15.1 C
București
marți, septembrie 8, 2026
More

    Câte cazuri de gripă clinică au fost raporate în România în ultima săptămână

    Un raport al Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) arată că, în săptămâna 10 – 16 ianuarie, au fost raportate 51 de cazuri de gripă clinică, la nivel naţional, faţă de 6 înregistrate în aceeaşi săptămână din 2021.

    Potrivit raportului, în săptămâna 10 – 16 ianuarie, la nivel naţional, numărul total de cazuri de infecţii respiratorii acute (gripă clinică, IACRS şi pneumonii) a fost de 48.794, de 1.6 ori mai mare comparativ cu cel înregistrat în aceeaşi săptămână a sezonului precedent (31.126) şi cu 6.4% mai mare comparativ cu cel din săptămâna anterioară (45.869).

    În același interval, au fost confirmate cu laboratorul 5 cazuri de gripă (1 cu virus gripal tip AH3 în judeţul Prahova şi 3 cu virus gripal tip A nesubtipat în judeţul Galaţi).

    În acelaşi interval au fost înregistrate 4 cazuri de Infecţie Respiratorie Acută Severa (SARI), cu 3 mai puţine faţă de săptămâna precedentă şi cu 3 mai multe faţă de aceeaşi perioada a sezonului precedent.

    Totodată, de la începutul sezonului au fost confirmate cu laboratorul 15 cazuri de gripă:

    – 1 caz de gripă, cu virus gripal tip B, în Bucureşti
    – 1 caz de gripă, cu virus gripal tip AH1 în Bucureşti
    – 9 cazuri de gripă, cu virus gripal tip AH3, (3 în judeţul Vrancea, 3 în judeţul Prahova, 1 în judeţul Iaşi, 1 în judeţul Ilfov şi 1 în Bucureşti)
    – 4 cazuri de gripă, cu virus gripal tip A nesubtipat în judeţul Galaţi.

    Nu a fost comunicat niciun deces confirmat cu virus gripal.

    Până la 16 ianuarie au fost vaccinate antigripal 1.266.040 persoane din grupele la risc, cu vaccin distribuit de Ministerul Sănătăţii.

    CNCAV: 4.071 persoane, vaccinate anti-COVID-19 cu prima doză în ultimele 24 de ore

    Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 a informat, joi, că, în ultimele 24 de ore, au fost administrate 15.537 de doze de vaccin Pfizer, Moderna şi Johnson & Johnson, dintre care 4.071 reprezintă prima doză, 2.704 – doza a doua şi 8.762 – doza a treia.

    Potrivit CNCAV, de la începutul campaniei de vaccinare, în 27 decembrie 2020, au fost administrate 16.265.433 de doze de vaccin pentru 8.041.038 de persoane, 7.938.624 primind schema completă şi 2.264.899 fiind imunizate cu doza a treia.

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate opt reacţii adverse, una de tip local şi şapte de tip general.

    În total, de la debutul campaniei de vaccinare s-au înregistrat 19.838 de reacţii adverse la vaccinurile anti-COVID, 2.166 de tip local şi 17.672 de tip general.

    Definițiile de caz pentru COVID-19, actualizate de INSP

    Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a actualizat, joi, definitiile de caz pentru Sindromul respirator acut cu noul coronavirus (COVID-19).

    Vă prezentăm textul documentului actualizat de INSP:

    Criterii clinice

    Orice persoană care prezintă cel puțin unul din următoarele semne și simptome:

    • tuse
    • febră
    • scurtarea respirației
    • debut brusc al anosmiei, ageuziei sau disgeuziei

    Pentru copiii cu vârsta pana la 16 ani care prezintă manifestări gastro-intestinale (vărsături, diaree) neasociate cu alimentația, se poate suspecta infecția cu SARS-CoV-2.

    Criterii de diagnostic imagistic

    Evidențe radiologice de leziuni compatibile cu COVID-19

    Detecția acidului nucleic sau a antigenului SARS-CoV-2 într-o probă biologică

    Criterii epidemiologice

    Cel puțin unul dintre următoarele:

    • – contact direct cu un caz confirmat cu COVID-19 în perioada de 10 zile anterioară datei debutului;
    • – rezident sau personal al unei instituții pentru îngrijirea persoanelor vulnerabile în perioada de 10 zile anterioară datei debutului, instituție în care transmiterea SARS-CoV-2 a fost confirmată

    Clasificarea cazurilor

    Caz posibil

    Orice persoană care întrunește criteriile clinice

    Caz probabil

    Orice persoană care întrunește criteriile clinice și care are legătură epidemiologică cu un caz confirmat

    SAU

    Orice persoană care întrunește criteriile de diagnostic imagistic

    Caz confirmat

    Orice persoană care întrunește criteriile de laborator

    Testarea pentru SARS-CoV-2 este obligatorie pentru toate cazurile posibile.

    Caz probabil de infecție cu VOC Omicron

    Persoana cu rezultat pozitiv la NAAT sau test rapid antigenic pentru SARS-CoV-2 SI
    una dintre urmatoarele: esec la detectia genei S sau rezultat pozitiv la screening de
    varianta pentru mutatiile caracteristice VOC Omicron sau este contact al unui caz
    probabil sau confirmat cu VOC Omicron

    Caz confirmat de infecție cu VOC Omicron

    Persoana cu rezultat confirmat prin secventiere pentru VOC Omicron

    Contactul direct este definit ca:

    • Persoană care locuiește în aceeași gospodărie cu un pacient cu COVID-19;
    • Persoană care a avut contact fizic direct cu un caz de COVID-19 (ex. Strângere de mână fără igiena ulterioară a mâinilor);
    • Persoană care a avut contact direct neprotejat cu secreții infecțioase ale unui caz de COVID-19 (ex. în timpul tusei, atingerea unor batiste cu mâna neprotejată de mănușă);
    • Persoană care a avut contact faţă în faţă cu un caz de COVID-19 la o distanţă mai mică de 2 m şi cu o durată de minimum 15 minute;
    • Persoană care s-a aflat în aceeași încăpere (ex. sala de clasă, sală de ședințe, sală de așteptare din spital) cu un caz de COVID-19, timp de minimum 15 minute şi la o distanţă mai mică de 2 m;
    • Persoană din rândul personalului medico-sanitar sau altă persoană care acordă îngrijire directă unui pacient cu COVID-19 sau o persoană din rândul personalului de laborator care manipulează probe recoltate de la un pacient cu COVID-19, fără portul corect al echipamentului de protecție.

    Legătura epidemiologică ar fi putut avea loc în perioada de 10 zile anterioare datei debutului.

    Orice persoană care a purtat masca/echipamentul de protectie corespunzator și a respectat distantarea fizica NU ESTE CONSIDERATA CONTACT DIRECT.

    Definițiile de caz COVID-19 asociat asistenței medicale (IAAM)

    Sursa SARS-CoV-2: asociată asistenței medicale versus transmisă comunitar

    Clasificarea cazurilor de COVID-19 ca infecții asociate asistenței medicale trebuie să țină cont de perioadele de incubație cunoscute la acest moment, respectiv numărul de zile până la debutul simptomelor, sau până la testul de laborator pozitiv (indiferent care este primul), după admiterea într-o unitate sanitară (în ziua 1), evaluarea sursei, prevalența COVID-19 în instituție/secție, contactul cu cazuri cunoscute din comunitate sau din unitatea medicală, precum și orice alte date care indică în mod plauzibil sursa infecției.

    În acest sens putem avea următoarele situații:

    Caz COVID-19 internat, cu sursă în comunitate:

    1. Simptomele prezente la internare sau cu debut în ziua 1 sau 2 după admitere;
    2. Debutul simptomelor în zilele 3-7 și o suspiciune puternică de transmitere în comunitate

    Caz COVID-19 internat, cu sursă nedeterminată:

    Debutul simptomelor în ziua 3-7 după admitere, cu informații insuficiente cu privire la sursa de virus pentru a-l aloca la o altă categorie

    Caz COVID-19 internat, cu sursă probabilă în spital:

    Debutul simptomelor începând cu a 8-a -10-a zi de la internare

    Debutul simptomelor în ziua 3-7 și o suspiciune puternică de transmitere a virusului prin asistența medicala acordată

    Caz COVID-19 internat în spital, cu sursă în spital

    1. Debutul simptomelor în ziua ≥10 după internare

    Există și situația în care apar simptome caracteristice COVID-19 care debutează într-un interval de 10 zile de la externarea dintr-o unitate sanitară (de exemplu, reinternare), situație în care sursa de virus poate fi comunitară sau nedeterminată. În acestă situație evaluarea finală trebuie să țină cont de paticularitățile cazului.

    Notă: Aceste definiții nu se pot aplica în situația COVID-19 la personalul medico-sanitar.

    Clasificarea sursei de virus în rândul personalului medico-sanitar recunoaște aceleași categorii, dar trebuie să se bazeze pe o evaluare individuală a fiecărui caz privind probabilitatea expunerii la cazurile de COVID-19 în cadrul asistenței medicale acordate în unitatea sanitara, respectiv în comunitate.

    Deces cauzat de COVID-19

    Decesul cauzat de COVID-19 este definit ca decesul survenit la un pacient confirmat cu COVID-19, cu excepția situațiilor în care există o altă cauză clară de deces care nu poate fi în relație cu COVID-19 (ex.traumatism, hemoragie acută majoră, infarct miocardic acut, accident vascular cerebral acut, septicemie cu germen identificat prin hemocultura etc) și la care nu a existat o perioadă de recuperare completă între boală și momentul decesului.

    Decesul la un pacient confirmat cu COVID-19 nu poate fi atribuit unei boli pre-existente (de ex. cancer, afecțiuni hematologice etc.) și COVID-19 trebuie raportat ca și cauză a decesului, independent de condițiile medicale pre-existente care se supectează că au favorizat evoluția severă a COVID-19. COVID-19 trebuie menționat pe certificatul de deces drept cauză a decesului pentru toate persoanele decedate la care COVID-19 a cauzat sau se presupune că a cauzat sau a contribuit la deces.

    Criterii pentru initierea testarii pentru SARS-CoV-2

    Confirmarea prompta a cazului suspect este necesara pentru a asigura, rapid si eficient, supravegherea epidemiologica a contactilor, implementarea masurilor de prevenire si control al infectiei, precum si colectarea informatiilor epidemiologice si clinice relevante.

    Recomandări de prioritizare a testării prin RT-PCR și/sau test rapid antigenic pentru SARS-CoV-2 

    A. Persoane vaccinate împotriva SARS-CoV-2 cu schema completă, precum si cele care au trecut prin boala, documentata cu bilet de externare din spital si/sau buletinul de analiza cu rezultat pozitiv, dar la care au trecut mai puțin de 180 zile de la data primului test pozitiv

    Categoria RT-PCR/NAAT Test rapid antigenic

    • 1.Persoane simptomatice conform definiţiei de caz (RT-PCR/NAAT / Test rapid antigenic)
    • 2. Persoane simptomatice cu rezultat negativ la testul pentru antigenul SARS-CoV-2 efectuat în unități sanitare sau în alte unități avizate pentru testare (RT-PCR/NAAT)

    * La cabinetul medicului de familie testarea se poate face inițial cu test rapid antigenic, iar în cazul unui rezultat pozitiv, doar medicii de familie din sentinela de ILI recoltează proba de exsudat naso-faringian pentru RT-PCR SARS-CoV-2 și anunță DSP pentru ridicarea probei și transportul acesteia la laborator.

    B. Persoane nevaccinate împotriva SARS-CoV-2, persoane cu schema de vaccinare incompletă, persoane care au trecut prin boală, dar la care au trecut mai mult de 180 zile de la data primului test pozitiv, persoane care nu au avut niciodată boala

    Categoria RT-PCR/NAAT Test rapid antigenic RT-PCR/NAAT sau test rapid antigenic

    1.Persoane simptomatice (Test rapid antigenic)

    2. Persoane simptomatice cu rezultat negativ la testul pentru antigenul SARS-CoV-2, efectuat în unități sanitare sau în alte unitati avizate pentru testare (RT-PCR/NAAT)

    3. Contacți direcți ai cazurilor confirmate, în a 3-a – a 5-a zi de la contact, inclusiv personal medicosanitar si auxiliary (Test rapid antigenic)

    4. Pacienţi cu maximum 48 de ore înainte de procedura de transplant (asimptomatici) şi donatorii de organe, ţesuturi şi cellule stem hematopoietice înainte de donare; pacienți cu transplant de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice aflați în tratament imunosupresor, înaintea fiecărei internări din perioada de monitorizare posttransplant – 2 teste la 24 de ore interval (RT-PCR/NAAT)

    5. Pacienţi asimptomatici cu imunosupresie* în contextul bolii sau indusă medicamentos, cu maximum 48 de ore înainte de internarea în spital în cazul testarii RTPCR/NAAT, iar în cazul testarii cu teste antigenice rapide, testare în ziua internarii sau cu o zi anterior internării VRT-PCR/NAAT sau test rapid antigenic)

    6. Pacienți oncologici asimptomatici aflați în curs de chimioterapie și/sau radioterapie (RT-PCR/NAAT sau test rapid antigenic):

    • Pacienți oncologici asimptomatici aflați în curs de chimioterapie – cu maximum 48 de ore inainte de fiecare cură, respectiv de fiecare prezentare la spital pentru monitorizare, în cazul testării RTPCR/NAAT, iar în cazul testării cu teste antigenice rapide, testare în ziua internării sau cu o zi anterior internării
    • Pacienți oncologici asimptomatici aflați în curs de radioterapie – înainte de prima ședință și apoi la 14 zile, până la terminarea curei, indiferent de testul utilizat

    7. Pacienți oncologici asimptomatici înainte de intervenții operatorii sau manevre invazive, cu maximum 48 de ore înaintea intervenției /manoperei, în cazul testării RT-PCR/NAAT, iar în cazul testării cu teste antigenice rapide, testare în ziua internarii sau cu o zi anterior internării (RT-PCR/NAAT sau test rapid antigenic)

    8. Însoțitorii pacienților copii de la punctele 5., 6. și 7., precum și însoțitorii copiilor cu COVID-19, în ziua internării sau cu o zi anterior internării (Test rapid antigenic)

    9. Pacienți hemodializaţi asimptomatici – de 2 ori pe lună, indiferent de testul utilizat (RT-PCR/NAAT sau test rapid antigenic)

    10. Persoane instituționalizate asimptomatice, inclusive pacienții cronici psihiatrici cu durata de internare care depășește o lună, la internare, persoane din penitenciare, la admiterea în unitate și ulterior cu frecvența menționată (Test rapid antigenic – de 4 ori pe lună)

    11. Personalul de îngrijire din centre rezidențiale, secțiile de psihiatrie cronici și personalul din penitenciare (Test rapid antigenic – de 4 ori pe lună)

    12. Gravidele asimptomatice care se află în carantină la domiciliu (avand istoric de calatorie sau care au fost contact direct cu un caz confirmat), în ziua a 3-a – a 5-a (Test rapid antigenic)

    C. În vederea supravegherii, prevenirii şi limitării infecţiilor asociate asistenţei medicale cu SARS-CoV-2, personalul medico-sanitar si auxiliar asimptomatic care face parte din una din categoriile de mai jos:

    • nevaccinat împotriva SARS-CoV-2 sau cu schema de vaccinare incompletă si care nu a avut niciodată boala
    • nevaccinat împotriva SARS-CoV-2 sau cu schema de vaccinare incompletă sicare a trecut prin boală, dar la care au trecut mai mult de 180 zile de la data primului test pozitiv

    se va testa* prin test rapid antigenic la interval de 3 zile sau prin test RT-PCR/NAAT o data la 7 zile.

    Conducerea unitatii medico-sanitare are obligatia verificarii rezultatului testarii si a instituirii masurilor care se impun.

    Testarea periodică poate înceta dacă personalul face dovada vaccinării complete.

    *Această testare se solicită în următoarele situații:

    • în condițiile în care rata cumulată a incidenței cazurilor noi de îmbolnăvire din ultimele 14 zile, din unitatea administrativ teritorială, raportată la 1000 de locuitori este mai mare sau egală cu 1,5
    • pentru unități sanitare care îngrijesc pacienți confirmați cu varianta Delta a SARS-CoV-2, indiferent de rata de incidență din unitatea administrativ teritorială

    Personalul medico-sanitar și auxiliar asimptomatic vaccinat împotriva SARS-CoV-2 cu schema completă, precum și cel care a trecut prin boală, dar la care au trecut mai puțin de 180 zile de la data primului test pozitiv, documentat cu bilet de externare din spital și/sau buletinul de analiză cu rezultat pozitiv, nu necesită testare periodică.

    Documentul INTEGRAL AICI

    INSP: 57% din cazurile COVID-19, înregistrate la persoane nevaccinate în ultima săptămână

    În săptămâna 10 – 16 ianuarie, 57% din cazurile confirmate de COVID-19 au fost înregistrate la persoane nevaccinate, informează, joi, un raport al Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP).

    Potrivit raportului, în aceeaşi săptămână, 85.7% din decesele înregistrate ca urmare a infectării cu SARS-CoV-2 au fost la persoane nevaccinate.

    Dintre cei vaccinaţi care s-au îmbolnăvit, peste jumătate erau fie imediat după vaccinare, fie la mai mult de şase luni de la ultima doză.

    De asemenea, 40.4% din cazurile de COVID au fost înregistrate în Bucureşti, Cluj, Timiş, Suceava și Braşov, iar 31.6% din totalul deceselor au fost înregistrate în Bihor, Prahova, Galați, Hunedoara şi Neamț.

    De la începutul pandemiei şi până în prezent, 85,9% din totalul deceselor au fost la persoane peste 60 ani, 54,5% din decese – la bărbaţi.

    Conform INSP, 93,2% din decedaţi aveau cel puţin o comorbiditate asociată.

    Ungaria: Contagierile cu varianta Omicron reprezintă 87% din noile cazuri de COVID-19

    Răspândirea variantei Omicron a coronavirusului a făcut ca Ungaria să înregistreze, în ultimele 24 de ore, 15.526 de contagieri, un nou record de la începerea pandemiei, reprezentând dublu faţă de numărul raportat în urmă cu o săptămână, relatează, joi, EFE.

    Contagierile cu noua variantă Omicron reprezintă deja 87 % dintre noile cazuri de COVID-19 din ţară, potrivit datelor oficiale.

    Incidenţa pe ultimele 14 zile la 100.000 de locuitori a ajuns la 1.664 la Budapesta, cea mai ridicată din ţară.

    În ciuda creşterii numărului de contagieri, ocuparea paturilor în spitale se menţine stabilă, iar numărul internărilor a rămas practic la fel ca în urmă cu o săptămână, în timp ce ocuparea locurilor la terapie intensivă (ATI) a înregistrat chiar o scădere.

    Ungaria rămâne una dintre ţările cu cea mai mare rată de mortalitate asociată COVID-19 din întreaga Uniune Europeană.

    După o avansare rapidă a campaniei de vaccinare, ritmul a încetinit până la intrarea în impas, cu 63 % la sută a populaţiei în prezent vaccinată cu schema completă.

    Vaccinarea anti-COVID-19 este obligatorie în Ungaria pentru lucrătorii sanitari, forţele de securitate, precum şi pentru învăţători şi profesori.

    Arafat: Cele 19.000 de cazuri confirmate se vor simți pe secțiile ATI peste două săptămâni

    Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, dr.Raed Arafat, a declarat că cele peste 19.000 de cazuri confirmate joi se vor simți pe secțiile de ATI abia peste două săptămâni și că vedem o creștere cu 100 de pacienți COVID în secțiile ATI, de la o săptămâna la alta.

    „Avem infectări din ce în ce mai multe, înseamnă că nu ne-am stabilizat, nu suntem pe un platou încă și putem să ne așteptăm la surprize și la creșteri mai rapide. Dacă ajungem la un număr foarte mare de infectări, putem să ajungem și la un impact pe sistemul sanitar mai serios”, a afirmat Raed Arafat.

    În același timp, Raed Arafat a precizat că „în acest moment nu sunt intenții și nu există discuții nici în sensul relaxării nici în sensul relaxării nici în sensul înăspririlor”.

    Amalia Șerban (MS): În ultimele două săptămâni, capacitatea de testare pentru COVID-19 s-a mărit

    Medicamentul Favipiravir folosit în tratarea noului coronavirus poate fi accesat în farmaciile de circuit deschis pe bază de prescripţie medicală, conform ultimelor reglementări legale, a anunţat, joi, directorul general al direcției de asistență medicală, medicină de urgență și sănătate publică din Ministerul Sănătății, Amalia Şerban.

    „Se fac demersuri la nivel naţional pentru asigurarea medicaţiei eficace în această fază a pandemiei, respectiv asigurarea terapiei antivirale orale. La acest moment, orice farmacie din lanţurile farmaceutice poate accesa livrarea de medicaţie specifică pentru a fi furnizate pacienţilor care au prescrierea medicală. Medicamentul Favipiravir poate fi accesat în farmaciile cu circuit deschis conform ultimelor reglementări legale, de săptămâna trecută”, a explicat Amalia Şerban, într-o conferință de presă.

    Potrivit directorului, în ultimele două săptămâni, capacitatea de testare pentru COVID-19 s-a mărit.

    „În ultimele două săptămâni, capacitatea de testare s-a mărit, astfel încât au fost raportate peste 380.000 de teste pe săptămână, din care peste o treime teste PCR. Rata de pozitivitate a fost în creştere în medie de 15% în ultima săptămână, iar astăzi au fost raportate aproape 80.000 de teste”, a precizat Amalia Şerban.

    În ultima săptămână, 75% dintre cazurile secvenţiate au evidenţiat varianta Omicron, a subliniat Amalia Șerban.

    Amalia Șerban,

    Valeriu Gheorghiță, despre protecția față de infecția cu varianta Omicron după doza booster

    Preşedintele Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea anti-COVID (CNCAV), Valeriu Gheorghiţă, a declarat, joi, că, după administrarea dozei booster anti-COVID, protecţia faţă de infecţia cu varianta Omicron creşte la 60%, iar faţă de formele severe care necesită spitalizare şi de decese creşte la 90%.

    „După o primă schemă de vaccinare, protecţia faţă de infecţie (cu tulpina Omicron – n.r.) limitată este considerabil scăzută, însă se menţine o protecţie faţă de spitalizări şi faţă de riscul de deces Această protecţie este în momentul de faţă considerată ridicată, cu atât mai mult după administrarea dozei de booster. Practic, studiile publicate recent ne arată că protecţia unei prime scheme de vaccinare faţă de infecţie, inclusiv infecţia asimptomatică, este de circa 30%, iar protecţia după o primă schemă de vaccinare este de aproximativ 50% faţă de riscul de spitalizare şi decese. Aici vorbim de varianta Omicron. După administrarea dozei booster, protecţia faţă de infecţie creşte la 60%, iar faţă de formele severe care necesită spitalizare şi de decese creşte la 90% în primele două luni de la administrarea dozei de booster şi are o tendinţă uşoară de scădere după trei luni de la administrarea dozei de booster”, a explicat Valeriu Gheorghiță, într-o conferinţă de presă.

    Arafat recomandă testul PCR pentru persoanele simptomatice care au test rapid negativ

    Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, dr. Raed Arafat, a atenționat ca persoanele care sunt simptomatice să rămână acasă până se testează și sunt sigure că nu sunt pozitive.

    De asemenea, dr. Raed Arafat a spus că dacă o persoană este simptomatică, iar testul antigen rapid este negativ, să fie făcut și testul PCR.

    „Am dat un exemplu, persoanele care sunt simptomatice să rămână acasă până se testează, până sunt sigure că nu sunt pozitive, înainte să meargă la locul de muncă, înainte să circule cu mijloacele de transport în comun, pentru că pot răspândi foarte mult virusul până descoperă la un moment că sunt infectate. Dacă ești simptomatic, testează-te. Dacă ai un test antigen rapid negativ și totuși ești simptomatic, tușești, ai febră, ai probleme respiratorii, fă un test PCR ca să fii sigur că nu ești pozitiv înainte să te duci la locul de muncă și să ne trezim că un întreg birou sau o întreagă secție este bolnavă acasă”, a mai spus Raed Arafat.

    Gheorghiță: Toate cele 114.000 doze de vaccin anti-COVID pentru copiii de 5-11 ani vor ajunge în România pe 25 ianuarie

    2.841 de programări pentru copiii între 5 și 11 ani au fost efectuate până acum în platforma de programare pentru vaccinarea împotriva COVID-19, a anunțat, joi, coordonatorul campaniei de vaccinare împotriva COVID-19, Valeriu Gheorghiță. Imunizarea copiilor din această grupă de vârstă va începe în România pe 26 ianuarie. În acest moment, 220 de cabinete de vaccinare pediatrică sunt active în toate județele. Șase dintre acestea sunt în București, câte unul în fiecare sector.

    „În perioada 13-20 ianuarie au fost efectuate în platforma de programare 2.841 de programări pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 5 și 11 ani. Vă reamintesc faptul că la acest moment în platforma de programare sunt active 220 de cabinete de vaccinare pediatrică în toate județele, din care sunt șase cabinete de vaccinare pediatrică în municipiul București, câte unul în fiecare sector, două cabinete de vaccinare pediatrice în județul Ilfov și mai sunt încă 21 de cabinete de vaccinare pediatrice inactive și care vor fi actualizate și activate în platformă în funcție de adresabilitate și de deciziile Direcțiilor de Sănătate Publică județene”, a declarat Valeriu.

    Valeriu Gheorghiță: Toate cele 114.000 de doze pediatrice vor ajunge în România pe 25 ianuarie

    „Vreau să reamintesc faptul că demararea campaniei de vaccinare va avea loc pe data de 26 ianuarie, miercurea viitoare. S-a modificat calendarul de livrare pentru dozele pediatrice, în sensul în care toate cele 114.000 de doze vor ajunge în România pe data de 25 ianuarie și vor fi distribuite către centrele regionale de depozitare, ulterior către Direcțiile de Sănătate Publică județene, încât să fie disponibile pe 26 dimineața în cabinetele de vaccinare pediatrice. Așa cum am amintit, 42.000 de doze vor merge către Institutul Cantacuzino și câte 12.000 de doze vor merge către cele șase centre regionale de depozitare din Brașov, Cluj, Constanța, Timișoara, Iași și Craiova”, a mai spus Valeriu Gheorghiță.

    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.