România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la numărul de decese din cauze tratabile, se arată în profilul de țară al României realizat de experți în domeniul sănătății ai Comisiei Europene.
„Mortalitatea din cauze tratabile este cea mai mare din UE și peste dublu față de media din țările UE. Deficiențele majore în sistemul de sănătate și incapacitatea de a oferi un tratament adecvat și în timp util populaţiei sunt arătate de ratele ridicate de mortalitate tratabilă din cauza bolii cardiace ischemice (considerată atât prevenibile, cât și tratabilă), accidentului vascular cerebral, pneumoniei și cancerului colorectal”, se precizează în raport.
De asemenea, România ocupă locul trei în Uniunea Europeană la numărul de decese din cauze prevenibile, definită ca moartea ce poate fi evitată în principal prin intervenții de sănătate publică și de prevenție primară.
„În România, mortalitatea din cauze prevenibile și tratabile este foarte mare. Rata mortalității prevenibile a fost a treia cea mai mare din UE în 2018, subliniind necesitatea îmbunătăţirii promovării sănătăţii şi prevenirea bolilor. Principalele cauze de mortalitate prevenibilă sunt boala cardiacă ischemică, cancerul pulmonar și bolile cauzate de consumul de alcool”, scrie în raport.
Peste o treime dintre decesele din România sunt provocate de boli cardiovasculare – principala cauză de mortalitate în țara noastră, arată raportul Comisiei Europene. Rata mortalității prin boala cardiacă ischemică – 19% din totalul deceselor – a fost de două ori mai mare decât media UE în anul 2018.
Mortalitatea prin accident vascular cerebral – a doua cea mai frecventă cauză de deces în România – a reprezentat 16% din totalul deceselor.
Cancerul pulmonar este cea mai frecventă cauză de deces prin cancer, cu o rată a mortalității de aproape 11%, în creștere din cauza numărului mare de fumători.
„Ratele de supraviețuire la cinci ani de la cancerele tratabile sunt mult sub media UE, inclusiv pentru cancerul de prostată (77 % față de 87 % pentru UE) și cancerul de sân (75 % comparativ cu 82 % pentru UE). Perspectivele pentru leucemia infantilă sunt de asemenea, îngrijorătoare – rata de supraviețuire de cinci ani este doar 54 %; aceasta este cu 21 de puncte procentuale mai mică decât în orice altă țară din UE (următorul cel mai scăzut procent este în Lituania, unde 75% dintre copiii cu leucemie supraviețuiesc la cel puțin cinci ani de la diagnostic). Aceste rezultate slabe sugerează necesitatea creșterii diagnosticului și eficacitatea tratamentului. Supraviețuirea cancerului de col uterin în România este cu 2 puncte procentuale peste media UE, dar prevalența este mult mai mare și ratele de screening sunt mult mai mici, deci poate fi subdiagnosticat”, se mai arată în raport.
Rata mortalității a crescut și în cazul altor tipuri de cancer în ultimii ani – în special cancerul colorectal.
Speranța de viață, printre cele mai scăzute din Europa
Totodată, speranța de viață în România este printre cele mai scăzute din Europa, iar pandemia de COVID-19 a evidențiat importanța consolidării asistenței medicale primare, a serviciilor de prevenție și a sănătății publice, într-un sistem de sănătate în prezent puternic dependent de îngrijirea în spitale, se arată în raport.
„Speranța de viață în România a crescut cu peste patru ani între 2000 și 2019, dar a scăzut temporar cu 1,4 ani în 2020 din cauza impactului pandemiei COVID-19. Există o diferență de gen marcată, femeile trăind cu aproape opt ani mai mult decât bărbații. Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de mortalitate, în timp ce cancerul pulmonar este cauza cea mai frecventă de deces prin cancer”, se precizează în raport.
Comportamente riscante pentru sănătate
„Comportamentele riscante pentru sănătate contribuie la aproape jumătate din toate decesele. Romania raportează un consum mai mare de alcool și diete mai nesănătoase decât mediile UE, chiar dacă obezitatea în rândul adulților este cea mai scăzută din UE. În schimb, excesul de greutate, obezitatea și rata fumătorilor în rândul adolescenților sunt ridicate și au crescut constant în ultimele două decenii”, se mai arată în raport.
Obezitatea la adolescenți, o problemă de sănătate publică în creștere
Peste trei sferturi dintre adulții români au raportat în 2019 că nu au mâncat fructe zilnic, iar o proporție similară nu a consumat legume. Aceste cifre sunt mult mai mari decât în majoritatea celorlalte țări UE. În ciuda consumului scăzut de fructe și legume, rata obezității la adulți auto-raportată în România este cea mai scăzută din UE: doar 11 % dintre adulți au fost obezi în 2019, în timp ce media UE a fost de 16 %. Cu toate acestea, rata obezității și supraponderalității la adolescenți a crescut constant în ultimele două decenii, cu unul din cinci tineri de 15 ani care se încadrează în aceste categorii în 2018, care este ușor peste media UE
Aproximativ unul din cinci adulți români fumează
În ciuda unei ușoare reduceri a ratei fumătorilor din 2008, aproximativ unul din cinci adulți mai fuma zilnic în 2019, procent ușor sub media UE. Consumul de tutun în rândul adolescenților este, de asemenea, o problemă îngrijorătoare, aproape o treime dintre tinerii de 15-16 ani au raportat că au fumat în ultima lună în 2019 (31%) – o proporție mult mai mare decât media UE (21 %).
De asemenea, consumul excesiv de alcool reprezintă o problemă majoră, în special în rândul bărbaților români.
Numărul deceselor cauzate de COVID-19 este subestimat în România
Raportul precizează că numărul oficial de decese cauzate de COVID-19 subestimează impactul total al pandemiei în 2020, în țara noastră.
”În România, ca și în multe alte țări, este probabil ca numărul real de decese cauzate de COVID-19 să fie mai mare decât numărul de decese raportate, din cauza testării limitate, precum și a problemelor legate de atribuirea cauzei decesului la începutul pandemiei. Numărul deceselor cauzate de COVID-19 nu include, de asemenea, posibilele decese indirecte – de exemplu, cele rezultate din cauza accesului redus la servicii de sănătate pentru pacienții non-COVID-19. În plus, este posibil să fi fost mai puține persoane care au solicitat un tratament din cauza fricii de a conta virusul. În general, excesul de mortalitate între începutul lunii martie și sfârșitul lunii decembrie 2020 (39 000 de decese) a fost mai mult decât dublu decât cel raportat al decesele cauzate de COVID-19 (16 000 de decese). O posibilă explicație pentru acest decalaj este capacitatea limitată de testare din România, care ar fi putut lăsa cazurile pozitive neidentificate. În plus, este posibil ca accesul la îngrijirea spitalicească non-COVID-19 să fi fost îngreunat de presiunea asupra sistemului de a trata cazurile de COVID-19, ceea ce duce la rate ridicate de decese în exces non-COVID-19”, scrie în raport.
Cheltuielile cu sănătatea în România au crescut în ultimul deceniu, dar rămân în continuare al doilea cel mai scăzut nivel din UE în ansamblu – atât ca pondere în PIB, cât și pe cap de locuitor. Aproximativ 44% din cheltuielile cu sănătatea au fost alocate îngrijirii pentru pacienți internați în 2019, adică cel mai mare procent dintre țările UE, pentru care media este de 29 %.
”Cheltuielile cu sănătatea pentru asistența primară sunt, de asemenea, cele mai scăzute în termeni absoluti dintre țările UE. Slăbiciunea asistenței medicale primare și a prevenției ar putea explica ratele ridicate ale mortalității din România atât din cauze prevenibile, cât și din cauze tratabile, aceasta din urmă fiind a patra cea mai mare din UE în 2017”, se mai arată în raport.
România formează suficiente cadre medicale, dar un număr mare migrează în alte țări
O altă problemă a sistemului de sănătate din România o reprezintă lipsa cadrelor medicale.
”Emigrarea personalului medical a contribuit la deficitul de forță de muncă în sănătate în țară, iar numărul de medici și asistente medicale pe cap de locuitor este mult sub media UE. Acest lucru afectează negativ accesul la îngrijire și contribuie la creșterea timpilor de așteptare. Starea forței de muncă din domeniul sănătății a fost, de asemenea, o preocupare cheie în pregătirea pentru pandemie”, scrie în document.
Potrivit raportului, în 2019, au fost 3,2 medici în exercițiu la 1.000 de locuitori, adică printre cele mai scăzute rate din UE (media UE este de 3,9) și 7,5 asistente la 1.000 de locuitori (media UE este 8,4).
Medicii de familie reprezentau 24,5 % din forța de muncă din domeniul medical în 2019, sub media UE de 26,5 %. Cu toate acestea, pacienții se bazează adesea pe unitățile de primiri urgențe dacă au nevoie de asistență medicală – inclusiv îngrijirea non-urgentă. Mai mult, sistemul de sănătate rămâne centrat pe spital, cu cheltuieli relativ ridicate pentru unitățile medicale și un număr relativ mare de paturi (7 la 1.000 de locuitori comparativ cu o medie de 5,3 în UE în 2019). Toți acești factori fac ca îngrijirea primară continuă să fie subutilizată, în timp ce există suprautilizarea serviciilor spitalicești.
Factori de risc comportamentali și de mediu
Aproape jumătate din toate decesele din România în 2019 pot fi atribuite unor factori de risc comportamentali, inclusiv fumatul, alimentația nesănătoasă, consumul de alcool și activitatea fizică scăzută. De asemenea, poluarea aerului contribuie la un număr considerabil de decese.
Dietele nesănătoase, inclusiv aportul redus de fructe și legume și consumul ridicat de zahăr și sare, au fost implicate în aproximativ un sfert din totalul deceselor din 2019. Consumul de tutun (inclusiv fumatul pasiv) a contribuit la aproximativ 17% din totalul deceselor, în timp ce aproximativ 7% au fost atribuite consumului de alcool, iar 2 % unui nivel scăzut de activitate fizică.
Poluarea aerului, sub formă de particule fine (PM2,5) și expunerea la ozon au contribuit la aproximativ 7% din toate decesele în 2019 (peste 17 000 decese) – o proporție mult mai mare decât media țărilor UE (4 %). În majoritatea cazurilor, poluarea aerului contribuie la decese cauzate de boli cardiovasculare și respiratorii, precum și unele tipuri de cancer.
Experți din cadrul Comisiei Europene pregătesc anual un set de 30 de profiluri de țară, care acoperă toate statele membre ale UE, inclusiv Islanda și Norvegia.
Profilurile de țară din ciclul „Starea sănătății în UE” sunt menite să fie sursa principală de cunoștințe și informații cu privire la sistemul de sănătate al fiecărei țări, din perspectiva unei comparații încrucișate la nivelul UE.
