Câți pacienți COVID-19 au primit până acum Molnupiravir

Primii 500 de pacienţi, din totalul celor 11.568 consultaţi în cele 222 de centre de evaluare, au primit gratuit medicamentul antiviral inovativ Molnupiravir, a anunțat Ministerul Sănătăţii.

Ministerul Sănătăţii a precizat că acesta este primul medicament specific cu administrare orală anti-COVID aprobat pentru persoanele cu risc de a dezvolta o formă severă de boală.

„Totodată, facem precizarea că, în prezent, medicamentul antiviral Favipiravir, recomandat ca alternativă terapeutică pentru formele uşoare sau medii de COVID-19 se găseşte în centrele ambulatorii de evaluare, în spitale şi în 153 farmacii cu circuit deschis”, a anunțat Ministerul Sănătăţii.

Prof. Cherecheș, despre când vom reveni la normalitate

Din luna aprilie, mai, vom reveni la normalitate în ceea ce privește pandemia, a declarat prof.dr.Răzvan Cherecheș, expert în sănătate publică și profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Și asta în condițiile în care, potrivit prof.dr.Răzvan Cherecheș, suficient de multe persoane vor fi expuse și infectate, astfel că din luna aprilie, mai, vom reveni la normal.

„Suficient de multe persoane vor fi expuse și infectate, plus persoanele vaccinate, ca din luna aprilie, mai, categoric vom reveni la normal, exact la fel ca anul trecut pentru că vremea caldă, dar chiar și din toamna viitoare, presupunând că nu apare o tulpină nouă, care să fie fundamental diferită, mă îndoiesc că vom mai avea restricții la nivel de societate”, a declarat prof.dr.Răzvan Cherecheș, la un post de radio.

De asemenea, prof.dr.Răzvan Cherecheș a atenționat ca oamenii să nu încerce să se reinfecteze intenționat cu varianta Omicron de coronavirus în speranța că vor avea simptome ușoare de boală și astfel vor dobândi imunitate. Și asta pentru că nu avem de unde ști cum reacționează fiecare organism în parte:

„Știm că e o variantă mai ușoară în principal la persoanele vaccinate. Nu ai cum să anticipezi dacă nu faci parte din acel mic procent de persoane sănătoase, sportive, fără alte probleme și care au o problemă la sistemul imunitar. Am avut nenumărate exemple din lume, oameni care au fost tineri, sănătoși și care au murit sau, cealaltă variantă, e improbabil să anticipezi dacă vei dezvolta un sindrom Covid lung. Multe persoane tinere care au făcut Covid, cu simptome foarte ușoare și care după luni de zile continuă să aibe simptome și din nefericire, încă, la sindromul Covid lung nu avem un tratament clar, nu știm o cauzalitate clară, încă nu știm în cât timp va dispărea, dacă va dispărea, și atunci nu are sens să te expui unui asemenea risc”, a afirmat prof.dr. Răzvan Cherecheș.

GCS: Peste 27.000 de cazuri noi de COVID-19, în ultimele 24 de ore. În scădere față de ziua anterioară

Grupul de Comunicare Strategică (GCS) informează că în ultimele 24 de ore au fost înregistrate 27.346 de cazuri noi de COVID-19, cu 8.923 mai puține față de ziua anterioară.

3.402 dintre cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.

În total, până miercuri, 9 februarie, pe teritoriul României au fost înregistrate 2.482.394 de cazuri de infectare cu noul coronavirus (COVID – 19), dintre care 79.374 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare. 2.038.716 pacienți au fost declarați vindecați.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 1.380 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Până miercuri, 61.092 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 08.02.2022 (10:00) – 09.02.2022 (10:00) au fost raportate de către INSP 176 de decese (91 bărbați și 85 femei), dintre care 5 decese anterioare intervalului de referință, ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Botoșani, Brăila, Brașov, Buzău, Călărași, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iași, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Vaslui, Vrancea și Municipiul București.

Dintre cele 176 de decese, 4 au fost înregistrate la categoria de vârstă 40-49 de ani, 11 la categoria 50-59 de ani, 24 la categoria de vârstă 60-69 de ani, 67 la categoria de vârstă 70-79 de ani și 70 la categoria de vârstă peste 80 de ani.

171 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 5 pacienți decedați nu au prezentat comorbidități.

Din totalul de 176 de pacienți decedați, 142 au fost nevaccinați și 34  vaccinați. Pacienții vaccinați aveau vârsta cuprinsă între grupele de vârstă 50-59 ani și peste 80 ani. Toți pacienții vaccinați care au decedat prezentau comorbidități.

Au fost raportate 5 decese anterioare intervalului de referință, survenite în județele Argeș, Brăila și Mureș, în luna ianuarie 2022.

În unitățile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secții cu COVID-19 este de 11.324, cu 241 mai puțin decât în ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 1.120 de persoane, cu 3 mai puțin decât în ziua anterioară. Dintre cei 1.120 pacienți internați la ATI, 950 sunt nevaccinați.

Din totalul pacienților internați, 811 sunt minori, 794 fiind internați în secții, cu 27 mai puțin decât în ziua anterioară și 17 la ATI, cu 5 mai puțin decât în ziua anterioară.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 12.065.069 de teste RT-PCR și 7.876.953 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 31.463 de teste RT-PCR (18.139 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 13.324 la cerere) și 63.235 de teste rapide antigenice.

Pe teritoriul României, 240.991 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 11.760 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 85.637 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 6 persoane.

 

 

Ce spun studiile despre generațiile viitoare de vaccin împotriva tulpinilor îngrijorătoare ale SARS-CoV-2

În contextul variantelor emergente de îngrijorare SARS-CoV-2 (VOC), care ”amenință” eficacitatea vaccinurilor actuale împotriva COVID-19 administrate intramuscular și concepute pentru a ținti doar proteina spike, specialiștii spun că  există o nevoie stringentă de a dezvolta strategii pentru vaccinuri de nouă generație pentru o protecție mai largă și de lungă durată.

Una dintre aceste strategii ar fi dezvoltarea unor vaccinuri administrate intranazal.

Astfel, cercetătorii au folosit vectori adenovirali (Ad) de origine umană și de la cimpanzei și au evaluat vaccinuri trivalente anti-COVID-19 cu vector Ad care exprimă antigenele Spike-1, Nucleocapsid și RdRp în modele murine, potrivit Cell.com.

Oamenii de știință au arătat astfel că imunizarea intranazală cu o singură doză, în special cu vaccinul cu vector Ad de la cimpanzeu, este superioară imunizării intramusculare în inducerea imunității protectoare tripartite constând în răspunsuri ale anticorpilor la nivel local și sistemic, ale celulelor T cu memorie rezidente în țesutul mucoasei, dar și ale imunității înnăscute antrenate de mucoasă.

De asemenea, cercetătorii au arătat că imunizarea intranazală oferă protecție atât împotriva SARS-CoV-2 ancestral, cât și împotriva a două tulpini îngrijorătoare, B.1.1.7 și B.1.351.

”Descoperirile noastre indică faptul că administrarea vaccinului multivalent cu vector Ad la nivelul mucoasei respiratorii reprezintă o strategie eficientă de vaccin anti-COVID-19 de generație viitoare în vederea inducerii imunității totale a mucoasei împotriva tulpinilor îngrijorătoare actuale și viitoare”, se arată în deschiderea studiului.

Un nou record al ratei de incidență COVID-19 în Capitală

Direcția de Sănătate Publică a anunțat că rata de incidenţă COVID-19 calculată la 14 zile pentru Bucureşti este, miercuri, de 35,31 cazuri la mia de locuitori.

Aceasta este cea mai mare rată de infectare cu SARS-CoV-2 înregistrată până acum în Capitală.

În ziua precedentă, incidenţa a fost de 34,29 cazuri la mia de locuitori.

Rata de incidenţă COVID-19 a crescut accentuat de la începutul acestui an. La 1 ianuarie era de 0,72 cazuri la mia de locuitori.

Firea: În programul naţional de decontare a procedurilor FIV se vor putea înscrie şi femeile singure

Ministrul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, Gabriela Firea, a anunțat că în Programului naţional de decontare a procedurilor de fertilizare in vitro pentru cuplurile care nu pot avea copii din motive medicale se vor putea înscrie și femeile singure.

Potrivit ministrului, proiectul Programului va fi publicat în scurt timp pe site-ul ministerului de resort.

„M-am întâlnit iar cu dl prof. dr. Alexandru Rafila, ministrul Sănătăţii, pentru a urgenta împreună proiectele comune în domeniul sănătăţii şi pentru creşterea natalităţii, pe care Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse le realizează împreună cu Ministerul Sănătăţii. Sprijinirea persoanelor care îşi doresc să aibă un copil, dar nu pot din motive medicale este un pas important. (…) Proiectul aplicat în Bucureşti îl extindem acum la nivel naţional. (…) În scurt timp, acest proiect important pentru creşterea natalităţii în România va fi publicat pe site-ul ministerului. (…) voi începe o serie de consultări cu societatea civilă, pe marginea acestui proiect”, a menţionat Gabriela Firea, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Gabriela Firea a precizat că în program se vor putea înscrie femei cu vârsta între 20 şi 45 de ani.

„În Programul comun al Ministerului Familiei, Tineretului şi Egalităţii de şanse, în colaborare cu Ministerul Sănătăţii se vor putea înscrie femei cu vârsta între 20 şi 45 de ani. Cuplurile care aplică pot fi persoane căsătorite sau necăsătorite. Se pot înscrie pentru decontarea FIV şi femei singure. Suma maximă decontată va fi de 4.500 de euro. Aceasta include atât tratamentele necesare înainte şi după FIV, plus toate analizele de care este nevoie în perioada respectivă de monitorizare”, a explicat Gabriela Firea.

Aceasta a subliniat că proiectul legalizează transplantul de material genetic de la donatori.

„Pacientele şi partenerii lor vor beneficia de zile libere atât în ziua de recoltare, cât şi pentru embrio-transfer. Se legalizează şi la noi transplantul de material genetic, de la donatori, pentru cuplurile care nu mai au rezervă. De asemenea, se decontează câte proceduri sunt recomandate de către medicii specialişti. Proiectul Ministerului Familiei, Tineretului şi Egalităţii de şanse, în colaborare cu Ministerul Sănătăţii acoperă astfel toate nevoile cuplurilor care trec printr-o procedură de fertilizare in vitro, astfel încât românii să nu mai fie nevoiţi să plătească bani grei în alte ţări europene”, a afirmat Gabriela Firea.

Ministrul Familiei a subliniat că proiectul programului naţional de decontare a fertilizărilor in vitro este bazat pe programele similare derulate în Bucureşti, prin care peste 500 de copii s-au născut în Capitală în ultimii 4 ani.

„Proiectul naţional privind decontarea procedurilor de fertilizare in vitro porneşte de la subprogramul Ministerului Sănătăţii şi de la programul aplicat în Bucureşti în ultimii 4 ani. (…) Mai mult de 500 de copii s-au născut în Capitală în urma acestor două proiecte, iar alte peste 100 de sarcini sunt în evoluţie”, a adăugat Gabriela Firea.

Grupul de Comunicare Strategică: 27.346 de cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2

Un număr de 27.346 de cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2 au fost înregistrate în ultimele 24 de ore, după cum a anunțat Grupul de Comunicare Strategică.

De asemenea, au fost raportate  176 decese, dintre care 5 anterioare intervalului de referință.

„Conform datelor existente la nivelul CNCCI la data de 9 februarie 2022, ora 10.00, în intervalul de 24 de ore, au fost înregistrate 27.346 cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2. De asemenea, au fost raportate 176 decese, dintre care 5 anterioare intervalului de referință”, a anunțat Grupul de Comunicare Strategică.

EMA evaluează datele privind administrarea dozei booster de vaccin anti-COVID-19 Comirnaty la adolescenți

Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) a început să evalueze o cerere pentru utilizarea boosterului vaccinului anti-COVID-19 de la Pfizer (Comirnaty) la adolescenții cu vârsta cuprinsă între 12 și 15 ani. De asemenea, este în curs de desfășurare o cerere pentru adolescenții cu vârsta cuprinsă între 16 și 17 ani.

Doza booster este administrată persoanelor vaccinate anti-COVID-19 cu două doze, pentru a restabili protecția după ce aceasta a scăzut. În prezent, boosterul vaccinului  Comirnaty poate fi administrat persoanelor cu vârsta de 18 ani și peste.

Comitetul pentru medicamente de uz uman (CHMP) al EMA va efectua o evaluare accelerată a datelor transmise de compania care comercializează Comirnaty, inclusiv a rezultatelor dovezilor din lumea reală din Israel. EMA va comunica rezultatul evaluării în timp util, informează EMA.

Sfaturile cu privire la modul în care trebuie administrate vaccinările rămân apanajul grupurilor naționale de consultanță tehnică de imunizare care ghidează campaniile de vaccinare în fiecare stat membru al UE. Organismele naționale de sănătate publică pot emite recomandări oficiale cu privire la utilizarea dozelor booster, în asociere cu cerințele pentru certificatele de călătorie, ținând cont de datele de eficacitate emergente și de datele limitate privind siguranța, mai informează EMA.

OMS a lansat un apel pentru finanţarea planului său de combatere a pandemiei

Un apel către ţările bogate a fost lansat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, pentru ca acestea să aloce de urgenţă 16 miliarde de dolari, fonduri care lipsesc încă, pentru finanţarea planului său de combatere a pandemiei de COVID-19, relatează AFP.

‘Ştiinţa ne-a oferit instrumentele’ necesare în lupta împotriva pandemiei, ‘dacă acestea sunt distribuite în mod solidar pe plan mondial, atunci vom putea să punem capăt COVID-19 ca urgenţă sanitară mondială în acest an’, a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.

‘Dacă ţările cu venituri ridicate plătesc echitabil cota lor’ de finanţare a dispozitivului ACT-A, acest program ‘poate ajuta ţările cu venituri mici şi medii să surmonteze ratele scăzute de vaccinare împotriva COVID-19, nivelul scăzut de testări şi penuria de medicamente’, a subliniat el într-un comunicat.

Propagarea fulgerătoare a variantei Omicron face cu atât mai urgentă distribuirea echitabilă a testelor, tratamentelor şi vaccinurilor, insistă şeful OMS.

Acceleratorul ACT-A, acronimul englez pentru Acces la instrumente împotriva COVID-19, este un dispozitiv creat de marile agenţii internaţionale de sănătate, de Banca Mondială şi Fundaţia Bill&Melinda Gates.

Condus de OMS, dispozitivul are ca scop să accelereze accesul la instrumentele de luptă împotriva COVID-19 în ţările defavorizate.

Una dintre componentele sale este sistemul Covax, introdus încă de la începutul pandemiei şi înainte de apariţia vaccinurilor eficiente, într-o încercare de a garanta un acces echitabil la vaccinuri pe plan mondial. A miliarda doză de vaccin a fost livrată la mijlocul lunii ianuarie prin acest sistem, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Pentru ca ACT-A să funcţioneze este nevoie de 23,4 miliarde de dolari în perioada octombrie 2021-septembrie 2022, dar numai 800 milioane de dolari au fost colectate până în prezent.

Prin urmare, pentru acest program sunt necesare 16 miliarde de dolari din partea ţărilor bogate ‘pentru a completa deficitul de finanţare imediată’, în timp ce ţările cu venituri medii ar trebui să se autofinanţeze.

Şase ţări – Canada, Germania, Kuweit, Norvegia, Arabia Saudită şi Suedia – au atins sau au depăşit un nivel de finanţare echitabilă.

Doar 0,4% din cele 4,7 miliarde de teste pentru depistarea COVID-19 efectuate pe plan mondial au fost utilizate în ţările defavorizate, unde 10% din populaţie a primit cel puţin o doză de vaccin.

Rafila, la Reuniunea Consiliului ministerial informal de sănătate

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, se va afla miercuri și joi la Lyon şi Grenoble, unde participă la Conferinţa comună a miniştrilor de externe şi cei ai sănătăţii din UE privind sănătatea globală şi la Reuniunea Consiliului ministerial informal de sănătate.

Pe agenda de lucru a Reuniunii Consiliului ministerial informal de sănătate se vor aborda subiectele actuale privind modul de intervenţie şi rezilienţă a sistemelor de sănătate publică în cazul crizelor de sănătate şi dezvoltarea în comun a politicilor de creare a unei „Uniuni a Sănătăţii”.

Potrivit Ministerului Sănătăţii, cele două evenimente sunt organizate sub auspiciile Preşedinţiei franceze a Consiliului Uniunii Europene (PRES FR).

„Oficialii din statele membre vor avea oportunitatea de a discuta despre acţiunile derulate de Uniunea Europeană în sprijinul statelor în dezvoltare pentru favorizarea accesului echitabil la medicamente în contextul COVID-19, dar şi pentru consolidarea sistemelor sanitare naţionale”, afirmă sursa citată.