1 octombrie, Ziua luptei împotriva cancerului de sân

Ziua luptei împotriva cancerului de sân este marcată anual, la 1 octombrie, cu scopul de a creşte gradul de conştientizare cu privire la această boală şi, totodată, pentru a atenţiona asupra importanţei campaniilor de informare, a prevenţiei şi a programelor de screening, care pot salva vieţi.

La nivel global, cancerul de sân este cea mai frecventă localizare malignă în rândul femeilor, conform Globocan. Se situează pe locul 5 ca şi cauză de deces prin cancer în populaţia mondială, în rândul femeilor (15%). La nivel mondial, peste 30% din totalul femeilor diagnosticate cu cancer sunt femei cu cancer de sân, menţionează site-ul www.iocn.ro.

Conform datelor statistice la nivel european, în ţările UE cancerul de sân înregistrează peste 522.500 cazuri noi, mult peste cancerul de colon (peste 228.0000 cazuri noi) şi cancerul de plămân (peste 158.100 cazuri noi).

Potrivit Societăţii Europene de Oncologie Medicală (European Society for Medical Oncology), se estimează că o femeie din opt care atinge vârsta de 85 de ani va dezvolta cancer de sân în timpul vieţii. 70% din cazurile de cancer de sân sunt descoperite prin autoexaminare. Dar nu toţi nodulii sunt detectabili la atingere, de aceea medicii recomandă efectuarea regulată a mamografiilor. Mamografia este indicată femeilor de peste 50 de ani, o dată pe an. Pentru femeile mai tinere, sub vârsta de 50 de ani este mai indicată ecografia mamară.

Opt din 10 noduli la sân nu sunt canceroşi, dar numai medicul poate decide despre ce tip de nodul este vorba. Statisticile arată că 40% dintre femei vor detecta, la un moment dat în viaţa lor, un nodul mamar. Potrivit Institutului Oncologic Bucureşti, aproape 6.000 de cazuri noi de cancer de sân sunt diagnosticate anual în România. Din păcate însă, cele mai multe femei care suferă de cancer de sân, ajung la medic destul de târziu, adică în stadiul II sau III al bolii. De aceea, numărul femeilor care au murit în ultimii ani de cancer de sân este tot mai mare.

Stadiul în care se află un cancer este exprimat, de obicei folosind o scală de la 0 la IV, stadiul 0 fiind cel în care cancerele nu sunt invazive, care rămân în localizarea iniţială. Stadiul IV înseamnă o diseminare macroscopică, adesea decelabilă şi clinic prin apariţia de tumori (metastatice) în alte ţesuturi şi organe decât ţesutul mamar. Dacă este diagnosticat precoce, înaintea răspândirii în organism, femeile cu cancer de sân au o rată de supravieţuire la 5 ani de 95%. După tratamentul primar, aproximativ 50% dintre paciente vor dezvolta un cancer de sân metastatic. Din momentul diagnosticării acestuia, perioada medie de supravieţuire a acestor paciente este în medie, de 18-30 luni, notează https://canceruldesan.ro, potrivit Agerpres.

În România, Ziua luptei împotriva cancerului de sân a fost marcată pentru prima dată în anul 2014, după ce, la 30 septembrie acelaşi an, Senatul şi-a asumat o Declaraţie, prin care ziua de 1 octombrie era recunoscută ca Zi naţională de luptă împotriva cancerului de sân, cancerul reprezentând „o problemă majoră de sănătate publică pe plan mondial”.

Decretarea acestei zile are menirea de a încuraja cetăţenii, agenţiile guvernamentale, companiile private, organizaţiile non-profit, precum şi toate celelalte grupuri interesate să se alăture activităţilor ce au drept scop creşterea gradului de conştientizare a ceea ce românii pot face pentru a preveni cancerul de sân. Declaraţia a fost iniţiată de Fundaţia Renaşterea, în parteneriat cu membrii Comisiei pentru sănătate a Senatului. La şedinţa Plenului Senatului au participat, în calitate de invitate, Mihaela Geoană – preşedintele Fundaţiei Renaşterea, Cristiana Copos – vicepreşedinte al Fundaţiei şi Andreea Esca – ambasadorul Fundaţiei.

Potrivit Declaraţiei, citită în Plen de senatorul Doina Silistru şi publicată pe site-ul www.senat.ro, România se clasa, la acel moment, pe locul al zecelea în rândul ţărilor europene care se confruntă cu această boală. La nivelul României, statisticile arătau o creştere alarmantă a cazurilor de cancer de la 40.000, în anul 1994, la 98.000, în 2011. „Anual, 3.000 de persoane primesc diagnosticul de cancer. (…) În România, cancerul mamar este pe primul loc atât în ce priveşte incidenţa, cu o rată de 25,2, dar şi mortalitatea, cu o rată de deces de 16,7, din cauza lipsei de informare şi prevenţie. Cancerul poate fi vindecat dacă e depistat în stadii incipiente, astfel, dacă este diagnosticat în stadiul 0 sau 1, rata de supravieţuire este de 98%. Din păcate, în România, 80% din cazurile depistate sunt în stadiile 3 şi 4, ceea ce reduce considerabil rata de supravieţuire”, se susţine în documentul amintit.

Conform aceleiaşi Declaraţii, spitalele judeţene din România deţin echipamentele necesare pentru efectuarea investigaţiilor medicale anuale şi, de asemenea, centrele private de sănătate sunt dotate cu aparatură performantă ce poate veni în completarea analizelor necesare în vederea unui diagnostic precis. O mamografie poate depista o afecţiune a sânului cu doi ani înainte ca ea să poată fi palpată. Senatorul Doina Silistru, care a citit textul Declaraţiei în şedinţa Plenului, a subliniat necesitatea ca statul român să intervină activ prin demararea unui program de conştientizare şi de screening naţional pentru cancerul de sân.

La 10 iunie 2015, Plenul Senatului a adoptat propunerea legislativă privind declararea zilei de 1 octombrie ca Ziua luptei împotriva cancerului de sân. Actul normativ, iniţiat de un grup de parlamentari PSD, PNL şi UDMR, încurajează cetăţenii, agenţiile guvernamentale, companiile private, organizaţiile non-profit şi alte grupuri interesate să se alăture activităţilor ce au drept scop creşterea gradului de conştientizare privind prevenţia cancerului de sân. În aceeaşi zi, Plenul Senatului a adoptat şi propunerea legislativă privind declararea zilei de 4 februarie – Ziua luptei împotriva cancerului.

Camera Deputaţilor a adoptat proiectul legislativ privind declararea zilei de 1 octombrie – Ziua luptei împotriva cancerului de sân, la 13 octombrie 2015, în calitate de for decizional în acest caz. La 10 noiembrie 2015, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul privind promulgarea Legii referitoare la declararea zilei de 1 octombrie – Ziua luptei împotriva cancerului de sân, iar Legea 273/2015 privind declararea acestei zile a fost publicată în Monitorul Oficial la 13 noiembrie 2015.

Potrivit prezentei legi, autorităţile administraţiei publice locale pot organiza manifestări şi acţiuni publice dedicate sărbătoririi Zilei luptei împotriva cancerului de sân, iar unităţile sanitare pot efectua gratuit screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de sân şi pot îndruma pacientele către servicii medicale specializate. Totodată, Societatea Română de Televiziune şi Societatea Română de Radiodifuziune pot include în programele lor emisiuni dedicate acestei zile.

Ziua luptei împotriva cancerului de sân este marcată la 1 octombrie şi la nivel mondial. În zeci de ţări se desfăşoară, la această dată, acţiuni la scară largă, cum ar fi iluminări ale unor clădiri în roz, marşuri, distribuirea de fundiţe roz etc, menite să le amintească femeilor că, prin prevenţie şi prin efectuarea de controale medicale periodice, îşi pot păstra sănătatea. Din 2001, Fundaţia Renaşterea a inclus şi România pe lista celor care produc acest tip de eveniment. Pentru a reaminti femeilor că prin control medical anual, cancerul poate fi învins, evenimentul de iluminare în roz a unor clădiri reprezentative se organizează în peste 70 de ţări din toată lumea, potrivit fundatiarenasterea.ro.

Prof. Dr. Daniel Coriu: Trebuie să înființăm compartimente și secții de hematologie în fiecare județ

Prof. Dr. Daniel Coriu, vicepreședintele Societății Române de Hematologie (SRH) și președinte al Colegiului Medicilor din România (CMR), atrage atenția că în România există județe fără niciun medic hematolog. „Avem colegi hematologi copleșiți de numărul mare de pacienți”, a subliniat Prof. Dr. Daniel Coriu.

„Trebuie să realizăm o rețea națională funcțională, să înființăm compartimente și secții de hematologie în fiecare județ, să organizăm activitatea pe niveluri de competență în centre comprehensive de diagnostic și tratament, care să deservească o anumită regiune. Deja avem un proiect într-o stare avansată, în ceea ce privește organizarea pentru dignosticul și tratamentul hemofiliei și, pe acest model, putem extinde pentru leucemii acute și pentru alte boli hematologice, inclusiv pentru bolile rare”, a afirmat Prof. Dr. Daniel Coriu, în cadrul ceremoniei oficiale a celui de-al XIII-lea Congres de Hematologie Clinică și Medicină Transfuzională 2021.

Congresul de Hematologie Clinică și Medicină Transfuzională 2021 se desfășoară în format hibrid, în perioada 29 septembrie – 03 octombrie.

„Mă bucur să ne revedem după un an de pauză. Ne vedem, însă, într-un moment iarăși complicat pentru sistemul medical din cauza acestei pandemii. Împreună trebuie să dezvoltăm hematologia românească. Trebuie să creștem numărul de medici hematologi. Avem județe fără niciun medic hematolog sau cu un singur medic hematolog”, a transmis vicepreședintele SRH.

De asemenea, a subliniat Prof. Dr. Daniel Coriu, din calitatea de președinte al CMR, „voi face toate eforturile ca profesia medicală, în ansamblul ei, să se dezvolte mai mult, iar societatea să înțeleagă mult mai bine rolul nostru, rolul medicilor”.

„Din perspectiva mea, extrem de important este rolul științific pe care îl are și trebuie să il aibă și să îl dezvolte Societatea Română de Hematologie în rândul membrilor săi. Fiecare dintre noi, membrii Societății, contribuim și ne punem amprenta asupra Societății Române de Hematologie. Astfel, cercetarea hematologică, absorbția noutăților științifice, contactul strâns cu colegii noștri din alte țări au dezvoltat în anasamblu medicina și, în mod particular, specialitatea noastră, specialitatea de Hematologie din România. Avem o specialitate dificilă, o specialitate în care, nu de puține ori, întâlnim neputința noastră în fața bolii”, a afirmat Prof. Dr. Daniel Coriu.

Totodată, vicepreședintele SRH a precizat că organizarea Congresului de Hematologie Clinică și Medicină Transfuzională 2021 a reprezentat o provocare „datorită complexității, dar și a condițiilor epidemiologice”.

„Să fim mândri că suntem parte din comunitatea medicilor hematologi din România și suntem membri ai unei Societăți cu o veche tradiție europeană. Dacă avem credința drumului nostru, totul este posibil”, a transmis Prof. Dr. Daniel Coriu.

Ministerele Educaţiei – Sănătăţii, abilitate să modifice ordinul privind prezenţa fizică a elevilor la școală

Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a aprobat, joi, hotărârea prin care ministerele Educaţiei şi Sănătăţii sunt abilitate să modifice ordinul comun astfel încât elevii să poată participa fizic la cursuri şi după depăşirea ratei de infectare cu SARS-CoV-2 de 6 la mia de locuitori.

Totodată, CNSU abilitează cele două ministere să stabilească modalităţile de adoptare a deciziilor de suspendare a prezenţei fizice la cursuri a antepreşcolarilor, preşcolarilor şi elevilor în unităţile de învăţământ, în funcţie de cazurile confirmate la nivel de clasă/şcoală.

Hotărârea CNSU prevede şi utilizarea testelor rapide antigen non-invazive efectuate din proba de salivă pentru elevi, profesori/învăţători, educatori, dar şi majorarea cantităţilor stocurilor de urgenţă medicală cu produse, materiale şi echipamente sanitare necesare în procesul de vaccinare.

„Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a aprobat Hotărârea numărul 76 prin care se propune abilitarea ME şi MS pentru modificarea Ordinului comun nr. 5.196/1.756/2021 pentru aprobarea măsurilor de organizare a activităţii în cadrul unităţilor/instituţiilor de învăţământ în condiţii de siguranţă epidemiologică pentru prevenirea îmbolnăvirilor cu virusul SARS-CoV-2, în sensul permiterii participării zilnice, cu prezenţă fizică la cursuri, a tuturor antepreşcolarilor, preşcolarilor şi elevilor în unităţile de învăţământ, indiferent de rata de incidenţă cumulată”, se arată într-o informare a CNSU.

Hotărârea mai prevede şi modificarea şi completarea măsurilor adoptate la nivelul localităţilor în care incidenţa cumulată a cazurilor, în ultimele 14 zile, este mai mare de 6/1.000 de locuitori, în sensul permiterii desfăşurării activităţilor cu participarea doar a persoanelor vaccinate sau trecute prin boală, până la 50% din capacitatea maximă a spaţiului în cazul restaurantelor barurilor, cluburilor şi discotecilor, cinematografelor, instituţiilor de spectacole şi/sau concerte, instituţiilor de cultură, evenimentelor private (nunţi, botezuri, mese festive etc.), cursurilor de instruire şi workshop-uri pentru adulţi, conferinţelor, sălilor de sport şi/sau fitness, jocurilor de noroc, piscinelor interioare, locuri de joacă pentru copii, săli de jocuri.

De asemenea, o prevedere importantă se referă la obligativitatea purtării măştii de protecţie în toate spaţiile publice închise în cazul incidenţei la 14 zile mai mare de 6/1.000 de locuitori.

Exceptarea de la interdicţia de circulaţie în afara locuinţei/gospodăriei a persoanelor trecute prin boală, aplicabilă în zilele de vineri, sâmbătă şi duminică, în intervalul orar 20,00 – 5,00, în localităţile unde incidenţa cumulată la 14 zile este mai mare de 6/1.000 de locuitori şi mai mică sau egală cu 7,5/1.000 de locuitori şi pe tot parcursul săptămânii, în localităţile unde incidenţa cumulată la 14 zile depăşeşte 7,5/1.000 de locuitori, este prevăzută în aceeaşi hotărâre.

Documentul mai prevede şi permiterea, doar a persoanelor vaccinate sau trecute prin boală, la evenimentele sau activităţile organizate şi desfăşurate în localităţile în care incidenţa cumulată a cazurilor, în ultimele 14 zile, este mai mare de 6/1.000 de locuitori.

CNSU: Stocuri de urgenţă medicală cu produse sanitare necesare în procesul de vaccinare anti-COVID, majorate

Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) a decis, joi, majorarea cantităţilor stocurilor de urgenţă medicală cu produse, materiale şi echipamente sanitare necesare în procesul de vaccinare a populaţiei împotriva virusului SARS-CoV-2.

Astfel, în hotărâre este prevăzută achiziţionarea a: 3.000.000 bucăţi de teste rapide pentru depistarea virusuluiSARS-CoV-2; 1.200.000 bucăţi de seringi de unică folosinţă – 3 ml; 4.500.000 bucăţi ace de seringi; 5.000.000 de perechi mănuşi de unică folosinţă pentru consultaţii; 1.500.000 bucăţi măşti de protecţie de tip FFP2.

Potrivit hotărârii adoptate de CNSU, se propune ca pentru asigurarea fondurilor necesare achiziţionării acestor produse să fie alocate la nevoie Ministerului Afacerilor Interne pentru Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă sumele necesare din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului.

Premierul Florn Cîţu: Nu s-a discutat despre instituirea stării de urgenţă

Premierul Florin Cîţu a declarat că, în acest moment, nu s-a discutat despre varianta instituirii stării de urgenţă în România, fiind de părere, totodată, că pentru cele aproape șase milioane de români care s-au vaccinat această măsură ar părea „bizară”.

„În acest moment nu s-a discutat aşa ceva. Păi, vă daţi seama că sunt oameni care sunt vaccinaţi şi sunt deja aproape 6 milioane de persoane care sunt vaccinate, pare bizar pentru aceste persoane să fie într-o stare de urgenţă, când sunt foarte multe persoane care nu au dorit să se vaccineze şi atunci nu poţi să îi pedepseşti pe unii pentru că unii chiar nu au dorit să se vaccineze. Adică nu putem să spunem că nu am avut vaccin. Am avut vaccin în România, avem vaccin, am fost prima ţară din Uniunea Europeană care a avut… a permis vaccinarea cu buletinul oriunde în România”, a subliniat Florin Cîţu.

Întrebat dacă, aşa cum este situaţia, sistemul sanitar este aproape de colaps şi dacă acesta poate gestiona atâtea cazuri de COVID, premierul a răspuns: „Nu, nu, avem resurse… Este, bineînţeles, o presiune pe sistemul sanitar şi de aceea trebuie să ne vaccinăm”.

„Problema este că dacă ne-am vaccina sau problema noastră este sistemul sanitar care are acum o presiune pe el. Deci aici este problema noastră, dar dacă lumea s-ar vaccina, ar reduce presiunea pe sistemul sanitar”, a susţinut premierul.

Cîţu, despre testarea obligatorie pe cheltuială proprie a personalului nevaccinat din Sănătate şi Educaţie

Premierul Florin Cîţu a declarat că proiectul de lege privind testarea obligatorie pe cheltuială proprie a personalului nevaccinat din domeniul asistenţei sociale, sistemul medical şi educaţie este în procedură de avizare, adăugând că îşi doreşte ca luni să fie aprobat în Guvern şi transmis în procedură de urgenţă la Parlament.

„Eu cred că trece de Guvern ori mâine ori luni, depinde când ia toate avizele. Este în procedură de avizare. Începuse doar cu asistenţii sociali, ştiţi foarte bine, din centrele de bătrâni, după aceea a venit propunerea de la Ministerul Sănătăţii, cred că este în dezbatere publică proiectul la Ministerul Sănătăţii. Aş vrea să le avem pe toate până luni, să putem să îl trimitem în Parlamentul României în procedură de urgenţă pentru tot acest personal”, a afirmat Florin Cîţu, joi seară, la postul public de televiziune.

Întrebat dacă proiectul acoperă toată „plaja constituţională” având în vedere sancţiunile în cazul celor care nu se testează – suspendarea contractului de muncă pe 30 de zile şi după alte 30 de zile desfacerea contractului de muncă, dacă situaţia nu se rezolvă – premierul a spus: „Proiectul merge în Parlamentul României. Sunt comisii de specialitate, acolo pot fi puse amendamente care să îmbunătăţească proiectul de lege, ăsta este rolul Parlamentului României. După aceea, după ce o să fie votat în plen la Senat şi la Camera Deputaţilor, poate să fie promulgat, deci va trece prin filtrul Parlamentului, care este forul legislativ suprem al României”.

„Recomandarea Ministerului Justiţiei, de fapt cei de la Ministerul Justiţiei au spus că trebuie să fie proiect de lege, să meargă în Parlamentul României”, a susţinut Cîţu.

Premierul și-a exprimat speranța că proiectul nu va rămâne doar la stadiul de intenţie.

„Eu sper că nu, eu sper că în Parlamentul României sunt şi parlamentari responsabili. Sunt multe lucruri pe care trebuie să le facem în perioada următoare şi, ok, Guvernul vine cu propuneri, unele merg prin ordonanţă de urgenţă, altele merg prin proiectul de lege, numai că, dăm Guvernul jos, s-a terminat, nu mai putem să dăm nici ordonanţe de urgenţă. (…) Să ştiţi că dacă Parlamentul României vrea, deci dacă cei doi preşedinţi ai camerelor vor, acest proiect poate să treacă într-o săptămână jumătate. Noi am vrut ordonanţă de urgenţă, dar Ministerul Justiţiei a spus că nu se poate ordonanţă de urgenţă. (…) Până la urmă, să ştiţi că o măsură din aceasta, iarăşi, a trebuit să ne gândim foarte bine, era, bineînţeles, varianta extremă cu vaccinarea obligatorie. (…) Vom vedea dacă este varianta care va trece şi în Parlament poate oricine să depună acest amendament, să facă vaccinarea obligatorie. Proiectul care pleacă de la noi va pleca cu testarea”, a mai declarat Cîţu.

Hotărâre CNSU: Șoferii de TIR, cu test RT-PCR negativ, exceptaţi de la măsura carantinei

Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) a decis, joi, exceptarea de la măsura carantinei pentru conducătorii autovehiculelor de transport marfă, precum şi cei care asigură transport de persoane, dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu SARS-CoV-2 efectuat cu cel mult 72 de ore înainte de intrarea în ţară, în condiţiile deplasării în scop profesional.

”Conducătorii autovehiculelor cu capacitatea maximă autorizată mai mare de 2,4 tone care asigură transportul de marfă, precum şi conducătorii autovehiculelor prevăzute cu mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv locul conducătorului, care asigură transport de persoane, se exceptează de la măsura carantinei (…) dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu SARS-CoV-2 efectuat cu cel mult 72 de ore înainte de intrarea în ţară, iar deplasarea se realizează doar în scop profesional”, se arată în hotărârea CNSU nr. 77, adoptată joi seară.

CNSU a actualizat lista ţărilor/teritoriilor cu risc epidemiologic ridicat. România, Bulgaria, în zona roșie

Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) a actualizat, joi, lista ţărilor/teritoriilor cu risc epidemiologic ridicat în cazul cărora se impune măsura carantinei asupra persoanelor care sosesc din acestea în România, în zona roşie intrând Republica Moldova, Armenia, Bulgaria, Belarus şi Groenlanda.

Potrivit hotărârii adoptate de CNSU, în zona roşie au intrat, ca urmare a incidenţei ridicate de îmbolnăviri cu SARS-CoV-2, România, Republica Moldova, Armenia, Bulgaria, Belarus şi Groenlanda.

În zona galbenă au intrat: din zona roşie, în urma scăderii incidenţei, Austria, Elveţia, Gibraltar, Iran, Maldive şi Bahamas, iar din zona verde, în urma creşterii ratei, Ucraina, Insulele Feroe şi Leshoto.

În zona verde au intrat Olanda, Germania, Franţa, San Marino, Liechtenstein, Vietnam, Puerto Rico, Sri Lanka, Honduras, Kosovo şi Capul Verde, potrivit hotărârii CNSU.

Lista intră în vigoare începând cu data de 3 octombrie, ora 00,00.

Cei vaccinați împotriva COVID-19 nu trebuie să stea în carantină dacă vin din zone aflate pe lista galbenă sau pe cea roșie. Copiii de până la 12 ani sunt exceptați de la carantină și prezentarea unui test RT-PCR la intrarea în țară.

Modificările survenite față de săptămâna trecută:

– în zona roșie au intrat: România, Republica Moldova, Armenia, Bulgaria, Belarus și Groenlanda;
– în zona galbenă au intrat:

  • din zona roșie, în urma scăderii incidenței: Austria, Elveția, Gibraltar, Iran, Maldive și Bahamas;
  • din zona verde, în urma creșterii incidenței:Ucraina, Insulele Feroe și Leshoto

-în zona verde au intrat: Olanda, Germania, Franța, San Marino, Liechtenstein, Vietnam, Puerto Rico, Sri Lanka, Honduras, Kosovo și Capul Verde.

Lista va intra în vigoare în 3 octombrie, la ora 0.00.

Zona roșie:

Bermuda 27.0
Grenada 22.5
Noua Caledonie 19.0
Mongolia 15.6
Serbia 12.7
Muntenegru 12.4
Guam 11.7
Suriname 11.1
Dominica 11.0
Israel 10.4
Cuba 9.5
Seychelles 7.9
Saint Kitts și Nevis 7.7
Saint Lucia 7.7
Saint Vincent și Grenadine 7.6
Costa Rica 7.1
Malaysia 6.8
Lituania 6.5
Antigua și Barbuda 6.4
Marea Britanie** 6.4
Georgia 6.4
Slovenia 6.3
Barbados 6.2
Statele Unite ale Americii 6.0
Sint Maarten 5.5
Palestina 5.5
Bonaire, Saint Eustatius și Saba 5.5
Belize 5.5
Brunei Darussalam 5.4
Botswana 5.4
Estonia 5.3
Insula Man 5.0
Anguilla 4.5
Polinezia Franceză 4.4
Turcia 4.3
Letonia 4.0
România 4.0
Guyana 4.0
Curaçao 3.9
Croația 3.9
Albania 3.8
Insulele Virgine ale Statelor Unite 3.7
Irlanda 3.6
Bosnia și Herțegovina 3.5
Republica Moldova 3.5
Aruba 3.2
Armenia 3.2
Bulgaria 3.1
Macedonia de Nord 3.1
Belarus 3.1
Groenlanda 3.0
Brazilia** 2.2
Africa de Sud** 0.7
Nepal** 0.4
India** 0.3

Zona galbenă:

Iran 2.9
Grecia 2.9
Austria 2.9
Jersey 2.8
Maldive 2.8
Singapore 2.8
Elveția 2.6
Bahamas 2.5
Guernsey 2.5
Thailanda 2.5
Gibraltar 2.5
Filipine 2.4
Belgia 2.4
Sao Tome și Principe 2.4
Slovacia 2.3
Jamaica 2.2
Guatemala 2.2
Cipru 2.1
Kazahstan 2.1
Azerbaidjan 2.0
Norvegia 2.0
Insulele Turks și Caicos 2.0
Libia 2.0
Trinidad și Tobago 2.0
Federația Rusă 1.9
Fiji 1.9
Lesotho 1.8
Luxemburg 1.8
Ucraina 1.8
Insulele Feroe 1.8
Mauritius 1.7
Tunisia 1.6
Canada 1.6

Zona verde:

Capul Verde 1.5
Olanda 1.5
Vietnam 1.5
Kosovo 1.5
Liechtenstein 1.4
Germania 1.4
Liban 1.4
Andorra 1.4
Franța 1.3
Sri Lanka 1.3
Puerto Rico 1.3
Honduras 1.2
Insulele Virgine Britanice 1.2
Islanda 1.2
Iordania 1.2
San Marino 1.2
Gabon 1.1
Portugalia 1.1
Irak 1.1
Suedia 1.0
Finlanda 1.0
Insulele Cayman 1.0
Panama 0.9
Guineea Ecuatorială 0.9
Mexic 0.9
Italia 0.9
Australia 0.9
Spania 0.8
Danemarca 0.8
Eswatini 0.8
El Salvador 0.7
Timorul de Est 0.7
Maroc 0.7
Monaco 0.7
Bahrain 0.6
Laos 0.6
Malta 0.6
Coreea de Sud 0.6
Cambodgia 0.6
Cehia 0.6
Ungaria 0.6
Qatar 0.6
Argentina 0.6
Venezuela 0.6
Uruguay 0.5
Emiratele Arabe Unite 0.5
Japonia 0.5
Myanmar 0.5
Bolivia 0.4
Chile 0.4
Montserrat 0.4
Columbia 0.4
Republica Dominicană 0.4
Djibouti 0.4
Peru 0.4
Rwanda 0.3
Polonia 0.3
Burundi 0.3
Benin 0.3
Uzbekistan 0.2
Zimbabwe 0.2
Mauritania 0.2
Nicaragua 0.2
Kuweit 0.2
Kârgâzstan 0.2
Etiopia 0.2
Siria 0.2
Togo 0.2
Pakistan 0.1
Ecuador 0.1
Angola 0.1
Bangladesh 0.1
Somalia 0.1
Indonezia 0.1
Kenia 0.1
Noua Zeelandă 0.1
Coasta de Fildeș 0.1
Egipt 0.1
Papua Noua Guinee 0.1
Camerun 0.1
Tanzania 0.1
Ghana 0.1
Congo 0.1
Oman 0.1
Paraguay 0.1
Algeria 0.1
Zambia 0.0
Haiti 0.0
Guineea Bissau 0.0
Uganda 0.0
Gambia 0.0
Liberia 0.0
Nigeria 0.0
Madagascar 0.0
Afghanistan 0.0
Malawi 0.0
Yemen 0.0
Senegal 0.0
Burkina Faso 0.0
Eritreea 0.0
Mali 0.0
Sudan 0.0
Taiwan 0.0
Bhutan 0.0
Niger 0.0
Sierra Leone 0.0
Mozambic 0.0
Insulele Falkland (Malvine) 0.0
Arabia Saudită 0.0
Guineea 0.0
Tadjikistan 0.0
Comore 0.0
Republica Democrată Congo 0.0
Republica Centrafricană 0.0
Wallis și Futuna 0.0
Insulele Mariane de Nord 0.0
Ciad 0.0
Sudanul de Sud 0.0
Republica Populară Chineză 0.0
Vatican 0.0
Insulele Marshall 0.0
Micronezia 0.0
Insulele Solomon 0.0
Vanuatu 0.0
Sahara de Vest 0.0

CNCAV: 61.873 persoane au fost vaccinate anti-COVID-19 în ultimele 24 de ore

Comitetul naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) transmite că, în ultimele 24 de ore, au fost administrate 61.873 doze de vaccin Pfizer, Moderna, AstraZeneca şi Johnson&Johnson, dintre care 22.095 reprezintă prima doză, 2.821 – doza a doua şi 36.957 – doza a treia.

Din 27 decembrie 2020, de la începutul campaniei de vaccinare anti-COVID-19, au fost administrate 10.237.524 de doze pentru 5.546.023 de persoane, dintre care 5.383.893 au primit schema completă şi 94.067 de persoane au fost vaccinate cu doza a treia.

Doza a treia se administrează începând de marţi, 28 septembrie.

În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 23 reacţii adverse, 2 de tip local şi 21 de tip general.

De la debutul campaniei de vaccinare s-au înregistrat 17.212 de reacţii adverse la vaccinurile anti-COVID, 1.827 de tip local şi 15.385 de tip general.

Bulgaria: Loterie de vaccinare, pentru a impulsiona imunizarea anti-COVID-19 a populaţiei

Guvernul bulgar va pune la bătaie 102 ceasuri inteligente pentru persoanele cu vârste de peste 12 ani care se vor vaccina împotriva COVID-19 în luna octombrie, într-un demers de a stimula cetăţenii să se imunizeze, în condiţiile în care doar 22% din populaţia Bulgariei şi-a făcut vaccinul, aceasta constituind cea mai mica rată de inoculare din Uniunea Europeană, relatează EFE şi Bloomberg.

Toţi cei care primesc cel puţin o doză de vaccin vor putea participa la această loterie.

Un sondaj efectuat recent a arătat că 45% din cei 6,7 milioane de bulgari refuză să se vaccineze, în timp ce alţi 21,5% au spus că intenţionează să o facă.

„Potrivit analizei demografice, este vorba în cea mai mare parte de tineri, comunităţi marginalizate, grupul etnic al romilor sau alte grupuri ameninţate de inegalităţi sociale”, relevă compania de sondare a opiniei publice, care a analizat profilul celor care refuză vaccinul.

Neîncrederea în instituţii şi îndoielile cu privire la vaccinuri au încetinit inocularea în Bulgaria, unde rata infecţiilor înregistrează de şase săptămâni o tendinţă ascendentă, iar rata de mortalitate din cauza COVID-19 în ultimele 14 zile este de opt ori mai mare decât media UE.