26.7 C
București
miercuri, septembrie 16, 2026
More

    OMS: Peste jumătate dintre persoanele care suferă de hipertensiune la nivel mondial nu urmează un tratament

    Mai mult de jumătate dintre persoanele care suferă de hipertensiune la nivel mondial, reprezentând aproximativ 720 de milioane de pacienţi, nu urmează un tratament medical, fapt care îi expune la grave probleme cardiovasculare, potrivit unui studiu finanţat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), informează AFP.

    „Hipertensiunea creşte considerabil riscul de boli ale inimii, creierului şi rinichilor şi este una dintre cauzele majore de deces şi de îmbolnăvire la nivel mondial”, a subliniat OMS într-un comunicat publicat miercuri, după publicarea studiului în revista medicală The Lancet.

    Potrivit oamenilor de ştiinţă, peste 8,5 milioane de decese înregistrate în fiecare an la nivel global sunt asociate în mod direct cu o presiune sangvină ridicată. Acţionarea asupra acestui parametru ar putea să reducă cu 20%-50% numărul infarctelor şi cu 35%-40% pe cel al accidentelor vasculare cerebrale, afirmă autorii cercetării.

    Realizat de Imperial College din Londra, studiul arată că numărul persoanelor care suferă de hipertensiune la nivel mondial s-a dublat în 30 de ani, crescând de la 650 de milioane în 1990 la 1,28 miliarde în 2019.

    Această creştere în valoare absolută este totuşi asociată şi cu creşterea populaţiei mondiale şi cu îmbătrânirea ei: ca procent, segmentul reprezentat de persoanele care suferă de hipertensiune s-a schimbat foarte puţin în 30 de ani (circa o treime din populaţia adultă mondială).

    În schimb, a fost observat un „transfer” din ţările bogate spre ţările sărace: în timp ce rata persoanelor cu hipertensiune a scăzut în ţările cu venituri mari, aceasta a crescut sau a rămas stabilă în multe ţări cu venituri mici şi medii, în special în Africa Subsahariană, Oceania şi în unele ţări din Asia.

    Cercetătorii estimează, de asemenea, că 580 de milioane de persoane din întreaga lume suferă de hipertensiune fără să ştie acest lucru. În total, mai mult de jumătate dintre persoanele care suferă de hipertensiune (720 de milioane) nu sunt tratate.

    „Deşi hipertensiunea este uşor de diagnosticat şi de tratat cu medicamente care au costuri mici, este vorba despre un eşec în termeni de sănătate publică, în condiţiile în care atât de mulţi oameni din întreaga lume nu primesc încă tratamentul de care au nevoie”, a declarat autorul principal al studiului, profesorul Majid Ezzati, citat de OMS, potrivit Agerpres.

    În paralel cu acest studiu, OMS a publicat noile sale recomandări privind o mai bună diagnosticare şi tratare a hipertensiunii.

    În marja acestor recomandări, formulate pentru personalul medical, OMS a evocat şi importanţa pe care o are stilul de viaţă. Pentru a trata sau a preveni hipertensiunea, oamenii trebuie să consume mai puţină sare şi mai multe fructe şi legume, să facă exerciţii fizice în mod regulat, să evite fumatul şi să reducă consumul de alcool.

    Cauzată de împingerea sângelui de către inimă în vasele sangvine, tensiunea arterială este măsurată prin două valori: când inima se contractă (presiune sistolică) şi când inima se relaxează (presiune diastolică).

    Hipertensiunea se instalează atunci când sunt depăşite pragurile de 140 mmHg (milimetri de mercur) pentru presiunea sistolică şi de 90 mmHg pentru presiunea diastolică.

    EMA a aprobat creșterea capacității de producție a vaccinurilor anti-COVID de la Pfizer și Moderna

    Comitetul pentru medicamente umane (CHMP) al Agenției Europene a Medicamentului (EMA) a adoptat noi recomandări în vederea creșterii capacității de producție și de furnizare a vaccinurilor anti-COVID-19 în Uniunea Europeană (EU).

    Astfel, CHMP a aprobat un centru de producție suplimentar pentru Comirnaty, vaccinul anti-COVID-19 dezvoltat de BioNTech și Pfizer. Acesta este situat în Saint Rémy sur Avre, Franța, și va permite furnizarea a aproximativ 51 de milioane de doze suplimentare în 2021.

    EMA a aprobat, de asemenea, o nouă linie de fabricație la sediul de producție BioNTech din Marburg, Germania, care crește capacitatea de fabricație a vaccinului cu aproximativ 410 milioane de doze în 2021.

    CHMP a aprobat și o linie de producție suplimentară pentru producerea Spikevax, vaccinul COVID-19 dezvoltat de Moderna. Centrul de producție este situat în Bloomington, Indiana, Statele Unite (SUA).

    În plus față de noua instalație de fabricație pentru acest vaccin, CHMP a aprobat, de asemenea, mai multe centre alternative responsabile pentru controlul / testarea loturilor și ambalarea vaccinului Moderna.

    La 30 iulie 2021, CHMP a aprobat deja extinderea procesului de fabricație a substanței active în două locații din SUA (Moderna TX, Inc., Norwood, Massachusetts și Lonza Biologics, Inc., Portsmouth, New Hampshire). În total, aceste modificări sunt estimate să permită producerea a 40 de milioane de doze suplimentare de Spikevax pentru a furniza piața UE în al treilea trimestru al anului 2021.

    Aceste recomandări nu necesită o decizie a Comisiei Europene, iar centrele pot deveni operaționale imediat.

    EMA este în dialog continuu cu toți deținătorii de autorizații de introducere pe piață a vaccinurilor COVID-19, în timp ce încearcă să își extindă capacitatea de producție pentru furnizarea de vaccinuri în UE.

    Studiu: Eficacitatea vaccinurilor Pfizer şi Moderna a scăzut, în SUA, la 66% în cazul variantei Delta

    Eficacitatea vaccinurilor Pfizer şi Moderna împotriva infectării cu SARS-CoV-2 a scăzut de la 91% la 66% de când varianta Delta a devenit dominantă în Statele Unite, potrivit datelor publicate marţi de autorităţile sanitare americane, informează AFP.

    Aceste date provin dintr-un studiu realizat pe mii de angajaţi din centre de îngrijire şi spitale din şase state, care a examinat performanţa vaccinurilor în condiţii reale. Participanţii sunt testaţi săptămânal atât pentru infectările simptomatice, cât şi pentru cele asimptomatice.

    Aproape toţi angajaţii vaccinaţi din domeniul sănătăţii au fost injectaţi cu serurile de la Pfizer sau Moderna.

    În perioada decembrie 2020 – aprilie 2021, eficacitatea vaccinurilor în prevenirea infectării a fost de 91%, potrivit datelor publicate de Centrele pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CDC), principala agenţie federală de sănătate publică din SUA.

    Însă, după ce varianta Delta a devenit dominantă, adică a fost identificată în peste 50% din cazuri, eficienţa sa a scăzut la 66%.

    Autorii studiului avertizează, însă, că acest declin poate fi cauzat nu doar de varianta Delta, ci şi de o erodare în timp a eficacităţii vaccinurilor.

    „Deşi aceste date intermediare sugerează o reducere moderată a eficacităţii vaccinurilor anti-COVID-19 în prevenirea infectării, faptul că reducerea infectărilor rămâne la două treimi subliniază importanţa şi beneficiile continue ale vaccinării” apreciază autorii studiului.

    Datele publicate marţi nu au urmărit şi diferenţa între eficacitatea vaccinului Moderna şi cea a serului Pfizer.

    Această scădere a eficacităţii în cazul variantei Delta a fost evidenţiată de mai multe studii, chiar dacă cifra exactă diferă de la un studiu la altul.

    Acesta este unul din motivele invocate săptămâna trecută de autorităţile sanitare pentru a anunţa o campanie de rapel începând cu mijlocul lunii septembrie pentru toţi adulţii americani care au primit a doua doză în urmă cu opt luni.

    Cu toate acestea, protecţia vaccinurilor împotriva cazurilor severe, a spitalizărilor şi a deceselor rămâne ridicată.

    Un alt studiu lansat marţi de CDC, efectuat pe pacienţi din Los Angeles în perioada cuprinsă între începutul lunii mai şi sfârşitul lunii iulie, arată că persoanele nevaccinate sunt de 29 de ori mai susceptibile de a fi spitalizate decât persoanele vaccinate.

    Varianta Delta a devenit dominantă în SUA la începutul lunii iulie şi este în prezent responsabilă pentru peste 98% din infectări.

    Cîmpeanu: La incidență peste șase la mie, două posibile scenarii: Școală online integral sau sistem hibrid

    Autoritățile analizează două scenarii pentru desfășurarea activității didactice în eventualitatea în care o localitate trece de pragul de infectare de 6 la mia de locuitori, a anunțat Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației. Un scenariu ar fi ca toți elevii să treacă în online. Celălalt scenariu este unul hibrid, în care merg la cursuri cu prezență fizică doar cei care sunt vaccinați.

    Ministrul a menționat că primul scenariu a fost cel agreat de Consiliul Național de Elevilor, spunând totodată că rămâne de văzut ce se va întâmpla cu creșele și grădinițele în această situație. În plus, există și elevi de școală care nu sunt eligibili pentru vaccinare, având în vedere că serul este disponibil doar pentru persoane cu vârste de cel puțin 12 ani.

    „Peste 6 la mie, avem două ipoteze. Una care nu diferenţiază între vaccinaţi şi nevaccinaţi: merg toţi în online. Consiliul Naţional al Elevilor a solicitat această măsură – online, pentru că scenariul hibrid este unul care a generat pierderi foarte mari. Scenariul hibrid ar face dificile recuperările din această perioadă”, a declarat ministrul Educației, marți, în videoconferința premierului cu prefecții.

    „Prin consultări cu doamna ministru Mihăilă și cu reprezentanții CNSU și INSP vom vedea care este ipoteza pe care o să o propunem prim-ministrului și care să fie anunțată după aprobarea la nivel CNSU, printr-un ordin de ministru, pentru care ne-am asumat public termenul 1-3 septembrie, dar constat că există o nerăbdare. (…) Am putea merge pe două scenarii: până la 6 la mie, prezență integrală, cu respectarea tuturor regulilor, și peste 6 la mie, online integral”, a declarat Sorin Cîmpeanu.

    „Va trebui să vedem peste 6 la mie ce facem cu creşele şi grădiniţele”, a adăugat ministrul Educației.

     

    Cîmpeanu: Părinţii îşi vor exprima acordul de vaccinare a copiilor, prin completarea unor formulare

    Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a anunțat că deschiderea anului şcolar va avea loc în 13 septembrie cu prezenţa fizică pentru toţi elevii, iar părinţii îşi vor exprima sau nu acordul de vaccinare a copiilor de peste 12 ani, prin completarea unor formulare.

    „Ceremonia de deschidere va avea o durată limitată de o oră şi jumătate, masca de protecţie fiind obligatorie (…) Am agreat cu titlu de certitudine că şcolile vor rămâne deschise până la incidenţa ratei de infectare de 6 la mie. Mă adresez cu precădere inspectorilor şcolari generali care sunt prezenţi în această videoconferinţă alături de prefecţii din fiecare judeţ pentru a acorda atenţie maximă respectării măsurilor de protecţie sanitară. Avem o listă cu persoanele desemnate din fiecare şcoală (…) pentru a fi facilitată legătura cu părinţii înainte de începerea anului şcolar, legătura pentru întâlniri interactive între părinţi şi reprezentanţii Direcţiilor de Sănătate Publică”, a spus Cîmpeanu, marţi, la o videoconferinţă cu prefecţii.

    Cîmpeanu a explicat că întâlnirile sunt menite să ofere răspunsuri părinţilor referitor la vaccinarea copiilor, astfel încât părinţii să se poată exprima „în cunoştinţă de cauză în formularele care le vor fi transmise pentru acordul de vaccinare al elevilor cu vârsta de peste 12 ani”.

    „Vor fi chestionaţi dacă au trecut sau nu prin boală, dacă au fost sau nu vaccinaţi, iar următoarea rubrică va fi cu da sau nu – acordul părinţilor pentru vaccinare. E un demers pe care îl facem în toate şcolile din România şi sperăm să avem un rezultat care să arate responsabilitate din partea părinţilor care doresc siguranţă în şcoli. Acest demers va fi iniţiat în prima zi de şcoală. Până atunci vom avea acţiuni de pregătire la nivelul fiecărei şcoli”, a afirmat ministrul.

    Cursurile se vor desfăşura cu prezenţa fizică până la o rată de infectare de 6 la mie.

    Cînd ar putea fi livrat vaccinul antigripal. Precizările ministrului Sănătății

    Ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, a declarat, marți, că Direcția de Asistență medicală estimează că livrările de vaccin antigripal vor fi efectuate în lunile septembrie și octombrie.

    ”Deja am discutat cu Direcțiile de Sănătate Publică pentru a pregăti infrastructura de stocare a vaccinului gripal, astfel încât el să ajungă cât de repede posibil la medicii de familie și la unitățile sanitare unde se administrează acest vaccin”, a declarat Ioana Mihăilă.

    Ministrul Sănătății a precizat că vor fi livrate aproximativ două milioane de doze de vaccin antigripal.

    Mihăilă, despre vaccinarea anti-HPV: Am solicitat INSP creșterea etapizată a vârstei de vaccinare

    Ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, a anunțat că a solicitat Institutului Național de Sănătate Publică creșterea etapizată a vârstei de vaccinare anti-HPV. Astfel, Programul de vaccinare anti-HPV ar urma să fie extins şi la băieţi și la fetele de peste 14 ani.

    ”Într-o primă etapă, vom extinde vârsta de vaccinare fetelor de până la 18 ani, inclusiv, urmând ca, ulterior, într-o a doua etapă, să extindem și vaccinarea la băieți. Urmează să trimitem aceste propuneri către Comisii și să facem operările respective în programul de vaccinare”, a declarat, marți, ministrul Sănătății.

    EMA a aprobat unităţi de producţie suplimentare pentru a creşte capacitatea de producţie a vaccinurilor mARN

    Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) a anunţat marţi că a aprobat unităţi de producţie suplimentare pentru a creşte capacitatea de producţie a vaccinurilor mARN împotriva COVID-19 dezvoltate de Pfizer-BioNTech şi Moderna pentru regiunea europeană, transmite Reuters.

    Această recomandare nu necesită şi o decizie din partea Comisiei Europene, iar unităţile de producţie suplimentare pot să devină operaţionale imediat, a mai precizat EMA.

    Măștile textile, interzise în școli. Elevii și studenții trebuie să poarte măști de uz medical

    Ministrul Sănătăţii, Ioana Mihăilă, a anunţat, marţi, că măştile utilizate de către elevii din învăţământul primar, gimnazial, liceal, precum şi la nivelul universităţilor trebuie să fie de uz medical, purtarea măştilor textile nemaifiind permisă în noul an şcolar.

    „Avem ca prioritate începerea şi menţinerea învăţământului faţă în faţă cât mai mult posibil şi atunci voi trece scurt în revistă principalele modificări faţă de ce s-a întâmplat anul trecut. În acest sens, se va opta pentru participare zilnică cu prezenţă fizică a tuturor preşcolarilor şi elevilor în unităţile de învăţământ cu respectarea şi aplicarea tuturor normelor de protecţie până când incidenţa cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor din localitate se menţine sub 6 la mia de locuitori. Când incidenţa trece peste 6 la mia de locuitori, lucrăm acum cu două posibile scenarii, unul este trecerea în învăţământ online, integral sau sistem hibrid, cu învăţământ online pentru copiii care sunt nevaccinaţi, netrecuţi prin boală şi posibilitatea de a continua învăţământ faţă în faţă pentru copiii care sunt vaccinaţi, au trecut prin boală în ultimele 180 de zile”, a spus Mihăilă, la o şedinţă, în sistem videoconferinţă cu prefecţii, având ca temă măsurile pentru începerea noului an şcolar, condusă de premierul Florin Cîţu.

    Referitor la mijloacele de protecţie, ministrul Sănătăţii a spus că „se menţine obligativitatea purtării măştii în spaţiile închise”.

    „În spaţiile deschise masca nu este obligatorie, cu excepţia ceremoniei de deschidere a noului an şcolar, pentru că acolo anticipăm că vor avea loc aglomeraţii de persoane şi că nu se va putea menţine corespunzător distanţarea fizică. Activitatea sportivă se poate desfăşura preferabil în spaţii exterioare. Dacă condiţiile meteo nu permit, se poate desfăşura în interior până la incidenţă de 2 la mie fără mască de protecţie”, a arătat Mihăilă.

    Ioana Mihăilă a anunţat că, „suplimentar faţă de ceea ce a fost prevăzut în anul anterior, măştile utilizate de către elevii din învăţământul primar, gimnazial, liceal, precum şi la nivelul universităţilor şi facultăţile trebuie să fie măşti de uz medical”.

    „Deci nu se mai permite utilizarea măştilor textile. Avem în vedere această modificare şi aceste menţineri a mijloacelor de protecţie, deoarece cifrele privind incidenţa infecţiei şi severitatea infecţiei cu COVID 19 la copii sunt îngrijorătoare atât la nivel internaţional, cât şi la nivel naţional. Ce vedem acum, în zilele acestea sunt rate destul de crescute de spitalizare pentru copii infectaţi cu COVID”, a încheiat ministrul Sănătăţii.

    Varianta Delta în România: 450 cazuri confirmate și 24 decese. Datele INSP

    Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) a anunțat, marți, că, până la data de 22 august 2021, au fost confirmate 450 cazuri cu varianta Delta, detectată pentru prima dată în India, potrivit datelor puse la dispoziție de Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile. 24 de persoane, dintre care două vaccinate cu schema completă, au murit, după ce s-au infectat cu varianta Delta a SARS-CoV-2.

    Potrivit INSP:

    • 36,4% (164 cazuri) se află în 86 focare, dintre care 75 familiale (122 cazuri) și 11 de colectivitate (42 cazuri), din 23 județe: Alba (1), Argeș (5), Bacău (5), Brașov (2), Brăila (1), Botoșani (1), Buzău (2), Călărași (9), Cluj (5), Constanța (2), Covasna (1), Dâmbovița (3), Dolj (5), Giurgiu (1), Ilfov (6), Iași (14), Maramureș (1), Olt (1), Prahova (1), Teleorman (4), Timiș (2), Tulcea (1), Vrancea (1) și mun.București (12). Dintre cazurile din focare, pentru 18 a fost menționat istoric de călătorie/contact cu persoană sosită din Finlanda (1), India (5), Italia (3), Nepal (1), Portugalia (1), Spania (2), Turcia (1), UK (4)
    • 40% (180 cazuri) nu au nicio legătură epidemiologică menționată
    • 17,3% (78 cazuri sporadice) au istoric de călătorie în alte țări/în țară sau istoric de ședere la lucru în alte țări: 23 în UK, 12 Spania, 5 Bulgaria, 5 Franța/Monaco, 5 Italia, 5 Turcia, 4 România (3 pe litoral), 3 EAU (Dubai), 3 Grecia, 2 Irlanda, 1 Chile, 1 Egipt, 1 Germania, 1 Irak, 1 Olanda, 1 Rep.Moldova, 1 Tadjikistan, 1 este angatul unei firme de transport auto internațional, 1 este pilot pe rute internaționale, 1 este steward, 1 taximetrist
    • 0,7% (3 cazuri) au avut contact în afara familiei cu caz confirmat COVID-19 identificat
    • 1,6% (7 cazuri) au refuzat colaborarea cu DSP
    • 4% (18 cazuri) nu au putut fi contactate de către DSP

    Potrivit sursei citate, dintre cele 450 cazuri confirmate cu varianta Delta, 94 (20,9%) fuseseră vaccinate: 4 incomplet și 90 complet vaccinate (20% din total). Intervalul dintre data finalizării vaccinării complete și data recoltării probei a fost de 10-192 zile, cu o medie de 111 zile și o mediană de 106 zile.

    ”Amintim faptul că unul dintre criteriile de selecție a cazurilor de COVID-19 pentru secvențiere este vaccinarea, așa încât proporția de cazuri vaccinate din totalul de cazuri confirmate cu varianta Delta nu reflectă situația din populația generală, ci dintr-un grup selectat”, precizează INSP.

    24 decese la cazuri confirmate cu varianta Delta

    INSP precizează că au fost înregistrate 24 decese la cazuri confirmate cu varianta Delta. Potrivit sursei citate, trei dintre persoanele decedate, confirmate cu varianta Delta, erau vaccinate anti-COVID-19 cu schema completă.

    INSP a transmis că în acest moment nu există evidențe de transmitere comunitară susținută, la nivel național, a variantei Delta.

    ”Cu toate acestea, în ciuda limitărilor (variabilitatea numărului de probe secvențiate de la o săptămână la alta și secvențierea cu precădere a unor probe selectate dintre cele pozitive la RT-PCR specific de variantă), observarea datelor colectate pentru cazurile cu probe secvențiate, cuplată cu rata de creștere a numărului de cazuri, arată că actualul profil de evoluție a epidemiei este determinat de transmiterea variantei Delta”, potrivit sursei citate.

    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.