Cseke Attila, ministrul interimar al Sănătății. Președintele Iohannis a semnat decretul de desemnare

sursa foto: gov.ro

Președintele Klaus Iohannis a semnat, miercuri, decretul de desemnare a lui Cseke Attila, ca ministru intermar al Sănătății.

Administrația Prezidențială anunță, totodată, că președintele Klaus Iohannis a semnat Decretul ”prin care se ia act de demisia doamnei Ioana Mihăilă, ministrul sănătății, şi se constată încetarea funcției de membru al Guvernului”.

Cseke Attila conduce și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

Ioana Mihăilă a anunțat, luni seară, că demisionează din funcția de ministru al Sănătății.

„Miniștrii USR-PLUS se retrag din guvernul Cîțu. Mâine dimineață demisiile vor fi pe masa premierului”, a declarat Dan Barna, co-preşedintele USR PLUS.

Medic endocrinolog, Ioana Mihăilă a fost desemnată de USR-PLUS la conducerea Ministerului Sănătății, după demiterea lui Vlad Voiculescu,. Mihăilă a depus jurământul de învestitură în funcția de ministru al Sănătății pe 21 aprilie.

Pandemia COVID-19 a avut un ”impact devastator” asupra luptei împotriva HIV/SIDA, malariei şi tuberculozei

Pandemia COVID-19 a avut un ”impact devastator” asupra luptei împotriva SIDA, malariei şi tuberculozei, care a cunoscut un declin fără precedent, a anunţat miercuri Fondul Global pentru combaterea acestor maladii în raportul său anual, informează AFP.

Pentru prima dată după crearea sa în 2002, Fondul Global pentru lupta împotriva HIV/SIDA, Tuberculozei şi Malariei (The Global Fund to Fight AIDS, Tuberculosis and Malaria – GFATM) a raportat un regres, iar reprezentanţii fondului s-au declarat deosebit de îngrijoraţi de reducerile semnificative ale serviciilor de depistare şi prevenţie a HIV pentru populaţiile cheie şi vulnerabile şi de o scădere accentuată a numărului de persoane testate şi tratate pentru TBC, cu un impact deosebit asupra programelor de luptă contra tuberculozei rezistente la medicamente.

Cifrele din 2020 ”confirmă ceea ce ne temeam când a apărut COVID-19”, a rezumat Peter Sands, directorul executiv al Fondului Global, citat în raport. ”Impactul COVID-19 a fost devastator. Pentru prima dată în istoria noastră, principalii indicatori sunt în declin”, a adăugat directorul.

Pandemia COVID-19 a perturbat grav accesul la sistemele sanitare, la testele de depistare şi la tratamente în numeroase ţări.

Pandemia de coronavirus a avut consecinţe ”catastrofale” în lupta împotriva tuberculozei. În 2020, numărul persoanelor tratate pentru tuberculoză rezistentă la medicamente a scăzut cu 19%. În ţările în care Fondul Global investeşte, aproximativ 4,7 milioane de persoane cu această boală au primit tratament, cu aproximativ 1 milion mai puţine în comparaţie cu anul 2019.

În ceea ce priveşte lupta împotriva HIV, impactul COVID-19 este, de asemenea, semnificativ. În timp ce numărul persoanelor seropozitive care primesc terapie antiretrovirală a continuat să crească, cu 9% în 2020, raportul indică un declin ”alarmant” al serviciilor de prevenţie şi testare pentru persoanele cheie şi vulnerabile.

Numărul persoanelor care au accesat programele de prevenire a SIDA s-a diminuat cu 11% în 2020 – cu 12% în rândul populaţiilor cele mai tinere. Numărul tratamentelor administrate mamelor astfel încât bebeluşii lor să nu contracteze virusul a scăzut cu 4,5%.

Inovaţii

Testarea SIDA a înregistrat o scădere la nivel global cu 22%, întârziind începerea tratamentului în majoritatea ţărilor.

În ţările în care Fondul Global investeşte, 21,9 milioane de persoane au urmat terapie antiretrovirală pentru HIV în 2020, o creştere cu 8,8% în raport cu 2019.

Până în prezent, programele de luptă contra malariei par să fi fost mai puţin afectate de COVID-19, se precizează în raport.

Numărul de plase de ţânţari distribuite a continuat să crească, cu 17% în 2020. În mai multe ţări, voluntarii angajaţi în lupta împotriva malariei au renunţat la distribuţia acestora în centrele mari, incompatibile cu pandemia, preferând să le împartă din uşă în uşă.

Cu toate acestea, numărul de teste efectuate asupra persoanelor suspecte de malarie s-a redus cu 4,3% în 2020. Şi progresele în ceea ce priveşte limitarea răspândirii bolii au stagnat, a notat Fondul Global.

Pandemia de COVID-19 a subliniat ”importanţa critică” a sistemelor sanitare din întreaga lume, a indicat GFATM.

Cu toate acestea, există câteva motive de speranţă – pandemia s-a aflat la originea mai multor inovaţii benefice în lupta împotriva SIDA, tuberculozei şi malariei. În Nigeria, spre exemplu, agenţia naţională pentru combaterea SIDA a efectuat teste HIV persoanelor care se prezentau la centrele medicale pentru teste COVID-19, potrivit Fondului Global. Rezultatul: depistarea persoanelor seropozitive a înregistrat o creştere.

În 2020, răspunsul rapid al Fondului Global în contextul pandemiei a făcut posibilă evitarea celei mai grave dintre situaţiile posibile, a notat organizaţia. Anul trecut, GFATM a cheltuit 4,2 miliarde de dolari pentru continuarea luptei împotriva SIDA, tuberculozei şi malariei.

Fondul Global este un parteneriat original între guverne, societatea civilă, sectorul privat şi pacienţi. Jumătate din fondurile sale sunt utilizate pentru lupta împotriva SIDA, cealaltă jumătate fiind direcţionată către combaterea malariei şi a tuberculozei. De la crearea sa în 2002, Fondul Global susţine că 44 de milioane de vieţi au fost salvate.

Spania: A treia doză de vaccin anti-COVID-19, pentru persoanele aflate în situaţie de imunosupresie gravă

Spania va propune administrarea unei doze suplimentare de vaccin anti-COVID-19 anumitor persoane imunodeprimate, dar a respins, pentru moment, generalizarea unei astfel de măsuri la nivelul întregii populaţii, au anunţat, marţi, autorităţile sanitare din această ţară, relatează AFP.

Sunt vizate „anumite persoane aflate în situaţie de imunosupresie gravă, pentru care există un risc sporit de reacţie imunitară neadaptată la doza convenţională de vaccin”, a explicat Ministerul spaniol al Sănătăţii.

Este vorba, în special, despre persoane care au beneficiat de un transplant şi despre persoane care primesc tratamente împotriva sclerozei în plăci, bazate pe anticorpi monoclonali anti-CD20, care par să anuleze protecţia oferită de vaccinuri împotriva COVID-19.

În schimb, autorităţile spaniole nu au în vedere, pentru moment, să propună o doză suplimentară de vaccin anti-COVID-19 pentru majoritatea populaţiei naţionale.

„Nu dispunem la ora actuală de date solide care să permită recomandarea administrării unei doze de supra-rapel pentru populaţia generală”, se afirmă în comunicatul publicat de Ministerul Sănătăţii din Spania.

Aceste vaccinuri, „de preferinţă de tip ARN mesager”, vor fi administrate la cel puţin 28 de zile după ultima injecţie sau la şase luni după încheierea tratamentului cu anticorpi anti-CD20, precizează acelaşi document.

Cu 77,7% din populaţia naţională deja vaccinată, Spania este una dintre campioanele imunizării anti-COVID-19 în Europa.

România, pe penultimul loc din Europa ca procent de persoane vaccinate

Răzvan Cherecheș, expert în sănătate publică și profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, atenționează asupra ultimelor date legate de vaccinarea anti-COVID-19, care sunt îngrijorătoare.

Potrivit acestora, România se situează pe penultimul loc în Europa ca procent de persoane vaccinate, cu o rată de vaccinare de 28%. Pe ultimul loc este Bulgaria, cu o rată de vaccinare de 16%.

La polul opus, cu ce cele mai multe persoane vaccinate este Portugalia cu 86%. Statul portughez este urmat de Malta cu 81% și Spania cu 79%, potrivit datelor Our World in Data.

8 septembrie, Ziua mondială pentru terapie fizică – kinetoterapie

În fiecare an, la 8 septembrie, este marcată Ziua mondială pentru terapie fizică – kinetoterapie, cu scopul de a creşte nivelul de conştientizare în ceea ce priveşte rolul profesiei în menţinerea şi îmbunătăţirea mobilităţii şi independenţei individului.

Stabilită în 1996 de Confederaţia Mondială pentru Terapie Fizică (WCPT), această zi reprezintă data fondării organizaţiei, în 1951. La înfiinţare WCPT număra 11 organizaţii membre, ajungând în prezent la peste 120 de organizaţii, ce cuprind peste 650.000 de fizioterapeuţi din întreaga lume, potrivit www.wcpt.org şi https://colegiulfizioterapeutilor.ro.

Tema pentru marcarea acestei zile este focusată pe reabilitarea după COVID-19 şi asupra rolului fizioterapeuţilor în tratamentul şi gestionarea persoanelor afectate de COVID-19. În acest scop a fost realizat un set de instrumente pentru organizaţiile membre, pentru a sprijini fizioterapeuţii în activităţile lor.

Terapia fizică este una din profesiile aliate din domeniul sănătăţii, care, prin utilizarea forţei mecanice şi mişcărilor, remediază deficienţele şi promovează mobilitatea articulară şi funcţia motorie. Fizioterapeuţii au diferite titluri, în multe ţări fiind numiţi kinetoterapeuţi sau chiar kinesiologi, dar toate fac parte din aceeaşi profesie, potrivit https://world.physio/ro.

Prin tratament se urmăreşte ameliorarea şi tratarea simptomelor în cazul afecţiunilor musculare, metabolice (obezitatea), neurologice (accidente vasculare, Parkinson, paralizie), al tulburărilor reumatologice (poliartrita reumatoidă, coxartroza, gonartroza) sau al maladiilor congenitale (distrofia neuro-musculară, luxaţie congenitală de şold, tetraplegie) ş.a., potrivit www.wcpt.org

Fzioterapeuţii sau kinetoterapeuţii, prin acţiunile lor, dezvoltă, întreţin şi restabilesc capacitatea funcţională maximă a oamenilor, în circumstanţe în care mobilitatea lor este ameninţată de îmbătrânire, vătămare, durere, boli, tulburări, afecţiuni sau factori de mediu şi înţelegând că mişcarea funcţională este esenţială pentru ceea ce înseamnă a fi sănătos.

Primul oraș din România în care vor fi reintroduse interdicții mai dure pe fondul pandemiei

Prima localitate din România unde vor fi introduse interdicții dure pe fondul pandemiei de COVID-19 este orașul Bechet, din județul Dolj. Rata de infectare a depășit 7 la mie.

Astfel, restricțiile de circulație se aplică între orele 20:00 – 05:00, iar magazinele se vor închide, în weekend, la ora 18:00.

Potrivit unei hotărâri a Comitetului pentru Situații de Urgență, măsurile rămân în vigoare până pe data de 17 septembrie.

De asemenea, organizarea de nunți sau botezuri este interzisă. În ceea ce privește activitatea barurilor și restaurantelor, aceasta va fi suspendată.

Obligativitatea purtării măștilor de protecție în jurul școlilor, decisă miercuri de CMBSU

O posibilă introducere a obligativităţii purtării măştilor de protecţie pe o rază de 50 sau 100 de metri în jurul şcolilor va fi decisă miercuri de Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă (CMBSU, care se va reuni pentru a discuta pe această temă.

Potrivit prefectului Capitalei, Alin Stoica, în şedinţă se va lua în discuţie prelungirea măsurilor în vigoare dispuse în contextul pandemiei de COVID-19 şi că noutatea constă în dezbaterea unei posibile introduceri a obligativităţii purtării măştii de protecţie în jurul şcolilor.

De asemenea, Stoica a mai spus că măsuri suplimentare vor fi luate dacă rata de incindență depășește 2 la mie.

COVAX: Primul transport de vaccinuri anti-COVID-19 a ajuns în Venezuela

Primul transport de vaccinuri împotriva COVID-19, prin mecanismul internaţional COVAX, a ajuns marți în Venezuela. Acest lucru a fost posibil după mai multe luni de controverse şi un război al declaraţiilor pe fondul sancţiunilor financiare internaţionale, a confirmat Organizaţia Panamericană a Sănătăţii (OPS), notează AFP, scrie Agerpres.

Astfel, aproximativ 700.000 de doze de vaccin chinezesc Sinovac au ajuns la Caracas.

Pe fondul sancțiunilor financiare, în luna iulie, președintele Nicolas Maduro a lansat chiar un ultimatum mediatic mecanismului COVAX: ”Fie ni se trimit vaccinurile, fie ni se returnează banii”.

OPS a anunţat în august că, într-o primă fază, Venezuela va primi aproximativ 3,2 milioane de doze de vaccinuri chinezeşti Sinopharm şi Sinovac.

Potrivit OPS, 3,3 milioane de persoane (11,62% din populaţie) au primit cele două doze de vaccinuri administrate în ţară: Sputnik V din Rusia şi Sinopharm din China.

Aproape şase milioane de persoane au primit o primă doză.

Chiar dacă planul de vaccinare a fost criticat pentru că este lent în implementare, guvernul de la Caracas a anunţat că şi-a stabilit obiectivul de a vaccina 70% din populaţie până în octombrie, adică aproximativ 22 de milioane de persoane.

Potrivit datelor oficiale, Venezuela numără mai mult de 340.000 de cazuri de COVID-19 și 4.115 decese. Aceste cifre însă sunt puse la îndoială de unii reprezentanţi din domeniul sănătăţii şi de organizaţiile internaţionale, care le consideră subestimate.

Câți bani primește Ministerul Sănătății, după rectificarea bugetară. Anunțul premierului Florin Cîțu

Ministerul Sănătății va primi 3,7 miliarde lei, în urma rectificării bugetare aprobate în ședința de Guvern, a anunțat, marți, premierul Florin Cîțu.

”În şedinţa de Guvern de astăzi am aprobat rectificarea bugetară pe anul 2021, prima rectificare bugetară pe acest an. Ministerul Sănătății: 3,7 miliarde de lei, capitolul Sănătate după rectificare sunt mai mult de 3 miliarde decât în 2020, când eram în plină pandemie,  cu 4,4 miliarde mai mult decât în 2019 și dublu față de 2018”, a declarat premierul Florin Cîțu.

”Primele patru ministere care primesc cei mai mulți bani la rectificarea bugetară sunt: Ministerul Sănătății, Ministerul Dezvoltării, Ministerul Investițiilor și Ministerul Transporturilor”, a mai spus premierul.

 

 

Măsuri pentru buna desfășurare a procesului de vaccinare în unitățile de învățământ

În vederea limitării riscului de infectare cu SARS CoV-2 în comunitate și în unitățile de învățământ, în perioada următoare se vor desfășura acțiuni dedicate vaccinării elevilor, studenților, a familiilor acestor, precum și a personalului didactic și nedidactic încadrat în aceste unități, informează CNCAV.

Activitățile aferente acestui proiect vor avea loc în perioada 13 septembrie – 15 noiembrie 2021 pentru învățământul preuniversitar și în perioada 1 octombrie 2021 – 1 decembrie 2021 pentru învățământul universitar.

În acest proces vor fi vizate doar persoanele eligibile, cu vârsta peste 12 ani, în baza consimțământului informat.

Pentru învățământul preuniversitar, procesul de vaccinare se va desfășura:

➢ prin intermediul echipelor mobile de vaccinare;

➢ în cabinetele de vaccinare organizate în unitățile de învățământ;

➢ în centrele de vaccinare aflate în proximitatea unităților de învățământ.

Pentru învățământul universitar, procesul de vaccinare se va desfășura:

➢ în cabinetele de vaccinare organizate în campusurile universitare;

➢ în alte spații corespunzătoare.

”Vaccinarea se va asigura fie de personalul medico-sanitar propriu, fie prin intermediul echipelor mobile de vaccinare, alocate prin grija direcțiilor de sănătate publică județene/ a municipiului București. Până la data de 10 septembrie, pentru învățământul preuniversitar, și până la finalul lunii septembrie pentru sistemul universitar, specialiști direcțiilor de sănătate publică județene respectiv a municipiului București, în colaborare cu reprezentanții unităților de învățământ vor identifica spațiile pentru asigurarea procesului de vaccinare. Criteriile vor viza respectarea normelor igienico-sanitare, funcționalitatea și facilitarea accesului beneficiarilor la vaccinare”, se arată într-un comunicat de presă.

Pentru fiecare unitate de învățământ se va stabili metoda optimă care să faciliteze accesul beneficiarilor la procesul de vaccinare.

Programul de vaccinare va fi stabilit în una sau mai multe zile pe săptămână, în funcție de solicitări, și adaptat astfel încât accesul beneficiarilor să fie permis atât dimineață, cât și după amiaza. De asemene, pentru fiecare unitate de învățământ va fi alocată cel puțin o echipă mobilă. În unitățile de învățământ cu centre de vaccinare proprii, programul de lucru stabilit va fi afișat la loc vizibil, iar prezentarea la vaccinare se poate realiza fără programare. În unitățile de învățământ arondate centrelor de vaccinare aflate în proximitate, prezentarea se poate realiza direct sau prin programare în platformă.

Locația și programul de lucru al centrelor de vaccinare vor fi afișate la loc vizibil, în unitățile de învățământ arondate. Persoanele vaccinate vor fi înregistrate în Registrul Electronic Național de Vaccinări (RENV) și vor primi adeverințe de vaccinare.

Pentru planificarea la vaccinare cu ajutorul echipelor mobile, săptămânal, prin grija conducerii unității de învățământ, se va face catagrafierea persoanelor eligibile care își exprimă intenția de vaccinare și se va întocmi o situație numerică a acestora.

Listele provenite de la unitățile de învățământ preuniversitar și universitar se transmit săptămânal direcțiilor de sănătate publică județene/a municipiului București, cu minimum două zile lucrătoare înainte de data la care se intenționează desfășurarea activității de vaccinare.

Direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București, împreună cu reprezentanții unităților de învățământ, stabilesc calendarul activităților de vaccinare și înștiințează persoanele aflate pe liste despre data și intervalul orar în care acestea se pot prezenta la vaccinare.

Pentru categoria de vârstă 12+, se va alege unul dintre vaccinurile care sunt aprobate pentru administrare, respectiv vaccinul Comirnaty, produs de compania BioNTech&Pfizer, și Moderna, produs de compania Spikevax.

Minorii vor fi însoțiți la vaccinare de către aparținătorii legali, iar vaccinarea acestora se realizează numai în baza consimțământului informat al adulților.

Formularul de exprimare a consimțământului pentru minori și chestionarul pentru triaj pot fi descărcate de pe platforma RoVaccinare.

Direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București vor pune la dispoziție echipe mobile, în funcție de numărul persoanelor înscrise la vaccinare.

Echipele de vaccinare vor avea în dotare echipamente medicale corespunzătoare bunei desfășurări a procesului de vaccinare într-un mediu favorabil și sigur și vor respecta procedurile și instrucțiunile în vigoare privind vaccinarea (triaj, consimțământ, supraveghere postvaccinală, raportarea reacțiilor adverse postvaccinale indezirabile, managementul deșeurilor medicale etc.).