23.8 C
București
marți, septembrie 15, 2026
More

    Capitala a atins o incidenţă COVID-19 de 2,05 la mia de locuitori

    Rata de incidență COVID în Capitală a ajuns vineri la 2,05 la mia de locuitori, față de 1,93 cu o zi în urmă. Conform ultimei Hotărâri de Guvern privind prelungirea stării de alertă, de la pragul de 2 incidență a cazurilor sunt impuse restricții, astfel că ar urma să se întrunească Comitetul Municipal pentru Situații de Urgență București pentru a stabili ce măsuri vor fi impuse.

    Conform Prefecturii Capitalei, Direcția de Sănătate Publică a comunicat că rata de infectare a ajuns, vineri, la 2,05.

    „Aşteptăm analiza DSP, care trebuie să facă propuneri în acest sens”, a afirmat subprefectul Florela-Antonela Ghiţă.

    Printre restricțiile care ar putea fi impuse sunt cele legate de capacitatea care ar putea fi ocupată în cinema și săli de spectacole – cel mult 70%, la competițiile sportive în sală – cel mult 50% sau în cluburi și discoteci – 70%, doar dacă toate persoanele sunt vaccinate.

    Restricții impuse la o incidența între 2 și 3 la 1.000 de locuitori.

    • competițiile sportive se pot desfășura cu participarea spectatorilor până la 50% din capacitatea maximă a spațiului, cu asigurarea unei distanțe de minimum 1 metru între persoane. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2.
    • organizarea și desfășurarea activității în cadrul cinematografelor, instituțiilor de spectacole și/sau concerte sunt permise cu participarea publicului până la 70% din capacitatea maximă a spațiului și cu purtarea măștii de protecție.
    • organizarea și desfășurarea în aer liber a spectacolelor, concertelor, festivalurilor publice și private sau a altor evenimente culturale sunt permise numai cu participarea a cel mult 2.500 de spectatori și cu purtarea măștii de protecție. Pot participa doar cei vaccinați, cei testați sau cei trecuți prin boală, conform descrierii de mai sus.
    • se interzic activitățile recreative și sportive desfășurate în aer liber cu participarea a cel mult 30 de persoane care nu locuiesc împreună.
    • se permite organizarea de evenimente private (nunți, botezuri, mese festive etc.) cu un număr de participanți de maximum 150 de persoane în exterior sau de maximum 100 de persoane în interior. La stabilirea numărului de persoane în exterior și/sau în interior nu sunt luate în calcul persoanele care au vârsta mai mică de 16 ani.
    • se permite organizarea de evenimente private (nunți, botezuri) cu un număr de participanți de maximum 300 de persoane în interior și cu asigurarea unei suprafețe de minimum 2 mp pentru fiecare persoană. Pot participa doar cei vaccinați, cei testați sau cei trecuți prin boală, conform descrierii de mai sus.
    • se permite organizarea de conferințe cu un număr de participanți de maximum 150 de persoane în interior, cu asigurarea unei suprafețe de minimum 2 mp pentru fiecare persoană, cu purtarea măștii de protecție și cu respectarea normelor de sănătate publică stabilite în ordinul ministrului sănătății.
    • se permite organizarea de mitinguri și demonstrații cu un număr de participanți de maximum 100 de persoane, cu respectarea următoarelor măsuri:
      a) purtarea măștii de protecție, astfel încât să acopere nasul și gura, de către toți participanții;
      b) dezinfectarea obligatorie a mâinilor, pentru toate persoanele care sosesc în spațiul în care se desfășoară mitingul sau demonstrația;
      c) menținerea distanței fizice de minimum 1 metru între participanți și asigurarea unei suprafețe de minimum 4 mp/ persoană, acolo unde este posibil;
      d) dezinfectarea mâinilor persoanelor care distribuie eventuale materiale pe perioada desfășurării mitingului sau a demonstrației;
      e) aplicarea regulilor de igienă colectivă și individuală pentru prevenirea contaminării și limitarea răspândirii virusului SARSCoV-2;
    • activitatea în baruri, cluburi și discoteci este permisă fără a depăși 70% din capacitatea maximă a spațiului în intervalul orar 5,00-2,00.
    • activitatea operatorilor economici care administrează săli de jocuri este permisă fără a depăși 70% din capacitatea maximă a spațiului în intervalul orar 5,00-2,00.

    Spitalul Judeţean de Urgență Galați: Peste 4,2 milioane lei pentru dotarea cu echipamente de ultimă generaţie

    Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Apostol Andrei” din Galați a beneficiat de investiții de peste 4,2 milioane lei pentru dotarea cu echipamente de ultimă generaţie, anunță Consiliul Judeţean  (CJ) Galaţi.

    Potrivit sursei citate, este vorba de 24 de aparate de respiraţie artificială şi 24 de sisteme de oxigenoterapie cu flux înalt.

    Astfel, la Spitalul Judeţean funcţionează, în acest moment, două instalaţii pentru asigurarea necesarului de oxigen. Una pentru secţia de Terapie Intensivă şi cealaltă pentru restul spitalului, inclusiv pentru secţia COVID-19 de la etajul I şi blocul operator.

    Valoarea celor două investiţii este de 4.254.456 de lei, din care peste 3,8 milioane de lei pentru dotarea secţiei de Terapie Intensivă cu echipamente medicale. Fondurile au fost asigurate din bugetul propriu al CJ.

    „Sunt echipamente medicale moderne, mult mai eficiente şi mai sigure pentru pacienţi. Aceste dispozitive medicale pot fi folosite şi în cazul pacienţilor COVID, care au nevoie de cantităţi mari de oxigen, uneori chiar şi de 40 de litri pe minut. De asemenea, pentru secţia de Terapie Intensivă, inclusiv zona COVID, a fost montată deja o reţea nouă de oxigen. În plus, am depus la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene un proiect cu finanţare europeană pentru reconfigurarea infrastructurii de distribuţie a oxigenului, proiect care este de câteva luni în evaluare la minister”, a declarat preşedintele CJ Galaţi, Costel Fotea.

    Celulă de criză pentru pregătirea în cazul unei viitoare pandemii, înființată de Comisia Europeană

    Comisia Europeană a lansat, joi, o celulă de criză în domeniul sănătății, care va gestiona cele 30 de miliarde de euro, bani destinați pregătirii pentru o viitoare pandemie, relatează Reuters.

    Noua autoritate pentru gestionarea situațiilor de urgență în domeniul sănătății și reacție rapidă (HERA) va evalua potențiale amenințări, va promova cercetarea în domeniu și va dispune măsuri pentru producția în situații critice cu scopul de a asigura stocuri de echipamente și medicamente în caz de necesitate.

    În eventualitatea unei noi crize sanitare, autoritatea va activa fondurile de urgență și se va ocupa de monitorizarea situației și de procurarea de echipamente și medicamente.

    Autoritatea este concepută în mare parte pentru a evita repetarea scenariului pe care l-a ”trăit” blocul comunitar în momentul izbucnirii pandemiei de coronavirus, care a prins pe picior greșit toată lumea, majoritatea țărilor confruntându-se într-o primă etapă a pandemiei cu o criză a echipamentelor speciale de protecție.

    Acest organism va colabora cu alte agenții europene, inclusiv cu Centrul de prevenție a bolilor și cu Agenția Europeană a Medicamentului (EMA).

    A treia doză de vaccin anti-COVID-19 va fi administrată categoriilor vulnerabile în Spania

    Spania va administra a treia doză de vaccin anti-COVID-19 rezidenţilor din căminele de bătrâni şi altor categorii vulnerabile, a anunţat joi Ministerul Sănătăţii de la Madrid, care a publicat în acelaşi timp date ce arată că rata infectărilor a scăzut în Spania la cel mai redus nivel după luna iunie, relatează Reuters.

    Pacienţii oncologici care urmează un tratament cu chimioterapie sau radioterapie şi cei care au afecţiuni care necesită tratament imunosupresor vor fi de asemenea eligibili pentru a treia doză de consolidare a imunităţii.

    Spania a înregistrat în ultimele 24 de ore 4.075 de noi cazuri de COVID-19, iar în ultimele 14 zile rata infectărilor la 100.000 de locuitori a fost de 96, indicator ce a scăzut pentru prima dată sub 100 după data de 25 iunie.

    Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) examinează în prezent posibilitatea administrării celei de-a treia doze de vaccin anti-COVID-19. Dar, în contextul răspândirii variantei Delta mai contagioase a coronavirusului, mai multe state membre ale UE au decis administrarea acestei doze pentru categoriile vulnerabile fără a mai aştepta concluziile EMA.

    Principala agenţie sanitară federală din SUA, Centrul pentru prevenirea şi controlul bolilor (CDC), a anunţat luna trecută că eficacitatea vaccinurilor Pfizer şi Moderna administrate conform schemei actuale cu două doze a scăzut de la 91% la 66% de când varianta Delta a devenit dominantă în Statele Unite, această concluzie rezultând în urma unui studiu realizat pe mii de angajaţi din centre de îngrijire şi spitale din şase state ale SUA.

    Măsuri anti-COVID-19 în Italia: Pașaportul sanitar, obligatoriu pentru toate categoriile de angajaţi

    Guvernul de la Roma a aprobat, joi, una dintre cele mai stricte măsuri anti-COVID-19 din lume, impunând obligativitatea paşaportului sanitar pentru toţi angajaţii, fie din mediul privat, fie de la stat, începând din 15 octombrie, transmite Reuters.

    Noile reguli fac parte din strategia Guvernului de a convinge oamenii să se vaccineze şi de a reduce numărul de contagieri într-una dinte cele mai grav afectate ţări de pandemia de coronavirus.

    Paşaportul de sănătate este un certificat pe hârtie sau în format digital care arată că o persoană a primit cel puţin o doză de vaccin împotriva COVID-19, că este testat negativ sau că s-a recuperat recent după boală.

    Orice angajat care nu va avea un astfel de document valid asupra sa va fi suspendat din funcţie şi nu i se va mai plăti salariul, însă nu poate fi concediat. Persoanele care vor ignora decretul şi vor continua să meargă la muncă fără să aibă un paşaport sanitar riscă o amendă de la 600 până la 1.500 de euro.

    Iniţial, acest paşaport a fost creat pentru a facilita călătoriile între statele Uniunii Europene, dar Italia se află printre ţările care l-a impus şi pentru accesul în spaţii precum muzee, săli de fitness sau restaurante.

    În timp ce unele ţări europene le-au impus doar angajaţilor din domeniul sanitar să se vaccineze, nicio altă ţară nu a făcut paşaportul de sănătate obligatoriu pentru toţi angajaţii, Italia devenind astfel o ţară-test pentru această măsură la nivelul întregului continent european.

    În ultimele săptămâni au existat proteste sporadice împotriva constrângerilor în creştere pentru vaccinare, dar majoritatea partidelor politice italiene, precum şi principala federaţie patronală au susţinut această măsură, invocând speranţa că nu se va mai ajunge la măsuri de lockdown.

    În timp ce federaţia patronală a apreciat această decizie, sindicatele solicită ca angajaţii care refuză vaccinarea să fie testaţi în mod gratuit. Autorităţile nu sunt însă de acord cu solicitarea sindicatelor, invocând faptul că astfel oamenii vor fi încurajaţi să nu se vaccineze. O sursă din guvern, citată de Reuters, a precizat că autorităţile vor rămâne ferme pe această poziţie şi testele nu vor fi gratuite. Preţul maxim impus al unui test pentru adulţi în Italia este de 15 euro, potrivit unei surse guvernamentale.

    Mesajul Colegiul Medicilor din Municipiul București, de Ziua Mondială a Siguranței Pacientului

    Colegiul Medicilor din Municipiul București (CMMB) încurajează unitățile și cadrele medicale să raporteze evenimentele adverse asociate asistenței medicale, iar autoritățile să implementeze condiții clare în acest sens, ”pentru că numai astfel pot fi înțelese problemele reale care stau la bază și căutate soluții eficiente pentru ele”.

    ”La fel ca în toate domeniile, comunicarea, transparența și dialogul, dar și reglementările adecvate sunt instrumente de bază pentru a crea și implementa condițiile necesare pentru un act medical în siguranță. Am ales profesia de medici pentru că punem pacientul mai presus de orice, astfel că niciun efort nu este și nu trebuie să fie prea mare pentru siguranța sa. Este nevoie de o abordare strategică și coordonată, de o cultură pentru siguranța pacienților, de identificarea celor mai dese cauze ale unor astfel de incidente și găsirea și implementarea unor soluții eficiente pentru a le evita, la toate nivelurile, de la cel al pacientului și aparținătorului, la cel al cadrului medical și până la un cel național. Și mai adaug ceva: siguranța pacientului nu trebuie să ne preocupe doar astăzi, doar săptămâna aceasta sau doar luna aceasta. Este și trebuie să fie preocuparea noastră, a cadrelor medicale, a managementului și a tuturor factorilor de resort clipă de clipă, pentru că este însuși centrul actului medical”, a declarat Prof. dr. Cătălina Poiană, președintele Colegiului Medicilor din Municipiul București, potrivit unui comunicat transmis în contextul Zilei Mondiale a Siguranței Pacientului.

    Pe 17 septembrie, în întreaga lume se marchează Ziua Mondială a Siguranței Pacientului, o zi menită să atragă atenția asupra importanței politicilor și măsurilor pentru reducerea riscului de evenimente adverse asociate asistenței medicale.

    ”Siguranța pacientului poate fi definită ca fiind absența oricărui prejudiciu care poate fi prevenit la un pacient și reducerea riscului efectelor nocive asociate asistenței medicale la un nivel minim. Se știe că în România cultura raportării acestor evenimente adverse este încă la început. Cele mai recente date publice arată că în intervalul martie-septembrie 2020 au fost raportate de către unitățile medicale un număr de 2.620 astfel de incidente, dintre care 1.356 (51,76%) au avut ca și consecință asupra pacientului o infecție”, se arată în comunicatul citat.

    Un raport recent al Organizației Mondiale a Sănătății a arătat că un număr mare de pacienți au de suferit sau chiar decedează anual din cauza evenimentelor adverse asociate asistenței medicale. În medie, potrivit estimărilor, costurile sociale provocate de astfel de evenimente se ridică la până la 2.000 de miliarde de dolari pe an.

    ”Siguranța pacientului necesită participarea activă a numeroși factori, de la pacienți și familiile lor, până la organizațiile guvernamentale, societate civilă și asociații profesionale. În aceste condiții, Colegiul Medicilor din Municipiul București își exprimă întreaga disponibilitate, în limitele competențelor sale, să se implice pentru o asistență medicală cât mai sigură pentru pacienții tratați în unitățile medicale din capitală”, precizează sursa citată.

    Mesajul Colegiului Medicilor din România în contextul Zilei Mondiale pentru Siguranța Pacientului

    Colegiul Medicilor din România își alătură vocea campaniei globale lansate de Organizația Mondială a Sănătății în contextul Zilei Mondiale a Siguranței Pacienților, marcată în data de 17 septembrie și care are ca temă în 2021 ”Acționați acum pentru o naștere în siguranță și cu respect”.

    În România, în 2020 au decedat 1.099 de copii cu vârsta sub 1 an, arată datele Institutului Național de Statistică (INS). De altfel,  cele mai recente date oficiale europene au plasat România în 2019 ca având a doua cea mai mare rată de mortalitate infantilă din Uniunea Europeană – 5,8 decese la 1.000 de nașteri, față de 3,4 decese la 1.000 de nașteri, media europeană.

    Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, echipamentele medicale insuficiente, dar și un număr insuficient de medici ar putea fi factori pentru această situație.

    În total, în țara noastră erau anul trecut 4.613 paturi de neonatologie, dintre care numai 13 în mediul rural, și 814 medici neonatologi, se arată într-un comunicat de presă al Colegiului Medicilor din România.

    În ceea ce privește specialitatea obstetrică-ginecologie, în România erau în 2020 8.558 de paturi, dintre care 37 în mediul rural, și 2.795 de medici, potrivit INS.

    ”Este nevoie de  investiții susținute, inclusiv în resursă umană, pentru a asigura accesul la servicii medicale sigure și de calitate, pe tot teritoriul țării, pentru femeile însărcinate și pentru nou-născuți. Cifrele privind mortalitatea infantilă sunt în scădere, însă nu suficient de rapidă. Mai mult, vedem și în acest sector, ca în multe altele din domeniul medical, o disparitate accentuată între mediul rural și cel urban. Este nevoie de măsuri urgente pentru ca aceste diferențe să se reducă pe cât posibil”, a declarat prof. dr. Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor din România.

    În acest context, Colegiul Medicilor din România cere eforturi din partea tuturor factorilor implicați și politici ample și coerente la nivelul sistemului de sănătate pentru a asigura nașteri în siguranță și își ia angajamentul să depună toate eforturile, în limita competențelor sale, în acest sens.

    ”Sarcina și nașterea reprezintă poate cele mai importante momente în viață, iar medicii și întreg personalul medical trebuie să se asigure că pacienții – mame și nou-născuți- primesc cele mai bune îngrijiri și să sprijine, acolo unde este posibil, nașterea naturală. Pentru aceasta este nevoie de o resursă umană calificată, care să își desfășoare activitatea în condiții adecvate”, a declarat dr. Valeria Herdea, vicepreședintele Colegiului Medicilor din România.

    Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, la nivel mondial, aproximativ 810 femei mor în fiecare zi din cauze prevenibile legate de sarcină și naștere. În plus, aproximativ 6.700 de nou-născuți își pierd viața în fiecare an, adică 47% din toate decesele înregistrate la copii sub 5 ani. Circa 2 milioane de copii se nasc morți an de an, iar în 40% dintre cazuri decesul intervine în timpul travaliului.

    Lista ţărilor/ teritoriilor de risc epidemiologic ridicat, actualizată

    Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) a adoptat în şedinţa de joi seară hotărârea privind actualizarea listei ţărilor/ teritoriilor de risc epidemiologic ridicat.

    Potrivit hotărârii, în zona roșie au intrat Grenada, Bahamas, Barbados, Guyana, Bonaire, Saint Eustatius şi Saba şi Liechtenstein.

    În zona roşie se mai află: Israel, Guam, Polinezia Franceză, Muntenegru, Dominica, Mongolia, Bermuda, Georgia, Serbia, Cuba, Saint Lucia, Suriname, Malaezia, Saint Kitts şi Nevis, Kosovo, Sint Maarten, Marea Britanie, Seychelles, Anguilla, Palestina, Antigua şi Barbuda, Statele Unite ale Americii, Costa Rica, Aruba, Slovenia, Insula Man, Elveţia, Albania, Bahamas, Azerbaidjan, Botswana, Iran, Irlanda, Insulele Virgine ale Statelor Unite, Estonia, Macedonia de Nord, Lituania, Belize, Brunei Darussalam, Maldive, Turcia, Jersey, Norvegia, Fiji, Grecia, Cipru, Jamaica, Sri Lanka, Kazahstan, Africa de Sud, Brazilia, Nepal, India.

    În zona galbenă au intrat:

    – din zona roşie, în urma scăderii incidenţei: Bulgaria, Franţa, Thailanda, Puerto Rico, Eswatini şi Guernsey;

    – din zona verde, în urma creşterii incidenţei: Republica Moldova, Honduras, Noua Caledonie, Saint Vincent şi Grenadine şi Gibraltar.

    În zona galbenă se află: Curacao, Thailanda, Noua Caledonie, Bulgaria, Austria, Insulele Turks şi Caicos, Guernsey, Gibraltar, Croaţia, Letonia, Guatemala, Armenia, Filipine, Mauritius, Belarus, Franţa, Libia, Belgia, Insulele Virgine Britanice, Capul Verde, Monaco, Puerto Rico, Bosnia şi Herţegovina, Olanda, Tunisia, San Marino, Portugalia, Irak, Trinidad şi Tobago, Republica Moldova, Vietnam, Liban, Federaţia Rusă, Germania, Eswatini, Japonia, Saint Vincent şi Grenadine, Timorul de Est, Islanda şi Honduras.

    În zona verde au intrat: Spania, Danemarca, Luxemburg, Mexic, Panama, Argentina, Maroc şi Montserrat.

    Potrivit hotărârii CNSU, tot în zona verde se află şi: Suedia, Canada, Finlanda, Malta, România, Italia, Emiratele Arabe Unite, Groenlanda, Slovacia, Australia, Ucraina, Cehia, Republica Dominicană, Ungaria, Noua Zeelandă, Polonia, Vatican.

    Ziua Mondială a Siguranței Pacienților (OMS): Cinci obiective pentru siguranța mamei și a nou-născuților

    Organizația Mondială a Sănătății (OMS) solicită managerilor, liderilor și lucrătorilor din domeniul sănătății din întreaga lume să adopte un set de cinci obiective ale Zilei Mondiale a Siguranței Pacienților 2021 pentru a îmbunătăți siguranța mamei și a nou-născuților la punctele de îngrijire, în special în timpul naşterii.

    Obiectivele sunt lansate, vineri, de  Ziua Mondială a Siguranței Pacienților, în cadrul conferinței globale virtuale „Împreună pentru îngrijirea sigură și respectuoasă a mamei și a nou-născuților” având, în acest an, tema „Îngrijirea sigură a mamei și a nou-născuților”.

    Potrivit OMS, în fiecare zi, aproximativ 800 de femei și 6.700 de copii își pierd viața în timpul nașterii. În plus, zilnic, aproape 5.400 de copii sunt născuți morți, iar 40% dintre aceste decese survin în timpul travaliului sau al nașterii. Majoritatea deceselor materne și a nou-născuților sunt evitabile prin furnizarea de îngrijiri sigure și de calitate în timpul sarcinii, nașterii și în primele zile de viață.

    Cele cinci obiective ale Zilei Mondiale a Siguranței Pacienților 2021 își propun să îmbunătățească siguranța mamei și a nou-născuților la punctul de îngrijire și să accelereze acțiunea în direcția Obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) de reducere a mortalității materne și stopare a deceselor evitabile ale nou-născuților până în 2030.

    Obiectivele sunt:

    • Reduceți practicile inutile și dăunătoare femeilor și nou-născuților în timpul nașterii
    • Consolidarea capacității și sprijinului pentru lucrătorii din domeniul sănătății pentru îngrijirea sigură a mamei și a nou-născuților
    • Promovați îngrijirea respectuoasă pentru nașterea în siguranță
    • Îmbunătățiți utilizarea sigură a medicamentelor și transfuzia de sânge în timpul nașterii
    • Raportați și analizați incidentele de siguranță la naștere.

    OMS îndeamnă liderii, managerii și lucrătorii din domeniul sănătății să se înscrie la aceste obiective pe o platformă online creată recent.

    Ziua Mondială a Siguranței Pacienților, înființată de Adunarea Mondială a Sănătății în 2019, își propune să crească gradul de conștientizare și implicare a publicului, să consolideze înțelegerea globală și să acționeze în vederea solidarității globale și a acțiunilor țărilor și partenerilor pentru a promova siguranța în îngrijirea sănătății.

    Tema din acest an subliniază necesitatea de a preveni problemele pentru femei și bebeluși, care apar din cauza îngrijirii nesigure a mamei și a nou-născuților în timpul sarcinii, al nașterii și în primele câteva zile de viață – o problemă care a fost agravată de întreruperea serviciilor de sănătate datorate COVID -19.

    Îngrijirea nesigură include probleme precum diagnosticarea întârziată și incorectă, identificarea greșită a pacientului, erori de medicamente, anestezie și erori chirurgicale, practici nesigure de transfuzie și injectare, lipsa practicilor de control al infecțiilor sau intervenții inutile și maltratare.

    În ciuda progreselor înregistrate în reducerea mortalității și bolilor materne și nou-născuți începând cu 1990, lumea este departe de a atinge obiectivele stabilite în ODD.

    ODD-urile 2015-2030 acordă prioritate reducerii mortalității materne, cu un obiectiv global  de mortalitate maternă mai mic de 70 la 100.000 de nașteri vii și un obiectiv național suplimentar conform căruia nicio țară nu ar trebui să aibă un MMR mai mare de 140 la 100.000 de nașteri vii până în 2030.

    Un motiv major pentru atingerea acestui obiectiv este eșecul în abordarea îngrijirilor nesigure și de calitate slabă.

    Asigurarea siguranței pacienților este fundamentală pentru consolidarea sistemelor de îngrijire a sănătății de calitate și pentru realizarea unei acoperiri universale de sănătate.

    OMS conduce și oferă direcții globale privind siguranța pacienților prin Planul global de acțiune pentru siguranța pacienților 2021-2030, care a fost adoptat de Adunarea Mondială a Sănătății în mai 2021. Planul oferă direcții strategice pentru toate părțile interesate pentru a elimina problemele care pot fi evitate în îngrijirea sănătății, inclusiv în cele materne și îngrijirea nou-născuților.

    Câte persoane au fost vaccinate anti-COVID-19 în ultimele 24 de ore. Datele CNCAV

    Comitetul naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea (CNCAV) împotriva COVID-19 informează că, în ultimele 24 de ore, au fost administrate 11.189 doze de vaccin Pfizer, Moderna, AstraZeneca şi Johnson&Johnson, dintre care 8.213 reprezintă prima doză şi 2.976 – doza a doua.

    Din 27 decembrie 2020, de la începutul campaniei de vaccinare anti-COVID, au fost administrate 9.912.393 de doze pentru 5.351.569 persoane, dintre care 5.236.913 au primit schema completă.

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate cinci reacţii adverse, toate de tip general.

    De la debutul campaniei de vaccinare, s-au înregistrat 17.091 de reacţii adverse la vaccinurile anti-COVID, 1.817 de tip local şi 15.274 de tip general.

    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.