”, a afirmat el într-un comunicat, precizând că această decizie a fost validată de un comitet de experţi.

Peste 775.000 de israelieni au primit o a treia doză de vaccin anti-COVID-19, potrivit ultimelor date ale Ministerului Sănătăţii.

Israelul a fost una dintre primele ţări care a lansat, la mijlocul lunii decembrie, o campanie de vaccinare masivă în urma încheierii unui acord cu compania farmaceutică Pfizer, care a livrat rapid milioane de doze plătite în schimbul datelor despre efectul şi eficacitatea vaccinului asupra populaţiei sale, potrivit sursei citate.

Această campanie a făcut posibilă scăderea drastică a numărului de cazuri, însă în ultimele săptămâni infectările au început să crească din nou odată cu răspândirea variantei Delta la adulţii nevaccinaţi, dar şi la persoanele vaccinate în urmă cu mai mult de şase luni.