21.3 C
București
joi, septembrie 10, 2026
More

    ARACIS va efectua o evaluare a Școlii Doctorale din cadrul UMF „Iuliu Hațieganu”

    0

    Școala Doctorală din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca va fi evaluată, în perioada 15-18 noiembrie 2021 de către Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS), au anunțat reprezentanții instituției de învățământ.

    „Promovarea acestei evaluări periodice este o condiție pentru ca o universitate din România să fie eligibilă pentru organizarea de studii doctorale și să elibereze diplome de doctor. Evaluarea se va concentra atât pe calitatea studiilor de doctorat, cât și pe cadrul legal în care sunt organizate și desfășurate studiile de doctorat la UMF ‘Iuliu Hațieganu’. În program sunt incluse mai multe întâlniri cu administrația universității, reprezentanți ai Consiliului pentru Studiile Universitare de Doctorat (CSUD), directorul Școlii Doctorale, consilieri doctoranzi, doctoranzi, foști doctoranzi și angajați”, se arată în anunțul instituției de învățământ.

    Bilanțul zilnic al GCS: Peste 2.100 de persoane infectate, de la ultima raportare

    Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunțat că în ultimele 24 de ore au fost înregistrate 2.136 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2, dintre care 37 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.

    Astfel, până pe 15 noiembrie, pe teritoriul României au fost înregistrate 1.744.440 de cazuri de infectare cu noul coronavirus, dintre care 9.731 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.

    Totodată, 1.587.856 de pacienți au fost declarați vindecați.

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 2.136 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2, dintre care 37 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 391 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    Până astăzi, 53.264 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

    În intervalul 14.11.2021 (10:00) – 15.11.2021 (10:00) au fost raportate de către INSP 195 de decese (92 bărbați și 103 femei), din care 16 anterioare intervalului de referință, ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Călărași, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Ialomița, Iași, Ilfov, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Timiș, Vaslui, Vrancea și Municipiul București.

    Dintre cele 195 de decese, 2 au fost înregistrate la categoria de vârstă 30-39 ani, 5 la categoria de vârstă 40-49 ani, 21 la categoria de vârstă 50-59 ani, 51 la categoria de vârstă 60-69 ani, 52 la categoria de vârstă 70-79 ani și 64 la categoria de vârstă peste 80 ani.

    176 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 8 pacienți decedați nu au înregistrat comorbidități, iar pentru 11 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

    Au fost raportate 16 decese anterioare intervalului de referință, survenite în județele Galați, Giurgiu, Iași, Mureș și Municipiul București, în lunile octombrie 2021 și noiembrie 2021. În intervalul de referință au fost raportate 179 de decese.

    Din totalul de 195 de pacienți decedați, 180 erau nevaccinați și 15 vaccinați. Cei 15 pacienți decedați vaccinați aveau vârste cuprinse între grupele de vârstă 40-49 ani și peste 80 de ani. 14 dintre pacienții decedați vaccinați prezentau comorbidități, iar pentru 1 pacient nu au fost raportate comorbidități.

    În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 15.189. Dintre acestea, 1.720 sunt internate la ATI.
    Din totalul pacienților internați, 289 sunt minori, 262 fiind internați în secții și 27 la ATI.

    Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 10.540.874 de teste RT-PCR și 4.912.799 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 5.593 de teste RT-PCR (3.544 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 2.049 la cerere) și 13.559 de teste rapide antigenice.

    Pe teritoriul României, 81.981 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 14.703 persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 61.431 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 80 de persoane.

    În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 1.941 de apeluri la numărul unic de urgență 112.

    Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 14 noiembrie, 3.929 de sancțiuni contravenționale, în valoare de 805.825 lei.
    De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, au fost întocmite, ieri, 4 dosare penale pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

     

     

    EXCLUSIV Concediile de odihnă în Sănătate: Sanitas cere MS plata zilelor lucrate

    Viorel Huşanu, preşedintele Sanitas Bucureşti, a declarat pentru Sănătatea TV și RoHealthReview, că organizația sindicală a propus Ministerului Sănătății ca salariații din Sănătate să primească bani în locul zilelor de concediu pe care nu l-au luat în ultimele 18 luni din cauza pandemiei, astfel încât acest drept să nu se piardă.

    Astfel, reprezentantul Sanitas București a spus că singura soluție este ca sistemul sanitar să fie exceptat de la prevederile Codului Muncii, iar opțional, salariații care doresc să beneficieze de contravaloarea în bani a concediului de odihnă să fie lăsați să facă acest lucru.

    Declarațiile preşedintelui Sanitas Bucureşti vin în contextul în care pe 11 noiembrie a expirat prevederea din Ordinul Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă conform căreia managerii unităţilor sanitare, în funcţie de nevoile operaţionale, puteau dispune întreruperea efectuării concediilor de odihnă şi de odihnă suplimentare, precum şi încetarea acordării de noi concedii de odihnă sau de odihnă suplimentare, fără plată, de studii şi pentru formare profesională, pentru o perioadă de 30 de zile.

    „A expirat perioada în care angajatorii nu puteau să acorde concedii de odihnă. Cu toate acestea, nici în prezent nu se pot acorda din cauza lipsei de personal. Spitalele încă sunt pline, chiar dacă a scăzut numărul de persoane infectate, iar prezența salariaților la locul de muncă este imperios necesară. Noi am făcut o propunere ca acești salariați să primească bani în locul zilelor de concediu neefectuate astfel să se compenseze, ca o excepție, concediile de odihnă neefectuate. Am făcut propunerea către Ministerul Sănătății, făcându-o publică printr-un memoriu (…). Este singura soluție. Salariații din Sănătate au concediu neluat de un an sau poate chiar de doi ani de zile, pentru că pandemia nu ne-a mai dat dreptul să luăm aceste zile de concediu. Singura soluție pe care o vedem este ca sistemul sanitar să fie exceptat de la prevederile Codului Muncii, iar opțional, salariații care doresc să beneficieze de contravaloarea în bani a concediului de odihnă să fie lăsați să-și schimbe opțiunea”, a declarat Viorel Huşanu.

    Preşedintele Sanitas Bucureşti a precizat că deși Ordinul DSU a expirat pe 11 noiembrie, în continuare, spitalele nu acordă concedii pentru că este nevoie de fiecare salariat la locul de muncă.

    „Cu siguranță este un grad de epuizare foarte mare și acei salariați ar merita câteva zile de concediu, dar dacă acest lucru nu este posibil, dreptul se pierde după 18 luni de la generarea lui”, a explicat Hușanu.

    Întrebat dacă organizația sindicală a făcut un calcul al sumelor care ar fi necesare pentru plata concediilor angajaților care nu au beneficiat de ele, Hușanu a spus că nu, pentru că în momentul de față nu se știe cine va opta pentru această măsură.

    „Poate că salariații din Sănătate, în continuare își doresc concedii și atunci trebuie acordate în limita în care se va putea, dar dacă angajații ar renunța la acest drept și ar prefera bani, ar fi cumva calculat, dar în acest moment nimeni nu poate estima pentru că nu s-a făcut un sondaj pe tema aceasta. Știm că sunt foarte multe zile de concediu neefectuat și care ar trebui acordate în următoarea perioadă”, a adăugat reprezentantul Sanitas București.

    Acesta a mai spus că cei mai mulți dintre salariații din Sănătate își doresc concediu de odihnă, pentru că nu și-au luat de mult timp zile libere, dar „văzând că pandemia tot durează, ca să nu își piardă aceste zile ar prefera în momentul de față să fie compensat concediul cu bani”.

    883.350 doze de vaccin produs de Pfizer/BioNTech au sosit luni în țară

    883.350 doze de vaccin de la compania Pfizer BioNTech au ajuns luni în țară. Vaccinurile au fost livrate pe cale aeriană și au sosit pe aeroporturile din Otopeni și Cluj, informează CNCAV.

    Transportul către centrele de stocare este asigurat de firma producătoare, inclusiv pe cale terestră. Vaccinurile sunt transportate în condiții optime de siguranță, în containere speciale, cu gheață carbonică și folie etanșă.

    Astfel, procesul de vaccinare continuă atât în centrele din București, cât și din țară, dozele fiind distribuite după cum urmează:

    – Centrul Național de Stocare București: 649.350 doze;

    – Centrul Regional de Depozitare Brașov: 58.500 doze;

    – Centrul Regional de Depozitare Constanța: 35.100 doze;

    – Centrul Regional de Depozitare Cluj: 70.200 doze;

    – Centrul Regional de Depozitare Iași: 70.200 doze.

    Până la acest moment, țara noastră a recepționat 15.841.949 doze de vaccin produse de compania Pfizer, iar 10.376.212 au fost deja utilizate pentru imunizarea populației.

    Un vaccin anti-COVID-19 cu celule T va intra în studii clinice în curând

    Studiul clinic pentru un vaccin anti-COVID-19 de a doua generaţie, administrat sub forma unui plasture, care foloseşte celule T pentru a ucide celulele infectate va începe în curând.

    Se așteaptă ca acest tip de vaccin să ofere imunitate pe o perioadă mai îndelungată decât serurile actuale împotriva noului coronavirus, scrie The Guardian.

    Compania Emergex a fost înfiinţată în 2016, în Abingdon, pentru a dezvolta vaccinuri bazate pe celule T, creaţia profesorului Thomas Rademacher, directorul executiv al firmei şi profesor emerit de medicină moleculară la University College London.

    Vaccinurile utilizează celule T pentru a înlătura celulele infectate din corp la scurt timp după contaminare, prevenind replicarea virală a acestora şi boala. În timp ce anticorpii produşi de actualele vaccinuri anti-COVID-19 se leagă de virus şi îl opresc din a infecta celulele, celulele T găsesc şi distrug celulele infectate. Şi vaccinurile dezvoltate deja de Pfizer/ BioNTech şi AstraZeneca/ Oxford University produc un răspuns de celule T, însă într-o măsură mai mică.

    Emergex a primit undă verde din partea organismului elveţian de reglementare pentru a realiza un studiu clinic pe oameni în Lausanne. În studiu vor fi incluse 26 de persoane care vor primi o doză mare şi una mică din vaccinul experimental, începând cu 3 ianuarie.

    Primele rezultate ale studiului sunt aşteptate în luna iunie.

    ”Este prima dată când un organism de reglementare a aprobat începerea unui studiu pentru un vaccin anti-Covid care are ca unic scop generarea de răspuns de celule T în absenţa unui răspuns prin anticorpi şi acele celule T caută celulele infectate şi le ucide”, a declarat directorul comercial al companiei, Robin Cohen, citat de The Guardian.

    ”Virusul este asteroidul: loveşte planeta şi un cod viral, o semnătură a acelui virus, se manifestă rapid pe toată suprafaţa. Această semnătură este citită de celulele T ca străină, iar celulele T ucid celula înainte să poată produce noi virusuri vii”, a mai precizat acesta făcând o comparație cu un asteroid care loveşte o planetă.

    Față de vaccinurile împotriva SARS-CoV-2 actuale care provoacă în principal un răspuns de anticorpi care dispare în timp, ceea ce înseamnă că oamenii au nevoie de doze suplimentare pentru a menţine protecţia faţă de virus, vaccinul Emergex va funcţiona diferit, distrugând rapid celulele infectate. Acest lucru înseamnă că poate oferi o imunitate pe termen mai lung – posibil decenii – şi ar putea funcţiona mai bine în lupta împotriva mutaţiilor virusului, după cum a mai subliniat Cohen.

    Un studiu publicat în revista Nature săptămâna trecută arată că unii oameni prezintă ”infecţie nereuşită”, adică virusul intră în corp, dar este eliminat din start de celulele T din sistemul imunitar. Oamenii de ştiinţă au spus că descoperirea ar putea deschide calea pentru o nouă generaţie de vaccinuri care au ca scop răspunsul celulelor T, ce poate oferi o imunitate pe termen mai lung.

    În același timp, Danny Altmann, profesor de imunologie la Imperial College London, a declarat că se îndoieşte că un vaccin bazat pe celule T ”ar putea să funcţioneze de unul singur”, însă ar putea avea un rol complementar, într-o abordare mix-and-match în care diferite vaccinuri sunt administrate la prima, a doua şi a treia doză.

    El a precizat că vaccinurile bazate pe ARN mesager, precum cel al Pfizer/ BioNTech, funcţionează bine pentru că produc un puternic răspuns imun de neutralizare.

    Un vaccin bazat pe celule T ar putea fi folosit pentru a completa alte seruri, a mai spus el, deoarece acesta ar putea fi mai rezistent la mutaţiile virusului.

    ”Anticorpii sunt foarte sensibili la mutaţii, în timp ce celulele T pot să vadă multe alte părţi ale virusului. Poate că acesta este punctul forte ale vaccinurilor bazate pe celule T”, a spus Altmann.

    El a subliniat că ideea unor astfel de vaccinuri nu este nouă. De exemplu, profesorul Sarah Gilbert de la Universitatea Oxford, care a dezvoltat vaccinul pentru AstraZeneca, lucrează de mai mult de un deceniu la un astfel de ser împotriva gripei.

    Cohen a mai afirmat că partea dificilă este elaborarea mecanismului de livrare a vaccinului Emergex sistemului imunitar. Rademacher şi echipa lui au ales mici particule învelite în peptide (fragmente de proteine) concepute pentru a genera răspunsul celulelor T în organism.

    În final, vaccinul va fi administrat sub forma unui plasture de dimensiunea amprentei unui deget plin de micro ace care eliberează serul în câteva secunde. El ar putea rezista până la trei luni la temperatura încăperii, spre deosebire de celelalte vaccinuri care necesită depozitare specială în frigidere ori congelatoare, potrivit sursei citate.

    Studiul va fi coordonat de profesorul Blaise Genton de la Centrul pentru îngrijire primară şi sănătate publică de la Universitatea din Lausanne (Elveţia).

    Vaccinul Emergex nu va fi disponibil până în 2025, cel mai devreme, acesta fiind în mod obişnuit intervalul de timp necesar pentru dezvoltarea unui vaccin.

    307.000 de decese premature în UE, cauzate de poluarea cu particule fine

    Poluarea cu particule fine a provocat 307.000 de decese premature în Uniunea Europeană în 2019, o cifră care se menţine alarmantă, dar care a scăzut cu peste 10% într-un an, conform unui raport al Agenţiei Europene de Mediu (AEM) publicat luni.

    Potrivit raportului, mai mult de jumătate din aceste vieţi ar putea fi salvate dacă cele 27 de ţări membre ar respecta noile obiective privind calitatea aerului stabilite recent de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).

    În 2018, numărul deceselor asociate particulelor fine PM 2,5 (particule aflate în suspensie în atmosferă, cu un diametru mai mic de 2,5 micrometri) a fost estimat la 346.000.

    Reducerea bruscă din 2019 se explică parţial prin condiţiile meteorologice favorabile, dar mai ales prin continuarea ameliorării progresive a calităţii aerului în Europa, potrivit AEM.

    La începutul anilor 1990, particulele fine, care pătrund adânc în plămâni, au provocat circa un milion de decese premature în cele 27 de ţări ale UE, potrivit acestor date. O cifră care a scăzut la aproximativ 450.000 în 2005.

    În rândul principalelor ţări din UE, poluarea cu particule fine a fost responsabilă în 2019 de 53.800 de decese premature în Germania, de 49.900 în Italia, de 29.800 în Franţa şi de 23.300 în Spania, potrivit AEM. Cu 39.300 de morţi, Polonia este ţara cea mai afectată în raport cu populaţia.

    Agenţia cu sediul la Copenhaga măsoară, de asemenea, decesele asociate altor doi poluanţi principali din aer periculoşi pentru sănătate, însă nu le adună în rapoarte deoarece ar duce la o dublă numărare.

    Pentru particulele de ozon (O3), tendinţa în 2019 a fost, de asemenea, descendentă, cu 16.800 de decese premature, o scădere de 13% pe parcursul unui an.

    În ceea ce priveşte dioxidul de azot (NO2), un gaz produs în principal de autovehicule şi centrale termice, decesele premature au scăzut cu un sfert între 2018 şi 2019, ajungând la 40.400.

    Poluarea aerului continuă să rămână cea mai importantă ameninţare de mediu pentru sănătatea europenilor, conform agenţiei europene.

    Potrivit OMS, poluarea aerului este răspunzătoare de şapte milioane de decese premature pe an în întreaga lume, un bilanţ care o plasează la niveluri apropiate de fumat sau de alimentaţia nesănătoasă.

    Acest bilanţ sumbru a determinat OMS să stabilească la sfârşitul lunii septembrie limite mai restrictive pentru principalii poluanţi ai aerului, pentru prima dată din 2005.

    Raportul  Agenţiei Europene de Mediu (AEM) poate fi consultat AICI. 

    Grupul de Comunicare Strategică a raportat 2.136 cazuri noi de persoane infectate

    Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunțat că de la ultima raportare au fost înregistrate 2.136 cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2.

    Totodată, au fost raportate 195 decese dintre care 16 anterioare.

    „Conform datelor existente la nivelul CNCCI la data de 15 noiembrie 2021, ora 10.00, în intervalul de 24 de ore, au fost înregistrate 2.136 cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2. De asemenea, au fost raportate 195 decese dintre care 16 anterioare”, a transmis GCS.

    Focar cu varianta Delta a SARS-CoV-2 în China

    China se confruntă cu cel mai mare val de COVID-19 cauzat de varianta Delta, în conformitate cu datele furnizate luni. În orașul Dalian, aflat în nord-estul țării, numărul cazurilor de noi îmbolnăviri a crescut extrem de rapid în ultima săptămână, în comparație cu restul Chinei.

    Prin urmare, unele zone au restricționat accesul persoanelor provenite din orașul Dalian, informează Reuters.

    Autoritățile chineze au declarat că în data de 14 noiembrie au fost raportate 32 de noi infecții cu transmitere internă cu simptome confirmate, dintre care majoritatea au fost în orașul Dalian. Astfel, un total de 1.308 infecții transmise pe plan intern cu simptome confirmate au fost raportate în China Continentală între 17 octombrie și 14 noiembrie, depășind cele 1.280 de cazuri locale de la un focar Delta din vară, arată calculele Reuters bazate pe date oficiale.

    Acest lucru marchează cel mai extins focar Delta din China, care a afectat 21 de provincii, regiuni și municipalități. Este mai mic decât multe focare din alte țări, dar autoritățile din China vor să blocheze total transmiterea, conform îndrumărilor guvernului privind toleranța zero față de SARS-CoV-2.

    O duzină de regiuni la nivel de provincie și-au pus sub control focarele în câteva săptămâni, datorită implementării rapide a unui set complex de restricții, inclusiv urmărirea riguroasă a contactelor, mai multe runde de testare a persoanelor din zonele de risc, închiderea unităților de divertisment și culturale și restricții asupra turismului și transportului public.

    Cu toate acestea, orașul Dalian din nord-estul țării este blocat într-o luptă cu virusul, a declarat Wu Liangyou, un oficial din cadrul Comisiei Naționale de Sănătate, în cadrul unei conferințe de presă de sâmbătă.

    De la raportarea primilor pacienți locali simptomatici din Dalian de la debutul ultimului focar, pe 4 noiembrie, orașul cu 7,5 milioane de locuitori a detectat în medie aproximativ 24 de noi cazuri locale pe zi, mai mult decât orice alt oraș chinez, potrivit calculelor Reuters.

    Câteva orașe din apropierea orașului Dalian, printre care Dandong, Anshan și Shenyang, au anunțat că persoanele care sosesc din Dalian au trebuit să fie plasate în carantină în unități centralizate timp de 14 zile înainte de a putea circula liber.

    Până pe 14 noiembrie, China continentală raportase 98.315 cazuri confirmate de coronavirus cu simptome, inclusiv infecții cu transmitere internă și cele provenite de la persoane care au călătorit în afara țprii. Numărul de decese a ajuns la 4.636.

    A intrat în vigoare lockdown-ul impus persoanelor nevaccinate, în Austria

    În Austria a intrat în vigoare luni un lockdown impus persoanelor nevaccinate împotriva COVID-19, care vor putea să-şi părăsească locuinţele doar pentru cumpărături esenţiale, pentru a merge la lucru sau la medic, transmite dpa.

    Cetăţenii nevaccinaţi vor avea totuşi permisiunea să iasă la plimbare în orice moment al zilei, pentru a-şi păstra sănătatea fizică şi mintală.

    Vor exista controale aleatorii, iar neconformările vor fi amendate cu până la 1.450 de euro.

    Pe fondul valului epidemic în creştere, Austria a raportat duminică 11.552 de cazuri noi de infectare, iar rata de incidenţă pe şapte zile a ajuns la aproape 850 de cazuri la 100.000 de locuitori.

    Măsurile de lockdown vor fi aplicate pentru o perioadă iniţială de 10 zile.

    Ele au fost adoptate de guvernul federal şi de autorităţile landurilor, dar cancelarul Alexander Schallenberg a spus că acestea din urmă sunt libere să instituie restricţii chiar mai dure, potrivit Agerpres.

    Capitala Viena a anunţat deja că va introduce suplimentar obligativitatea unui test PCR pentru persoanele vaccinate sau vindecate de COVID-19 pentru accesul în restaurante şi la orice eveniment cu mai mult de 25 de participanţi.

    Autorităţile speră că acest lockdown va încuraja vaccinarea. Restricţii impuse anterior au condus deja la o creştere a numărului celor care s-au vaccinat. În prezent, circa 65% din populaţie este vaccinată.

    Guvernul austriac ia în considerare impunerea unor restricţii generale de circulaţie pe timp de noapte, începând de la ora 22:00, o decizie urmând să fie luată miercuri, a indicat ministrul sănătăţii, Wolfgang Mueckstein, duminică seara la postul ORF.

    Peste 40.000 de persoane vaccinate anti-COVID-19, în perioada 12-14 noiembrie, în București

    40.059 de persoane s-au vaccinat împotriva noului coronavirus în București, în intervalul 12 noiembrie, ora 8.00, – 14 noiembrie, ora 24.00, potrivit CNCAV.

    Numărul persoanelor vaccinate la maratonul de weekend a ajuns la 22.104.

    Pe centre, situația vaccinărilor este următoarea:

    Palatul Copiilor: 4.593 de persoane vaccinate

    Circul Metropolitan : 4.021 de persoane vaccinate

    Cora Pantelimon: 1.754 de persoane vaccinate

    Romexpo: 3.988 de persoane vaccinate

    Mall Vitan: 1.205 de persoane vaccinate

    Park Lake: 2.003 de persoane vaccinate

    Lunca Cernei: 2.136 de persoane vaccinate

    Sf. Andrei: 2.404 de persoane vaccinate

    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.