26.7 C
București
miercuri, septembrie 16, 2026
More

    Ioana Mihăilă, despre vaccinarea în rândul medicilor

    Ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, a declarat că 70% dintre medici și un procent semnificativ mai mare dintre medicii de boli infecțioase și pneumologi sunt vaccinați anti-COVID.

    „70% dintre medici și un procent semnificativ mai mare dintre medicii de boli infecțioase și pneumologi sunt vaccinați anti-COVID, adică cei care vin în contact direct cu toate tragediile care sunt cauzate de COVID-19 sunt vaccinați. Este bine să mergem pe mâna lor (…)ca și restul personalului medical să adopte această măsură”, a declarat Ioana Mihăilă.

     

    Gheorghiță: Programul de lucru al centrelor de vaccinare, redus la jumătate

    Col. dr. Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei naționale de vaccinare anti-COVID-19, a declarat marți că, în urma unor evaluări privind eficiența centrelor de vaccinare la nivel național, programul de lucru al acestora a fost redus la jumătate.

    Astfel, în loc de 12 ore, cât era programul inițial, activitatea în centrele de vaccinare anti-COVID se va rezuma la șase ore.

    ”În ceea ce privește activitatea centrelor de vaccinare, în momentul de față aproximativ 26% dintre centrele de vaccinare care au fost active la nivel național au activitatea suspendată temporar. Aproximativ 60% din centrele de vaccinare care sunt în momentul de față active, și anume 603 centre, au programul de lucru redus la 6 ore și am transmis în urma unor evaluări pe care le facem periodic în ceea ce privește eficiența centrelor de vaccinare ca programul de lucru al tuturor centrelor de vaccinare să fie redus la 6 ore în loc de 12 ore în perioada următoarelor două sau trei săptămâni, în funcție de adresabilitatea pe care o vom înregistra. Sigur că programul poate să revină la forma inițială sau putem reactiva anumite centre care au fost suspendate temporar”, a declarat Valeriu Gheorghiță.

    Gheorghiță a mai precizat că se așteaptă ca în perioada următoare, din cauza creșterii numărului de cazuri, la nivel național ”să avem și o adresabilitate în creștere la vaccinare”.

    Care este rata de acoperire vaccinală în București

    Preşedintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, Valeriu Gheorghiţă, a declarat, marţi, că la nivelul municipiului Bucureşti aproape 49% dintre persoane sunt vaccinate, din populaţia eligibilă de peste 12 ani.

    „În ceea ce priveşte acoperirea vaccinală, avem în municipiul Bucureşti aproape 49% acoperire vaccinală, deci uşor-uşor ajungem la 50% acoperire vaccinală din populaţia eligibilă de peste 12 ani, urmat de judeţul Cluj cu 45,2% acoperire vaccinală din populaţia eligibilă rezidentă”, a spus Gheorghiţă.

    El a precizat că sunt 12 judeţe care au o rată de acoperire vaccinală peste media naţională – 30%, sunt alte 27 de judeţe care au acoperire vaccinală între 20% şi 29,9% şi sunt doar trei judeţe care mai au acoperire vaccinală sub 20%.

    „De asemenea, la nivelul campaniei de vaccinare, din 27 decembrie până la acest moment au fost vaccinate aproape 5,19 milioane de persoane cu cel puţin o doză, majoritatea fiind persoane vaccinate cu schemă completă, peste 5 milioane de persoane”, a afirmat preşedintele CNCAV.

    El a arătat că grupa de vârstă 12-15 ani are un procent de acoperire vaccinală de circa 4%.

    „Sunt aproape 33 de mii de copii cu vârsta cuprinsă între 12-15 ani care au primit cel puţin o doză de vaccin şi peste 150 de mii de tineri cu vârsta cuprinsă între 16 şi 19 ani care au primit cel puţin o doză de vaccin, practic vorbim de un procent de acoperire vaccinală de circa 20%”.

    Grupa de vârstă 60-69 de ani are cea mai mare acoperire vaccinală, de aproape 39%, urmată de 50-59 de ani, aproape 37,5% şi grupa de vârstă 70-79 de ani – 36%.

    „Aş atrage atenţia asupra faptului că la grupa de vârstă de peste 80 de ani avem circa 19,5% rata de acoperire vaccinală şi evaluarea Institutului Naţional de Sănătate Publică pentru săptămânile 2 – 15 august ne arată o tendinţă de creştere mai accentuată a cazurilor de îmbolnăvire la grupa de vârstă de peste 80 de ani, unde riscul de evoluţie către formă severă este mai mare. Practic, s-a înregistrat o creştere cu 130% a cazurilor de COVID-19 în ultimele două săptămâni la persoanele cu vârsta de peste 80 de ani”, a mai declarat Gheorghiţă.

    El a atras atenţia şi asupra faptului că există o tendinţă de a înregistra cazuri noi la persoane tinere.

    „În momentul de faţă mediana vârstei este de circa 43 de ani, faţă de 48 de ani cât era anterior, la cazurile din ultimele săptămâni. De asemenea, media de vârstă a deceselor este în scădere, fiind în momentul de faţă de 67 de ani, faţă de 71 de ani cât era cunoscută anterior şi un lucru foarte important: la decesele înregistrate, dacă 94,5% aveau comorbidităţi, în momentul de faţă la decesele înregistrate în săptămânile 2 -15 august doar 88,3% dintre persoanele decedate aveau comorbidităţi”, a precizat preşedintele CNCAV.

    Gheorghiţă a spus că acest lucru întăreşte semnalul legat de o probabilitate mai mare de a dezvolta forme severe, inclusiv în rândul persoanelor mai tinere şi care nu au boli cronice asociate, aspect care este îngrijorător.

    „Aşa cum am mai transmis, în momentul de faţă, prin vaccinarea împotriva COVID-19 putem să prevenim pierderile de vieţi omeneşti şi decesele. Indiferent de cât de mult ne uităm la datele de eficienţă şi de eficacitate, vaccinurile, dacă rămân în frigider, nu vor produce niciun efect benefic şi anume trebuie să ne vaccinăm. Deci, practic, vaccinarea aduce beneficii şi nu vaccinul în sine”, a mai afirmat Gheorghiţă.

    În ceea ce priveşte reacţiile adverse la nivel naţional, el a arătat că până la data de 23 august au fost raportate 16.976 de cazuri de reacţii adverse postvaccinare, cu o rată de raportare de 1,75 la 1.000 de doze administrate, majoritatea fiind reacţii generale, comune, anticipate, cu febră, cefalee, mialgii, artralgii, astenie şi reacţii alergice uşoare de tip urticariană.

    1,13 milioane de persoane vaccinate anti-COVID-19 cu schemă completă, în mediul rural

    Coordonatorul campaniei naționale de vaccinare anti-COVID-19, col. dr. Valeriu Gheorghiță, a declarat marți că acțiunile de vaccinare s-au finalizat în 67% dintre comune, în mediul rural fiind administrate în total peste 2,56 de milioane de doze de vaccin.

    De asemenea, 1,13 milioane de persoane au fost vaccinate cu ambele doze de vaccin anti-COVID.

    ”În momentul de față, 97% dintre comune au loc și au avut loc activități de vaccinare. Au fost organizate acțiuni de vaccinare. Cu siguranță ele vor fi reluate în perioada următoare. Este un efort extraordinar de mare care a fost susținut pe perioada acestor luni tocmai pentru a ajunge cu vaccinul cât mai aproape de oameni. În felul acesta s-au finalizat acțiunile de vaccinare în 67% dintre comune, au fost administrate în total în mediul rural, prin toate mijloacele de vaccinare, peste 2,56 de milioane de doze și au fost vaccinate 1,13 milioane de persoane cu schemă completă”, a declarat Valeriu Gheorghiță în cadrul unei conferințe de presă de la Palatul Victoria.

    Franța: A treia doză de vaccin, recomandată persoanelor de peste 65 de ani, concomitent cu un ser antigripal

    Înalta Autoritate Sanitară franceză (HAS) a recomandat marţi cea de-a treia doză de rapel a vaccinurilor împotriva COVID-19 pentru toate persoanele de peste 65 de ani precum şi pentru persoanele aflate în categoria de risc de a suferi forme grave ale bolii, precum şi vaccinarea concomitentă cu un ser anti-COVID de tip mARN şi cu vaccinul antigripal, transmite AFP.

    „După analiza datelor disponibile, HAS a propus o doză de rapel cu un vaccin mARN (Pfizer sau Moderna) pentru persoanele în vârstă de cel puţin 65 de ani, precum şi pentru persoanele care prezintă comorbidităţi care cresc riscul unor forme grave de COVID-19”, a anunţat HAS într-un comunicat.

    Ministrul Sănătăţii, Olivier Véran, a anunţat luni seară următoarea campanie de vaccinare cu rapel pentru această categorie de persoane, precizând că aşteaptă însă confirmarea din partea HAS.

    Pentru HAS, „prioritatea pentru săptămânile ce urmează este creşterea acoperirii vaccinale, în special la categoria de vârstă de peste 80 de ani” pentru care acoperirea vaccinală ce a fost deja atinsă, de 79,9%, este considerată insuficientă.

    HAS a propus „simplificarea parcursului vaccinal” al persoanelor din categoriile vizate prin „administrarea concomitentă a vaccinului antigripal şi a celui împotriva COVID-19” începând de la sfârşitul lunii octombrie.

    De asemenea, HAS a recomandat o doză de rapel cu un vaccin mARN şi pentru persoanele inoculate cu vaccinul monodoză Janssen, precizând că acest rapel ar trebui administrat după patru săptămâni de la prima inoculare.

    Studiu: Încărcătura virală provocată de varianta Delta, de 300 de ori mai mare faţă de varianta iniţială

    Persoanele infectate cu varianta Delta mai contagioasă a coronavirusului SARS-CoV-2 au o încărcătură virală de 300 de ori mai mare decât cele infectate cu varianta originală atunci când sunt observate primele simptome, potrivit unui studiu sud-coreean, relatează marţi Reuters.

    Dar încărcătura virală scade apoi treptat, ajungând să fie până la 30 de ori mai mare după patru zile şi de peste 10 ori mai mare după nouă zile, pentru ca după 10 zile nivelul ei să fie comparabil cu cel al altor variante ale coronavirusului, relevă studiul realizat de Agenţia Coreeană pentru Controlul şi prevenirea Bolilor (Korea Disease Control and Prevention Agency – KDCA).

    O încărcătură virală mai mare înseamnă că virusul se transmite mult mai uşor de la o persoană la alta, crescând astfel numărul îmbolnăvirilor şi al spitalizărilor, explică un responsabil sanitar sud-coreean, Lee Sang-won. ”Dar aceasta nu înseamnă că varianta Delta este de 300 de ori mai contagioasă. Credem că rata ei de transmitere este de 1,6 ori faţă de varianta Alpha şi aproximativ dublă faţă de varianta originală”, remarcă acesta.

    În cadrul studiului a fost comparată încărcătura virală a 1.848 de pacienţi infectaţi cu varianta Delta cu cea a altor 22.106 de persoane infectate cu alte variante ale coronavirusului SARS-CoV-2.

    Gheorghiță, despre varianta Delta: Este pe cale să devină dominantă în România

    România se află în valul patru al pandemiei, iar varianta Delta a virusului este pe cale să devină dominantă, a declarat, marţi, preşedintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, Valeriu Gheorghiţă.

    „Este clar că suntem în momentul de faţă pe un trend ascendent din punct de vedere epidemiologic, suntem în valul patru, înregistrăm un număr din ce în ce mai mare de cazuri noi şi ca urmare a faptului că varianta Delta este pe cale să devină dominantă în România”, a spus Gheorghiţă, în cadrul unei conferinţe.

    Președintele CNCAV a precizat că un motiv important pentru creşterea numărului de cazuri în această perioadă este mobilitatea crescută, interacţiunea crescută între persoane, coroborat cu nerespectarea măsurilor de prevenţie şi din acest motiv nu se aşteaptă ca în perioada următoare situaţia să se stabilizeze.

    „La nivelul medicilor de familie, în momentul de faţă sunt 2.730 de cabinete care înregistrează activităţi de vaccinare şi au fost vaccinate până pe data de 22 august peste 346.000 de persoane, majoritatea – 55%, fiind în mediul rural. La nivelul unităţilor sanitare sunt 149 de spitale publice care au activităţi de vaccinare pentru pacienţii cronici, pentru pacienţii internaţi şi au fost vaccinaţi, începând cu a doua jumătate a lunii mai, peste 7.177 de pacienţi cronici. Cred că este o oportunitate când ajungem la spital să solicităm, în cazul în care nu am fost vaccinaţi, să beneficiem de vaccinare”, a afirmat președintele CNCAV.

    Gheorghiță a adăugat că sunt 26 de unităţi sanitare private care înregistrează şi care au activităţi de vaccinare pentru pacienţii internaţi, fiind imunizate 1.521 de persoane până la acest moment.

    Gheorghiță: Dorim să-i fie alocată fiecărei școli o echipă mobilă de vaccinare anti-COVID-19

    Preşedintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea (CNCAV) împotriva SARS-CoV-2, Valeriu Gheorghiţă, a declarat, marţi, că se doreşte ca fiecărei unităţi de învăţământ să-i fie alocată o echipă mobilă pentru vaccinare, pentru a creşte accesul tuturor celor care doresc să se imunizeze.

    „Activitatea de vaccinare în unităţile de învăţământ – preocuparea noastră de bază este aceea de a creşte accesul la vaccinare al tuturor celor care doresc să se vaccineze şi aici mă refer la copiii eligibili, cu vârstă de peste 12 ani, însă, în acelaşi timp, vor avea posibilitatea să se vaccineze şi cadrele didactice, personalul din învăţământ, precum şi aparţinătorii copiilor – părinţi, bunici, cei care locuiesc la aceeaşi adresă”, a spus Gheorghiţă, într-o conferinţă de presă.

    Președintele CNCAV a menţionat că vor fi cu siguranţă unităţi de învăţământ unde se vor putea organiza cabinete de vaccinare de sine stătătoare, care să funcţioneze pe perioada în care există persoane care doresc să se imunizeze.

    „Ne dorim ca fiecărei unităţi de învăţământ să-i fie alocată o echipă mobilă şi unitatea de învăţământ, periodic, să centralizeze persoanele care doresc să se vaccineze. În felul acesta se stabileşte un interval orar, o zi într-o săptămână, fie spre sfârşitul programului, se identifică spaţiul unde se poate organiza activitatea de vaccinare şi repet, după cum ştim, minorii care au nevoie să fie însoţiţi de unul dintre aparţinători, de reprezentanţi legali, părinţi sau tutore se pot prezenta şi pot să fie vaccinaţi împreună cu cei din familie”, a spus Gheorghiţă.

    Președintele CNCAV a precizat că este foarte important să se promoveze conceptul de imunizare la nivelul întregii familii, tocmai pentru că există riscul, în cazul în care un copil se infectează, să transmită virusul celor din familie cu care intră în contact şi în cazul în care sunt persoane vulnerabile evoluţia poate să fie nefavorabilă, cu cazuri cu severitate crescută.

    „De asemenea, în unităţile din învăţământul universitar, în campusurile studenţeşti avem în vedere organizarea unor cabinete de vaccinare, acolo unde sunt unităţile locative pentru studenţi fiind un număr mare, accesibilitatea va fi mult mai uşoară în felul acesta. Şi nu este nevoie, evident, de prezenţa unui aparţinător, ţinând cont că vorbim de persoane de peste 18 ani. De asemenea, un aspect important este legat de partea de informare în ceea ce priveşte beneficiile şi importanţa vaccinării”, a mai declarat președintele CNCAV.

    Gheorghiţă a adăugat că, împreună cu Ministerul Educaţiei, vor fi desfăşurate, începând cu luna septembrie, acţiuni de informare online în cadrul şedinţelor cu părinţii, în care reprezentanţi din direcţiile de sănătate publică sau din corpul medical din fiecare judeţ vor fi prezenţi şi vor răspunde întrebărilor pe care părinţii şi cadrele didactice le pot avea în legătură cu vaccinarea.

    „Cred că aceste şedinţe cu scop informativ până la urmă aduc beneficii importante, atât în rândul elevilor, în rândul copiilor eligibili, dar şi în rândul aparţinătorilor, părinţi, bunici, cadre didactice, care pot în felul acesta să afle informaţiile de care au nevoie pentru a fundamenta decizia legată de vaccinare”, a mai spus Gheorghiţă.

    Arafat: Dorim ca toate spitalele să funcționeze mixt, să nu mai fie spitale doar pentru COVID-19

    Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), dr. Raed Arafat, a declarat marți în cadrul conferinței de presă pe tema pregătirilor pentru valul 4 al pandemiei de COVID-19 că se dorește ca spitalele să funcționeze în regim mixt și să nu mai fi spitale speciale pentru COVID-19.

    ”Noi vom încerca să pregătim locuri pentru COVID-19 în fiecare spital, dar ideea este ca toate spitalele să funcționeze în regim mixt. Spitalele trebuie să funcționeze atât pentru COVID, cât și pentru celelalte afecțiuni”, a precizat Arafat.

    Gheorghiță, despre varianta Delta: Tinerii şi copiii sunt expuşi unui risc mult mai mare de îmbolnăvire

    Preşedintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea (CNCAV) împotriva SARS-CoV-2, Valeriu Gheorghiţă, a declarat, marţi, că sunt semnale că infecţia cu varianta Delta ar putea cauza forme mai grave în rândul tinerilor.

    „Din păcate, vedem ce se întâmplă şi în Statele Unite. Un număr din ce în ce mai mare de tineri, de copii, chiar cu vârstă sub 12 ani, sunt diagnosticaţi cu infecţie SARS-CoV-2, ajung în spital, chiar şi în secţiile de terapie intensivă. Sunt semnale, deşi încă lucrurile nu sunt foarte clare din acest punct de vedere, că infecţia cu varianta Delta ar putea cauza forme mai grave în rândul tinerilor, în rândul copiilor, lucru care era atipic până la acest moment”, a spus Gheorghiţă, la o conferinţă de presă.

    Președintele CNCAV a adăugat că, de asemenea, tinerii, adolescenţii şi copiii sunt expuşi unui risc mult mai mare de îmbolnăvire, fiind vorba de o variantă mult mai transmisibilă.

    „Tinerii se adună, interacţionează mai mult, sunt expuşi mai frecvent riscului de infecţie şi, bineînţeles, într-un procent mai mic se respectă măsurile de prevenţie. Deci, cumva se poate explica şi prin aceste motive de ce, în momentul de faţă, se înregistrează un număr mai mare de cazuri în rândul celor tineri şi, bineînţeles, acoperirea vaccinală la tineri este mult mai redusă comparativ cu persoanele cu vârsta de peste 50-55 de ani”, a afirmat Gheorghiţă.

     

    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.