Cu ocazia evenimentului „Gala Inimii”, a fost prezentată public Strategia Națională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare 2025–2030 – un plan de acțiune crucial pentru sănătatea publică din România. Spitalul Universitar de Urgență București s-a alăturat inițiativei, având un rol activ în promovarea și susținerea acestui demers menit să reducă semnificativ numărul de decese și dizabilități provocate de afecțiunile cardio și cerebrovasculare, aflate în topul cauzelor de mortalitate în țara noastră.

Potrivit prof. dr. Dragoș Vinereanu, șeful Secției de Cardiologie SUUB și președinte al Fundației Române a Inimii, „6 din 10 români mor din cauza bolilor cardiovasculare. Prin această strategie, ne propunem reducerea mortalității cu 30% în următorii ani.”

Strategia, considerată una dintre cele mai moderne la nivel european, integrează componentele cardiovasculare și cerebrovasculare într-un plan național coerent, axat pe prevenție, diagnostic precoce și tratament integrat. România devine astfel una dintre cele doar 6 țări europene care implementează o astfel de abordare strategică.

Prof. dr. Cristina Tiu, șeful Secției de Neurologie a SUUB, a subliniat importanța integrării componentelor cerebrovasculare:
„Accidentul vascular cerebral este una dintre cele mai grave urgențe medicale. Integrarea componentelor cardio și cerebrovasculare în această strategie națională ne oferă șansa de a salva mai multe vieți și de a reduce povara dizabilității în România.”

Prezent la lansare, ministrul Sănătății, dr. Alexandru Rogobete, a declarat:
„România se aliniază Europei cu una dintre cele mai complexe strategii pentru combaterea bolilor cardio și cerebrovasculare. Prin acest demers, România se alătură altor 5 țări europene care au deja implementate strategii similare, construind una dintre cele mai moderne abordări din Uniunea Europeană, axată pe prevenție și diagnostic precoce.”

În acest context, Spitalul Universitar de Urgență București își consolidează rolul de lider în lupta pentru sănătatea cardiovasculară a românilor.

Prof. dr. Cătălin Cîrstoiu, managerul SUUB, a transmis un mesaj clar:
„Pentru noi, această strategie nu este doar un document, ci un angajament ferm pentru viața pacienților noștri. Echipa de la Spitalul Universitar de Urgență București a demonstrat, zi de zi, că profesionalismul și dedicarea pot face diferența între viață și moarte. Suntem onorați să contribuim la implementarea unui plan național care va schimba în bine viitorul sănătății cardiovasculare din România.”

Noua strategie aduce nu doar o viziune clară, ci și resurse dedicate, un plan integrat de acțiune și un angajament național de a reduce impactul devastator al acestor boli. SUUB va continua să fie în prima linie, cu echipe medicale de elită, infrastructură avansată și implicare constantă în proiecte naționale de sănătate.

Ministerul Sănătății a reafirmat public angajamentul pentru dezvoltarea infrastructurii medicale din România, anunțând, printr-o postare pe Facebook, că investițiile în spitale vor continua. Potrivit ministrului Alexandru Rogobete, pe lângă cele opt unități medicale majore care rămân finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), alte nouă proiecte deja începute vor fi preluate și finanțate în continuare prin Programul „Sănătate 2021–2027”, cu sprijin din fonduri europene nerambursabile.

„Am spus de la început: investițiile în spitale nu se opresc. România are nevoie de spitale moderne și sigure, cât mai repede. Pe lângă cele 8 spitale majore care rămân finanțate prin PNRR, alte 9 proiecte deja începute, cu șantiere în derulare, vor continua prin Programul Sănătate 2021–2027, cu fonduri europene nerambursabile”, a transmis ministrul Rogobete.

Transferul acestor obiective s-a făcut la propunerea Ministerului Sănătății, printr-un Memorandum aprobat recent de Guvern. Ministrul a mulțumit colaboratorilor și partenerilor instituționali pentru sprijin, în special lui Dragoș Pîslaru (ministerul Fondurilor Europene), Alexandru Nazare (ministerul Finanțelor) și premierului Ilie Bolojan pentru deschiderea și cooperarea în găsirea soluțiilor de finanțare.

Ministrul a subliniat că proiectele vizate, care vor continua fără întrerupere, sunt:

• Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia – relocarea și modernizarea secției de oncologie, plus înființarea unui compartiment de cardiologie intervențională;

• Centrul de Politraumă de la Pitești;

• Spitalul Județean de Urgență Pitești – dezvoltarea laboratorului de radioterapie;

• Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Oradea – construcție și dotare corp nou;

• Spitalul de Urgență al MAI „Prof. Dr. Dimitrie Gerota” București – edificare sediu nou;

• Spitalul Județean de Urgență Giurgiu – etapă I pentru spital nou (secții oncologie și neurologie);

• Institutul Regional de Oncologie Timișoara;

• Spitalul nr. 2 Vaslui – extindere prin construirea de secții noi;

• Spitalul Județean de Urgență Bacău – finalizarea proiectării și execuției Pavilionului Municipal, integrat în ansamblul spitalicesc.

„Este o decizie strategică de a continua să investim consecvent și sustenabil în infrastructura spitalicească din România. Sunt nouă spitale în acest moment pentru care continuăm finanțarea prin investiții consistente. România are nevoie de aceste spitale, iar pacienții așteaptă să le vadă funcționale cât mai repede. Încrederea ne face bine! ”, a încheiat ministrul Rogobete.

La Secția de Neonatologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” din Timișoara, mamele copiilor născuți prematur au luat parte la un atelier de croșetat, organizat ca formă de sprijin emoțional și de destindere, într-un context marcat de provocări și tensiuni specifice acestei perioade.

Atelierul a fost coordonat de psihologul Monica Jurca și de asistentul social Liliana Sârbu, care au încurajat mamele să descopere efectele benefice ale lucrului manual. Firele colorate, liniștea din jur și ceaiul cald au transformat sala într-un loc în care emoțiile, speranța și recunoștința s-au împletit firesc.

„Aceste momente nu sunt doar activități creative – ele sunt adevărate terapii de suflet, care aduc curaj, răbdare și un strop de seninătate mamelor aflate în lupta lor alături de cei mici”, au transmis organizatorii.

Activitatea face parte din seria de inițiative dedicate susținerii psihologice și sociale a familiilor cu copii născuți prematur, încurajând conexiunea, solidaritatea și echilibrul emoțional în mediul spitalicesc.

Radu Firăstrău, directorul Direcției de Sănătate Publică Neamț, a venit vineri cu precizări în spațiul public, după ce ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat intenția de a-l revoca din funcție. Măsura este legată de acuzația că DSP Neamț ar fi refuzat avizarea unui proiect tehnic privind extinderea Spitalului Județean de Urgență Piatra-Neamț.

Într-un comunicat de presă, Radu Firăstrău a respins acuzațiile, precizând că instituția nu a emis niciun aviz de respingere, ci doar un punct de vedere consultativ.

„Îmi pare sincer rău dacă modul în care au circulat aceste informaţii a creat nelămuriri; rolul DSP Neamţ, în această etapă, este consultativ, orientat spre siguranţa pacienţilor şi coerenţa circuitelor medico-sanitare. Pentru corecta informare precizez că, până la acest moment, la DSP Neamţ nu a fost depusă nicio solicitare de «Notificare de asistenţă de specialitate» pentru acest obiectiv. În lipsa unei asemenea solicitări, DSPJ Neamţ nu emite avize şi nu aprobă documentaţii”, a transmis Radu Firăstrău.

Ministrul Sănătății a afirmat că DSP Neamț ar fi impus și eliminarea laboratorului de radioterapie din proiectul noului corp de clădire, în contextul în care la Piatra-Neamț urmează să fie inaugurată o clinică privată de radioterapie. În replică, șeful DSP Neamț a precizat că instituția nu a acționat în favoarea niciunui furnizor privat și că propunerea de eliminare are la bază exclusiv considerente tehnice.

„Pentru radioterapie, în prezent există furnizori în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate care pot acoperi necesarul de servicii al pacienţilor din judeţ, fără costuri; pentru pneumoftiziologie/dispensar TBC şi paliative, funcţionarea continuă în structurile actuale. Menţiunile despre furnizori privaţi au caracter strict contextual, nu reprezintă criteriu de avizare, iar DSP Neamţ este neutru din punct de vedere concurenţial.”

Totodată, Firăstrău subliniază că instituția pe care o conduce nu a blocat proiectul, ci a oferit o opinie tehnică într-un cadru consultativ, alături de ceilalți factori implicați.

„Propunerea are caracter consultativ, nu obligatoriu. Este o soluţie tehnică, agreată în cele două întâlniri cu proiectantul, Consiliul Judeţean, consultanţii şi reprezentanţii SJU Piatra Neamţ, ca variantă pragmatică în acest moment.”

Asociația Americană a Endocrinologilor Clinicieni (AACE) a publicat un ghid destinat pacienților, axat pe steatoza hepatică legată de disfuncția metabolică (MASLD) și pe forma sa avansată, steatohepatita asociată cu disfuncția metabolică (MASH), cu scopul de a informa și sensibiliza publicul cu privire la răspândirea tot mai mare a acestor boli la nivel mondial.

Este în regulă ca ficatul dumneavoastră să aibă puțină grăsime. Dar dacă mai mult de 5% din greutatea ficatului este grăsime, aveți MASLD, care înseamnă boală steatozică hepatică asociată cu disfuncție metabolică. Aproximativ 25% dintre oamenii din întreaga lume, inclusiv aproximativ 100 de milioane de oameni din SUA, au această afecțiune, potrivit Fundației Americane pentru Ficat.

Ca formă de steatoză hepatică, MASLD este legată de afecțiuni precum obezitatea, diabetul de tip 2, rezistența la insulină și colesterolul ridicat. Nu este cauzată de consumul de alcool.

Aproximativ 13% dintre persoanele cu steatoză hepatică metabolică dezvoltă și steatohepatită asociată cu disfuncție metabolică (MASH), care înseamnă steatohepatită asociată cu disfuncție metabolică (metabolism dysfunction-associated steatohepatitis). MASH este o formă mai severă și mai agresivă de MASLD și poate provoca umflături, inflamații și leziuni hepatice – sau poate rămâne silențioasă și să nu provoace niciun simptom.

Atât MASLD, cât și MASH sunt cunoscute informal sub denumirea de „ficat gras”.

Persoanele supraponderale sau obeze sunt mai predispuse la MASLD și MASH, la fel ca și persoanele cu diabet zaharat de tip 2. Riscul este chiar mai mare la persoanele cu diabet zaharat de tip 2. Alți factori de risc includ: a avea 40 de ani sau mai mult, fumatul, tensiunea arterială crescută, colesterolul ridicat, lipsa de activitate fizică, o dietă bogată în zahăr și grăsimi saturate. Unele persoane dezvoltă MASLD și MASH deși nu prezintă niciunul dintre factorii de risc menționați mai sus. Oamenii de știință analizează dacă genele ar putea juca un rol.

MASLD și MASH pot duce la complicații mai grave, cum ar fi fibroza (țesut cicatricial în ficat). Fibroza poate evolua spre ciroză (cicatrizare severă în ficat). Ciroza, la rândul ei, poate perturba fluxul sanguin prin ficat și poate îngreuna eliminarea toxinelor din sânge de către ficat. De asemenea, poate crește riscul de cancer hepatic și poate duce la insuficiență hepatică.

MASLD este, de asemenea, asociată cu un risc crescut de boli cardiovasculare și diabet zaharat de tip 2. În plus, poate crește riscul de cancer mamar și cancer colorectal.

Alte complicații ale MASH, conform American Liver Foundation, pot include „acumularea de lichid în abdomen, riscul de sângerare internă, splină mărită, insuficiență renală, tulburări cerebrale, cancer hepatic și comă”. Multe persoane cu MASLD sau MASH nu se simt rău la început.

În cele din urmă, MASLD poate provoca simptome precum: oboseală, slăbiciune generală, durere în partea dreaptă a abdomenului. MASLD care progresează spre MASH poate provoca simptome precum: mâncărime a pielii, umflarea abdomenului, picioarelor sau labei picioarelor, dificultăți de respirație, vânătăi și sângerări ușoare, splină mărită, vase de sânge asemănătoare păianjenului sub piele, icter (îngălbenirea pielii sau a ochilor).

Ghidul încurajează pacienții să înțeleagă riscurile, să solicite evaluări medicale și să colaboreze cu medicul pentru a lua decizii informate privind prevenția și tratamentul.

În contextul anchetei desfășurate la Spitalul „Sf. Maria” din Iași, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a precizat că infecțiile asociate actului medical, în special cele din secțiile de terapie intensivă, nu pot fi eradicate în totalitate. Totuși, el a subliniat că acestea pot fi reduse semnificativ și gestionate eficient, cu condiția să fie raportate corect de către unitățile medicale.

„Niciunde în această lume nu există spitale, nu există secții de terapie intensivă unde să nu fie identificate infecții asociate activității medicale. Niciodată, niciunde pe globul pământesc nu vom putea reduce la zero infecțiile dintr-o terapie intensivă”, a afirmat ministrul.

Rogobete a precizat că, deși aceste infecții nu pot fi eradicate, este esențială limitarea răspândirii lor către alți pacienți și aplicarea de protocoale suplimentare pentru controlul lor. În acest context, a lansat un apel public către managerii și șefii de secție: „Îi încurajez încă o dată pe toți managerii și toți șefii de secție să raporteze toate infecțiile pe care le depistează în unitatea lor sanitară. Pentru că doar dacă sunt raportate corespunzător ele pot fi ulterior controlate și pot fi prevenite.”

Ministrul a criticat lipsa de transparență a unor unități medicale și a condamnat mușamalizarea cazurilor de infecții nosocomiale: „Nu mai mușamalizați infecțiile nosocomiale! Nu mai ascundeți aceste infecții atunci când ele apar, pentru că nu ne face bine. Pacienții, în primul rând, sunt puși în pericol, iar sistemul capătă o umbră care nu poate fi controlată și scade încrederea oamenilor în sistemul de sănătate pe zi ce trece.”

Rogobete a mai explicat că raportarea infecțiilor „nu este o crimă” și că, dimpotrivă, ajută la intervenția rapidă pentru limitarea riscurilor: „Cu cât avem mai bine și mai mult raportate infecțiile, cu atât putem interveni mai rapid și mai atent.”

Potrivit acestuia, după un trend crescător al raportării începând din 2020, anul 2024 a înregistrat o scădere îngrijorătoare, „aproape la nivelul anului 2021”, motiv pentru care ministrul a cerut Institutului Național de Sănătate Publică să identifice cauzele.

Totodată, Alexandru Rogobete a subliniat că România are pentru prima dată o strategie națională dedicată reducerii infecțiilor nosocomiale, aprobată în 2023: „Există un set de obiective și de acțiuni care, în mod normal, ar trebui aplicate de către unitățile sanitare și de către fiecare serviciu pentru controlul infecțiilor sanitare.”

Ministrul a mai menționat că metodologia pentru supravegherea și controlul infecțiilor nosocomiale a fost recent actualizată și că „patru ordine de ministru – patru metodologii – vor fi publicate în curând în transparență decizională”.

La data de 1 octombrie s-au împlinit 25 de ani de la înființarea Fundației Renașterea, un eveniment semnificativ care subliniază importanța asigurării accesului la servicii medicale preventive și de tratament pentru cancerul de sân, cea mai răspândită formă de cancer la femei.

„Am fost onorat să particip la această aniversare, care marchează încă o dată nevoia reală de acces la servicii medicale preventive și curative pentru cea mai frecventă formă de cancer care afectează femeile, cancerul de sân,” a declarat prof. univ. dr. Alexandru Rafila, fost ministru al sănătății.

Acesta a subliniat colaborarea îndelungată cu Fundația Renașterea, activă încă din 2002, pentru implementarea unor programe eficiente de screening, diagnostic și sprijin pentru pacientele afectate de cancerul de sân și de col uterin. „Am apreciat în mod deosebit implicarea constantă în campaniile privind prevenirea prin vaccinare a infecției cu HPV,” a mai adăugat Rafila.

În timpul mandatului său de ministru, Rafila a acordat o atenție specială dotării spitalelor publice cu echipamente moderne pentru detectarea și tratamentul cancerului de sân. „Am asigurat finanțarea pentru achiziția de numeroase mamografe, iar pentru tratamentul pacientelor oncologice am realizat 12 centre moderne de radioterapie, în spitale publice, din principalele orașe ale României,” a precizat prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

Modificările aduse regulilor sanitare referitoare la alimentele destinate sugarilor, copiilor mici și persoanelor care urmează diete medicale sau pentru controlul greutății, aprobate de Cabinetul de miniștri pe 17 septembrie, au fost publicate în Monitorul Oficial și vor deveni efective începând cu 30 octombrie anul curent.

Potrivit Agenției Naționale pentru Sănătatea Publică (ANSP), „aceste schimbări vor avea un impact social pozitiv, prin consolidarea protecției categoriilor vulnerabile, în special a sugarilor, copiilor mici și persoanelor cu necesități nutriționale speciale.” Noile prevederi „vor contribui la asigurarea unei alimentații adecvate, sigure și produse etichetate corespunzător, reducând riscurile pentru sănătatea publică și oferind consumatorilor informații clare și conforme cu standardele europene.”

Modificările vor întări sistemul de control al siguranței alimentare și vor asigura acces echitabil la produse conforme, sigure și adecvate nevoilor nutriționale specifice.

Principalele modificări sunt următoarele:

– armonizarea legislației naționale cu Regulamentul (UE) nr. 609/2013 și cu actele delegate subsecvente: Regulamentul delegat (UE) 2016/127 privind formulele pentru sugari, Regulamentul delegat (UE) 2016/128 privind alimentele destinate unor scopuri medicale speciale și Regulamentul delegat (UE) 2017/1798 privind înlocuitorii unei diete totale;

– stabilirea cerințelor clare de compoziție și etichetare pentru formulele de început și formulele de continuare pentru sugari, preparatele pe bază de cereale și alimentele pentru copii, produsele cu destinație medicală specială și înlocuitori totali ai dietei în scop de control al greutății;

– detalierea procedurii de avizare sanitară pentru aceste produse, cu precizarea etapelor, a documentației și a autorităților responsabile, pentru a asigura transparență, predictibilitate și uniformitate în procesul de autorizare;

– introducerea normelor privind înlocuitori totali ai dietei în scop de control al greutății, domeniu anterior nereglementat la nivel național, în conformitate cu standardele europene recente.

Noile modificări intră în vigoare la expirarea termenului de o lună de la publicarea acestora în Monitorul Oficial.

Conform domeniilor de competență descrise în Legea nr. 306/2018 privind siguranța alimentelor, Agenția Națională pentru Sănătatea Publică va asigura avizarea sanitară a produselor alimentare destinate sugarilor și copiilor mici, a formulelor de început și de continuare pentru sugari, a produselor alimentare destinate unor scopuri medicale speciale, a înlocuitorilor unei diete totale pentru controlul greutății și va supraveghea și controla respectarea cerințelor privind mențiunile nutriționale și de sănătate pentru formulele de început și formulele de continuare, pentru preparatele pe bază de cereale și alimentele pentru copii, pentru alimentele destinate unor scopuri medicale speciale, pentru înlocuitorii unei diete totale pentru controlul greutății, comercializate în farmacii.

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor va asigura supravegherea și controlul etichetării produselor alimentare pentru copii, cuprinzând formulele de început și formulele de continuare, a preparatelor pe bază de cereale, a produselor alimentare destinate unor scopuri medicale speciale și a înlocuitorilor unei diete totale pentru controlul greutății, puse în vânzare în unități comerciale, cu excepția farmaciilor.

Pe 2 octombrie, Republica Moldova sărbătorește Ziua Națională fără Alcool, o ocazie semnificativă pentru a evidenția impactul negativ al consumului de alcool asupra sănătății personale, a familiei și a comunității. Această zi oferă un prilej de reflecție, educație și conștientizare a riscurilor asociate consumului de alcool și promovează un stil de viață sănătos, lipsit de dependențe.

Consumul de alcool reprezintă una dintre principalele cauze de morbiditate și mortalitate la nivel mondial. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), „consumul excesiv de alcool este clasat pe locul trei în topul cauzelor de deces prematur la nivel global”. Mai mult, peste 200 de afecțiuni, inclusiv boli neurologice, cardiace și diverse tipuri de cancer, sunt asociate cu consumul exagerat de alcool.

La nivel global, anual sunt raportate peste 3 milioane de decese atribuite consumului de alcool, reprezentând aproximativ 5,3% din totalul deceselor. În Regiunea Europeană, alcoolul cauzează în medie 7% din decesele anuale, iar în Republica Moldova această proporție este de 7,7%, adică 1 din 13 decese.

Regiunea Europeană a OMS înregistrează cel mai ridicat nivel de consum de alcool din lume, cu o medie de aproximativ 8,8 litri pe persoană cu vârsta de peste 15 ani. Republica Moldova continuă să înregistreze un consum ridicat, deși situația s-a îmbunătățit. Astfel, țara se situează pe locul 10 în Europa, cu un consum mediu de 11,1 litri pe persoană (comparativ cu 12,9 litri în 2019).

Consumul nociv de alcool în rândul adulților între 18 și 69 de ani a înregistrat o scădere, conform Studiului privind prevalența factorilor de risc ai bolilor netransmisibile (STEPS, 2013, 2021). „Proporția persoanelor care au consumat 6 băuturi sau mai multe la o ocazie a scăzut la 13,8% în 2021, față de 19,9% în 2013, inclusiv 24,5% printre bărbați (29,0% în 2013) și 3,1% printre femei (9,2% în 2013).”

În rândul tinerilor, datele Studiului privind comportamentele și percepțiile legate de sănătate ale adolescenților din Republica Moldova (HBSC Study, 2022) arată că „o treime dintre adolescenți cu vârsta între 11 și 17 ani au raportat că au consumat alcool (35,1% băieți și 30,0% fete), iar 11,0% dintre băieți și 7,0% dintre fete au declarat că s-au îmbătat foarte tare cel puțin o dată.”

Consumul de alcool este influențat de factori individuali precum vârsta, sexul, mediul familial și statutul socio-economic, dar și de factori sociali precum normele culturale, accesibilitatea alcoolului și politicile publice. Interacțiunea acestor factori crește riscul dezvoltării problemelor legate de alcool.

Este important de subliniat că „nu există o cantitate sigură a consumului de alcool: riscurile încep de la prima picătură consumată.” În prezent, „nu există dovezi sau studii care să demonstreze un nivel sigur de consum care să nu prezinte riscuri de îmbolnăvire sau rănire, nici efecte benefice potențiale ale consumului moderat asupra bolilor cardiovasculare, diabetului de tip 2 sau cancerului.” Impactul negativ al alcoolului începe chiar din perioada prenatală și se menține pe tot parcursul vieții.

Pentru reducerea efectelor nocive ale consumului de alcool, este necesară implementarea unor măsuri eficiente, cum ar fi:

• „reglementarea comercializării și a publicității băuturilor alcoolice, în special pentru tineri”;

• „reglementarea și restricționarea disponibilității alcoolului”;

• „reducerea cererii prin mecanisme de impozitare și stabilire a prețurilor”;

• „creșterea gradului de conștientizare a problemelor de sănătate publică cauzate de consumul de alcool și asigurarea sprijinului pentru politici eficiente privind alcoolul”;

• „oferirea unui tratament accesibil pentru persoanele cu tulburări de consum de alcool”;

• „implementarea programelor de screening și intervenții scurte pentru consumul de alcool în serviciile de sănătate”.

Agenda 2030 a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă include ținta de „reducere cu 30% a consumului nociv de alcool”, iar Republica Moldova și-a stabilit ca obiectiv național „reducerea cu 5% a consumului nociv de alcool în rândul persoanelor cu vârsta de 15+ ani până în anul 2027.”

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a publicat astăzi două rapoarte importante care analizează agenții antibacterieni în faza de dezvoltare, precum și metodele de diagnostic existente sau în curs de realizare pentru bacteriile prioritare identificate de OMS. Aceste documente au rolul de a orienta cercetarea și dezvoltarea în domeniul antibacterian pentru a răspunde eficient provocării crescânde a rezistenței antimicrobiene (AMR).

Raportul actualizat „Agenții antibacterieni în dezvoltare clinică și preclinic – prezentare generală și analiză 2025” arată că numărul produselor în stadiu clinic a scăzut de la 97 în 2023 la 90 în 2025. Din acestea:

• 50 sunt agenți antibacterieni tradiționali

• 40 sunt abordări netradiționale (de exemplu, bacteriofagi, anticorpi, agenți de modulare a microbiomului)

Dificultățile întâmpinate includ:

• Doar 15 dintre aceste 90 de produse pot fi considerate cu adevărat inovatoare

• Pentru 10 dintre ele, datele existente nu permit să se excludă rezistența încrucișată

• Numai 5 agenți sunt eficienți împotriva bacteriilor încadrate ca „critice” de către OMS

• În rândul celor 50 de agenți tradiționali, 45 (90 %) vizează agenți patogeni prioritari, inclusiv 18 (40 %) împotriva Mycobacterium tuberculosis rezistent la medicamente

Se evidențiază lacune în zone precum formulările pediatrice, tratamentele orale ambulatorii și strategiile combinate cu agenți netradiționali. Din 2017 până acum, 17 noi agenți antibacterieni au primit autorizație de comercializare, însă doar doi aparțin unei clase chimice complet noi.

La nivel preclinic, există 232 de programe active în 148 de grupuri din întreaga lume. Totuși, 90 % dintre firmele implicate sunt mici (sub 50 de angajați), ceea ce face sistemul vulnerabil. OMS insistă pe nevoia de colaborare, transparență și mai multă investiție în acest ecosistem fragil.

Diagnosticul: punct slab în lupta împotriva AMR

Al doilea raport al OMS caută să evidențieze deficiențele din sfera diagnosticării bacteriilor prioritare. Printre problemele identificate:

• Lipsa platformelor multiplex pentru laboratorul mediu (nivel II) care să identifice direct infecțiile sanguine fără cultură

• Acces insuficient la teste biomarkeri (ex: proteina C reactivă, procalcitonina) care diferențiază infecțiile bacteriene de cele virale

• Prezența unui număr limitat de teste simple, accesibile la punctul de îngrijire, pentru unitățile primare și secundare

Aceste deficiențe sunt mai acute în țările cu resurse limitate, unde multe cazuri se prezintă direct la nivel primar de asistență. OMS subliniază că este esențial ca platformele de diagnostic să fie accesibile, robuste și ușor de utilizat, incluzând adaptabilitate la probe diverse (sânge, urină, scaun, probe respiratorii).

Potrivit declarației oficiale:
„Rezistența la antimicrobiene este în creștere, dar fluxul de noi tratamente și metode de diagnosticare este insuficient pentru a combate răspândirea infecțiilor bacteriene rezistente la medicamente”, a afirmat Dr. Yukiko Nakatani, director general adjunct al OMS pentru sisteme de sănătate. „Fără mai multe investiții în cercetare și dezvoltare, împreună cu eforturi dedicate pentru a se asigura că produsele noi și existente ajung la persoanele care au cea mai mare nevoie de ele, infecțiile rezistente la medicamente vor continua să se răspândească.”

Obiectivul rapoartelor: orientare pentru viitor

Ambele publicații lansate astăzi au ca misiune orientarea inovației și a investițiilor către domeniul medicamentelor antibacteriene și al diagnosticului. Pentru un progres sustenabil, OMS propune strategii integrate care includ:

• Descoperirea și dezvoltarea de agenți tradiționali și netradiționali

• Inovarea în metode de diagnostic

• Modele de acces echitabil

• Mecanisme financiare creative pentru a susține companiile mici implicate în cercetare

Rapoartele vin într-un moment critic: odată cu creșterea globală a rezistenței antimicrobiene, este vital ca strategii coordonate și resurse alocate să evolueze la fel de rapid ca amenințarea în sine.