Raed Arafat: Un spital județean de urgență fără heliport înseamnă o șansă mai mică pentru pacienți

0

Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, prezent vineri seara la recepţia oficială a heliportului construit pe platforma Spitalului Judeţean de Urgenţă din Bistriţa, a declarat că fiecare unitate spitalicească de acest tip din România ar trebui să ajungă să aibă o astfel de investiţie, pentru a da o şansă în plus pacienţilor.

„Sunt mândru să văd încă un pas făcut în domeniul medicinii de urgenţă. Astăzi asistăm la o intrare în normalitate a unui spital judeţean. Un spital judeţean de urgenţă fără heliport, în ziua de astăzi, înseamnă o şansă mai mică pentru pacienţi, fie că îi ducem de aici, fie că îi aducem aici, e tot acelaşi lucru. Până acum, ne-am obişnuit să aterizăm la o distanţă mai mare de spital, să vină ambulanţa, să fie procedura de preluare de la elicopter, transport cu ambulanţa, dus la spital, care însemna timp şi risc pentru pacient. Acum, se aterizează aici, pacientul e în lift şi imediat este în UPU (…). E al treilea (heliport – n.r.) deasupra unui spital, Mureşul se bucură demult de un helipunct lângă spital, terenul a permis acest lucru. Dar nu e suficient. Fiecare spital judeţean de urgenţă trebuie să ajungă să aibă un punct de aterizare conexat spitalului respectiv. În secunda în care ai aşa ceva, înseamnă că ai dat o şansă în plus, mai ales că structura de aviaţie, de salvare a SMURD-ului, operată de Ministerul de Interne, se extinde”, a declarat Arafat.

La recepţia oficială a heliportului de pe acoperişul spitalului din Bistriţa au mai participat conducerea şi membri ai Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, managementul unităţii medicale, şefii unităţilor subordonate Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Sănătăţii, parlamentari de Bistriţa-Năsăud, conducerea Instituţiei Prefectului şi cea a Primăriei municipiului Bistriţa.

Investiţia, în valoare de aproximativ 1,5 milioane de euro, a fost realizată exclusiv din fondurile Consiliului Judeţean.

Heliportul a devenit operaţional începând cu data de 17 august, iar de atunci au fost efectuate opt misiuni ale elicopterelor SMURD, dintre care una pe timp de noapte.

Preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Radu Moldovan, a anunţat că a demarat, în această vară, şi un parteneriat cu Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş, în vederea deschiderii unei extensii universitare la Bistriţa, unde vor fi pregătite cadre sanitare medii.

Câte persoane au fost vaccinate anti-COVID-19 în ultimele 24 de ore. Datele CNCAV

Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea (CNCAV) împotriva COVID-19 a informat, vineri, că, în ultimele 24 de ore, au fost administrate 10.832 doze de vaccin Pfizer, Moderna, AstraZeneca şi Johnson&Johnson, dintre care 8.030 reprezintă prima doză, iar 2.802 doza a doua.

Din 27 decembrie 2020, de la începutul campaniei de vaccinare anti-COVID, au fost administrate 9.803.998 de doze pentru 5.274.606 persoane, dintre care 5.158.489 au primit schema completă.

În ultimele 24 de ore au fost înregistrate patru reacţii adverse – una de tip local şi trei de tip general.

De la debutul campaniei de vaccinare, s-au înregistrat 17.023 reacţii adverse la vaccinurile anti-COVID, 1.811 de tip local şi 15.212 de tip general.

CNSCBT: Virusul West Nile a provocat primul deces în România din acest an

Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) a anunţat, vineri, că a fost înregistrat primul deces din acest an în România din cauza virusului West Nile. Este vorba despre un bărbat de 63 de ani, din județul Dolj.

Potrivit CNSCBT, ”de la începutul supravegherii infecției cu virusul West Nile în țara noastră – 07 iunie – până la data de 02.09.2021 s-au inregistrat patru cazuri de infectie cu virusul West Nile, din care la un caz a survenit decesul”.

Două cazuri au fost înregistrate la categoria de vârstă 60-69 de ani și câte un caz la categoria 40-49 de ani și 70-79 de ani, potrivit sursei citate.

În acest context, recomandarile CNSCBT pentru populatie sunt urmatoarele:

  • sa evite expunerea la tantari, purtand imbracaminte cu maneci lungi si pantaloni lungi
  • sa utilizeze substante chimice repelente impotriva tantarilor
  • sa impiedice patrunderea tantarilor in casa (prin plase de protectie la ferestre)
  • sa asigure desecarea baltilor de apa din jurul gospodariei
  • sa indeparteze recipientele de apa statuta si gunoiul menajer din gospodarie

Vaccinarea gratuită anti-HPV, extinsă până la 18 ani pentru fete. Anunțul ministrului Sănătății

Ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, anunță că vaccinarea gratuită anti-HPV a fost extinsă până la 18 ani pentru fete. Potrivit unui ordin de ministru aprobat vineri, a fost extinsă grupa de vârstă pentru vaccinarea gratuită anti-HPV astfel încât să fie incluse fetele cu vârsta între 14 – 18 ani. Până acum, vaccinarea anti-HPV se realiza gratuit doar pentru fetele cu vârsta cuprinsă între 11 și 14 ani.

„România este țara din Uniunea Europeană cu cea mai mare incidență și mortalitate cauzată de cancerul de col uterin, provocat în proporție de 99% de infecția cu HPV. Vaccinarea anti-HPV este cea mai bună metodă de prevenire a cancerului de col uterin, de aceea am extins categoria de vârstă astfel încât mai multe persoane care ar putea avea cele mai mari riscuri de infectare cu HPV să beneficieze de vaccin gratuit. În plus, pentru fetele de peste 14 ani este o ocazie să recupereze schema de vaccinare la care nu au avut acces la momentul potrivit”, a declarat ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă.

Decizia de extindere a grupei de vârstă a avut în vedere recomandările comisiilor de Epidemiologie și de Oncologie din cadrul Ministerului Sănătății, precum și ale specialiștilor din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică.

Vaccinarea anti-HPV se realizează la persoanele eligibile pe baza solicitărilor părinților/ reprezentanților legali, care transmit cererile către medicii de familie. Cererile sunt centralizate în ordinea cronologică a datei de înregistrare, iar trimestrial se solicită direcţiei de sănătate publică teritoriale numărul de doze de vaccin necesare.

Cazuri de sindrom inflamator multisistemic, după vaccinarea anti-COVID-19, analizate de EMA

Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) a anunţat, vineri, că analizează cazuri ale unui sindrom inflamator multisistemic produs după inocularea de vaccinuri anti-COVID-19, după ce un astfel de caz a fost raportat în urma vaccinării cu Pfizer/BioNTech, transmite Reuters.

Comitetul de siguranță al EMA analizează sindromul inflamator multisistemic (MIS), după ce un tânăr de 17 ani din Danemarca a raportat această afecțiune, a spus autoritatea de reglementare, adăugând că adolescentul și-a revenit complet.

Comitetul pentru siguranţă al EMA examinează şi cazuri de cheaguri de sânge semnalate în vene în urma vaccinării cu Johnson & Johnson, precizând că acest efect advers este diferit de un alt efect advers rar identificat anterior.

GCS: 1.520 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 și 33 decese, în ultimele 24 de ore

1.520 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2, acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv, au fost înregistrate, în urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, a anunțat Grupul de Comunicare Strategică (GCS).

Astfel, până vineri, pe teritoriul României, au fost confirmate 1.103.198 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus, iar 1.057.522 de pacienți au fost declarați vindecați.

Până astăzi, 34.650 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 02.09.2021 (10:00) – 03.09.2021 (10:00) au fost raportate de către INSP 33 de decese (16 bărbați și 17 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Bacău, Bistrița-Năsăud, Brașov, Buzău, Călărași, Cluj, Constanța, Galați, Iași, Maramureș, Neamț, Olt, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Timiș, Ilfov și Municipiul București.

Dintre cele 33 decese, 1 a fost înregistrat la categoria de vârstă 40-49 de ani, 6 la categoria de vârstă 50-59 ani, 9 la categoria de vârstă 60-69 ani, 4 la categoria de vârstă 70-79 ani și 13 la categoria de vârstă peste 80 ani.

31 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 1 pacient decedat nu a prezentat comorbidități, iar pentru 1 pacient decedat nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

Nu au fost raportate decese anterioare intervalului de referință.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 2.772. Dintre acestea, 345 sunt internate la ATI.

Din totalul pacienților internați, 99 sunt minori, 97 fiind internați în secții și 2 la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 9.143.856 de teste RT-PCR și 2.478.010 teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 16.943 de teste RT-PCR (5.951 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 10.992 la cerere) și 26.352 de teste rapide antigenice.

Pe teritoriul României, 9.242 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 2.586 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 55.034 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 52 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 1.033 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 559 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 2 septembrie, 579 de sancțiuni contravenționale, în valoare de 148.400 lei.

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, au fost întocmite, ieri, 3 dosare penale pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

Acord UE – AstraZeneca, ce pune capăt procedurii judiciare angajate de blocul comunitar

Compania farmaceutică britanico-suedeză AstraZeneca şi Uniunea Europeană (UE) au încheiat un acord asupra aprovizionării cu vaccinuri anti-COVID-19, înţelegere ce pune capăt procedurii judiciare angajate în primăvară de blocul european din cauza întârzierilor în livrări, au anunţat vineri cele două părţi, informează AFP şi Reuters.

Potrivit acordului, până la finalul primului trimestru al anului 2022, AstraZeneca se obligă să livreze suplimentar circa 200 de milioane de doze în total, pentru a completa cele circa 100 de milioane deja primite de cele 27 de ţări membre ale UE, pe 30 iunie 2021, a precizat Comisia Europeană într-un comunicat, subliniind că acordul semnat în august 2020 stipula 300 de milioane de doze.

Reuters precizează că, în conformitate cu noul acord, AstraZeneca va livra 60 de milioane de doze din vaccinul său Vaxzevria, până la sfârşitul trimestrului trei al acestui an, alte 75 de milioane până la sfârşitul trimestrului patru şi încă 65 de milioane până la sfârşitul primului trimestru al lui 2022.

La rândul său, gigantul britanico-suedez a confirmat acest nou acord şi sfârşitul procesului în curs în justiţia belgiană.

La sfârşitul lui aprilie, Comisia Europeană anunţa că a declanşat o procedură judiciară împotriva companiei farmaceutice AstraZeneca pentru încălcarea contractului privind furnizarea vaccinului anti-COVID-19 şi pentru neprezentarea unui plan fiabil care să asigure respectarea unui calendar al livrărilor.

După ce a redus numărul dozelor de vaccin livrate statelor UE în primul trimestru, invocând probleme de randament al producţiei, AstraZeneca s-a angajat să facă ”toate eforturile rezonabile” pentru a livra către UE circa 180 de milioane de doze de vaccin în trimestrul doi. Însă pe 12 martie compania a anunţat că va putea livra numai o treime din această cantitate.

Comisia Europeană ceruse anterior companiei AstraZeneca să redirecţioneze către UE doze de vaccin produse la cele două fabrici ale sale din Marea Britanie, dar AstraZeneca a răspuns că producţia acestora este alocată britanicilor, susţinând că aşa prevede contractul semnat cu guvernul de la Londra cu trei luni înaintea celui semnat cu Comisia Europeană.

CNAS: În ultimele zile, platforma informatică a asigurărilor de sănătate a înregistrat disfuncționalităţi

În ultimele trei zile, platforma informatică a asigurărilor de sănătate (PIAS) a înregistrat unele disfuncționalităţi care au fost investigate şi s-au luat masuri pentru remedierea lor, anunță Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), într-un comunicat de presă.

„Disfuncţionalităţile nu au fost rezolvate în totalitate, astfel că şi astăzi există situaţii în care la accesarea platformei de către furnizori se mai înregistrează erori de conectare. CNAS, împreună cu partenerii care asigură mentenanță PIAS, fac eforturi pentru remedierea cât mai urgentă a situației”, se arată în comunicatul CNAS.

Potrivit sursei citate, din analizele efectuate până în prezent asupra platformei, una dintre cauze o reprezintă suprasolicitarea PIAS, dat fiind că în această perioadă o parte dintre furnizorii aflaţi în relaţie contractuală cu casele de asigurări încarcă în platformă raportările lunare.

„Ne cerem scuze pacienților şi furnizorilor pentru problemele întâmpinate în accesarea sistemului informatic al asigurărilor de sănătate. Vom întreprinde toate demersurile necesare pentru a rezolva punctual această situație. Din păcate, cu toate eforturile depuse de echipa CNAS, astfel de probleme mai pot apărea până la retehnologizarea şi redimensionarea sistemului”, a declarat Adrian Gheorghe, președintele CNAS.

Pe de altă parte, sistemul informatic al asigurărilor sociale de sănătate este subdimensionat şi construit pe tehnologii şi echipamente învechite. CNAS a inițiat un proiect pentru redimensionarea şi retehnologizarea sistemului informatic, care va fi realizat cu fonduri din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

Pe termen scurt, până la remedierea situației, specialiştii IT din cadrul CNAS încearcă să intervină cu soluții punctuale la problemele sesizate de furnizori pe adresa pe care o au la dispoziție: suport.siui@casan.ro. Până la remedierea în totalitate a disfuncţionalităţilor, furnizorii de servicii medicale care nu își pot desfășura activitatea în modul online, vor introduce serviciile acordate în mod offline, urmând să le transmită online după remediere.

Adeverințe de vaccinare anti-COVID false: Medic de familie din Dâmbovița, reținut

O femeie din Dâmboviţa, medic de familie, şi soţul acesteia au fost reţinuţi pentru 24 de ore în dosarul privind eliberarea ilegală a unor adeverinţe de vaccinare anti-COVID-19, a anunţat Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ) Dâmboviţa.

„Poliţiştii Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Dâmboviţa, în urma cercetărilor efectuate sub coordonarea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Găeşti, au dispus măsura reţinerii pentru 24 de ore faţă de o femeie (medic de familie) şi de soţul acesteia. Aceştia sunt cercetaţi în cadrul unui dosar penal ce are ca obiect eliberarea ilegală a unor adeverinţe de vaccinare anti-COVID-19”, a precizat IPJ Dâmboviţa.

Poliţiştii din Dâmboviţa au efectuat, joi, mai multe percheziţii într-un dosar care vizează eliberarea ilegală a unor adeverinţe de vaccinare anti-COVID-19.

Potrivit unui comunicat transmis de IPJ Dâmboviţa, cele trei descinderi au avut loc în localităţile Pucioasa, Corbii Mari şi Aninoasa, la persoane bănuite de înşelăciune, fals intelectual şi fals informatic.

„Din cercetări a reieşit că, în perioada iunie-august, o femeie, în calitate de medic de familie, instigată de un bărbat, ar fi implementat în sistemul informatic specific date nereale privind vaccinarea a 10 persoane împotriva COVID-19. Astfel, ar fi fost eliberate adeverinţe false de vaccinare şi s-ar fi decontat ilegal 400 de lei de la Casa de Asigurări de Sănătate pentru presupusa vaccinare a persoanelor”, potrivit IPJ Dâmboviţa.

UMF Cluj-Napoca, inclusă în clasamentul Times Higher Education World University Rankings 2022

Universitatea de Medicină şi Farmacie ”Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca se situează pe locul al doilea în topul universităţilor din România şi este singura universitate de medicină şi farmacie din ţară listată printre cele mai bune 1.000 de universităţi din lume, în clasamentul World University Rankings 2022, realizat de Times Higher Education (THE), se arată într-un comunicat al instituției de invățământ.

„UMF ‘Iuliu Haţieganu’ Cluj-Napoca este listată pentru a doua oară în acest clasament şi ne bucurăm să constatăm că ne menţinem pe o poziţie fruntaşă în topul universităţilor din România şi că ne situăm printre primele 1.000 cele mai bune instituţii de învăţământ superior din lume. Prin aceste performanţe, universitatea noastră se află în elita universităţilor europene, dar şi de la nivel mondial. Pe lângă prestigiul câştigat, o astfel de recunoaştere internaţională ne motivează şi ne responsabilizează să menţinem şi chiar să ne depăşim standardele. Totodată, aceasta reprezintă o oportunitate extraordinară de a accesa noi proiecte, în special în domeniul cercetării, precum şi de programe educaţionale avansate, ce vor duce la creşterea valorii universităţii noastre”, a declarat rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca, Prof. univ. dr. Anca Dana Buzoianu, citată în comunicatul menţionat.

Potrivit sursei citate, World University Rankings este un prestigios clasament internaţional din domeniul academic, care reuneşte peste 1.600 de universităţi de elită din 99 de ţări. Topul se bazează pe 13 indicatori de performanţă, care măsoară performanţa unei instituţii în patru domenii: predare, cercetare, transfer de cunoştinţe şi perspective internaţionale. Universităţile prezente în ranking au fost evaluate în funcţie de următoarele criterii: calitatea procesului educaţional şi a mediului de învăţare, calitatea cercetării reflectată în indicatori de volum, venituri şi reputaţie şi impactul acesteia reflectat în citări, gradul de internaţionalizare a universităţii analizat din perspectiva studenţilor, profesorilor şi partenerilor internaţionali şi transferul de cunoştinţe spre mediul socio-economic.

La nivel global, în top 5 se află: University of Oxford – locul 1, California Institute of Technology – locul 2, Harvard University – locul 3, Stanford University – locul 4 şi University of Cambridge – locul 5.