24.3 C
București
luni, septembrie 7, 2026
More

    49 de pacienţi refugiaţi din Ucraina, cei mai mulți cu afecţiuni cronice, internați în spitalele din România

    În prezent, sunt internaţi în spitalele din România 49 de pacienţi refugiaţi din Ucraina, cea mai mare parte dintre aceştia cu afecţiuni cronice.

    „În ceea ce priveşte numărul de solicitări la ambulanţă acesta se situează tot în jurul valorii de sub 100 de solicitări pe zi. (…) Am avut o uşoară creştere la începutul săptămânii a numărului de prezentări la unităţile de primi urgenţă, undeva la 180 – 200 de persoane care s-au prezentat. După care, o scădere din nou. Astăzi, ultimele cifre, 183 de persoane s-au prezentat pentru asistenţă medicală la unităţile de primiri urgenţă, marea lor majoritate prin mijloace proprii”, a precizat secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, Adriana Pistol, într-o conferință de presă.

    Secretarul de stat a declarat că România ar putea prelua din Polonia, în situaţia în care este necesar, pacienţi refugiaţi din Ucraina.

    „Suntem în legătură permanentă şi cu statele învecinate, în special Polonia, care are numărul cel mai mare de refugiaţi şi, în situaţia în care se impune, suntem pregătiţi şi să preluăm pacienţi spre a fi trataţi în România, dacă acest lucru va fi necesar. Situaţiile în care partenerii noştri din Polonia decid că este nevoie de transfer cred că ţin de organizarea locală. În schimb, avem în mod deosebit, din ce am văzut până acum, pacienţi oncologici, în special copii care au nevoie de diverse tipuri de îngrijire medicală. O parte dintre aceştia au şi plecat din Polonia către alte state europene. Acest mecanism se face printr-o colaborare permanentă între statele învecinate Ucrainei şi sub coordonarea Comisiei Europene, iar pacienţii au dreptul să aleagă în ce ţară vor merge”, a explicat secretarul de stat.

     

    Adriana Pistol: Observăm o creştere a numărului de cazuri COVID. Creşterea nu este foarte mare, dar este, totuşi, semnificativă

    Secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, Adriana Pistol, a declarat, marţi, că se observă o creștere a numărului de cazuri de COVID-19, inclusiv în ceea ce privește numărul internărilor în unitățile medicale. În schimb, numărul deceselor la pacienţii cu COVID este în scădere.

    “Observăm o creştere a numărului de cazuri. Creşterea nu este foarte mare, dar este, totuşi, semnificativă. Deja numărul de cazuri a luat o formă de platou, nu mai putem observa acea descreştere la numărul de cazuri confirmate. Acelaşi lucru se poate observa şi la internări, la încărcarea pe paturi la nivelul secţiilor. Observăm o descreştere a numărului de decese, ceea ce este îmbucurător, dar este într-un fel normal. Totdeauna, prima dată creşte numărul de cazuri, urmat după aceea de încărcarea spitalelor, atât în paturi normale pe secţii, cât şi ATI. Să sperăm că nu va fi nevoie, dar acest platou este un alt indicator la care ne mutăm şi pe care îl monitorizăm”, a adăugat Adriana Pistol.

    Secretarul de stat a subliniat că se observă o creştere a ratei de pozitivare a testelor pentru infecţia cu SARS-CoV-2.

    „Puteţi observa că deja rata de pozitivitate faţă de săptămâna anterioară, când a fost aproape 9%, mai exact 8,9%, a ajuns în această săptămână la 9,5%, iar rata de reproducere a cazurilor începe să crească. A ajuns în săptămâna de referinţă la 0,95%, o creştere faţă de săptămâna anterioară cu aproape 27%. Încet, încet se apropie de cifra unu, ceea ce susţine acea creştere a numărului de cazuri. (…) Se estimează fie menţinerea în acest platou sau chiar o uşoară creştere a numărului de cazuri”, a afirmat Pistol.

    Secretarul de stat a recomandat purtarea măştii sanitare de protecţie în mijloacele de transport în comun, dar şi în interior unde sunt mai multe persoane.

    „Această uşoară creştere a numărului de cazuri ne face să revenim într-un mod insistent asupra respectării măsurilor pe care Ministerul Sănătăţii le-a comunicat de fiecare dată şi care nu sunt extrem de dificile. Ar trebui să fie aplicate de toată lumea, pentru ca să nu vedem o creştere importantă a numărului de cazuri şi, în mod evident, mă refer aici la igiena personală, mă refer aici la evitarea aglomeraţiilor şi la portul măştii medicale mai ales în mijloacele de transport în comun unde putem observa că lumea s-a relaxat. Indicăm cu foarte mare tărie tuturor să trateze cu seriozitate portul măştii în aceste mijloace de transport în comun atât la metrou, cât şi în transportul în comun suprateran, cu atât mai mult în spaţiile închise unde există mai multe persoane”, a transmis secretarul de stat.

    Ministerul Sănătăţii a informat, marţi, că în ultimele 24 de ore au fost înregistrate 5.140 de cazuri noi de COVID-19, cu 2.904 de cazuri mai multe decât în urmă cu o zi.

    Studiu: Ftalații pot crește riscul de cancer la copii

    Cercetările de la Centrul de Cancer al Universității din Vermont au legat ftalații cu o incidență mai mare a anumitor tipuri de cancer la copii. Acesta este și primul studiu, de altfel, în acest sens, potrivit sciencedaily.com.

    Ftalații sunt aditivi chimici utilizați pentru a îmbunătăți durabilitatea sau consistența materialelor plastice și a unei game largi de produse de consum. Oamenii sunt expuși în mod obișnuit la acești compuși atunci când există scurgeri din produse și în mediu. Ftalații, de asemenea, sunt utilizați ca ingrediente inactive în unele medicamente, în special în cele care necesită eliberare prelungită sau întârziată pentru a funcționa corect, de exemplu unele medicamente antiinflamatoare și antibiotice.

    Studiul, publicat în Journal of the National Cancer Institute, sugerează că expunerea la ftalați asociați medicamentelor poate contribui la dezvoltarea unor tipuri de cancer în copilărie și că reducerea la minimum a expunerii la acești aditivi chimici poate ajuta la prevenirea unor tipuri de cancer în copilărie în viitor.

    Mai exact, studiul a măsurat asocierea dintre expunerile gestaționale și din timpul copilărie la ftalați și incidența cancerului la copil.

    Folosind date de la Registrul medical danez al nașterilor, Agenția daneză pentru medicamente și Registrul danez al cancerului, toate susținute de sistemul universal de asistență medicală al țării, anchetatorii au studiat toți născuții vii între 1997 și 2017, însumând aproape 1,3 milioane de copii.

    Cercetătorii au măsurat asocierile dintre expunerea gestațională și din copilărie la ftalați și incidența unor tipuri de cancer specifice la 2.027 de copii cu această maladie.

    Expunerea din copilărie la ftalați, dar nu gestațională (in utero), a fost asociată cu o rată cu 20% mai mare de cancer la copil în ansamblu, cu o rată de aproape trei ori mai mare a diagnosticului de osteosarcom, un cancer osos, precum și cu o rată de două ori mai mare a diagnosticului de limfom, un cancer al sângelui.

    ”Aceste rezultate se adaugă la un număr tot mai mare de dovezi care sugerează că aceste substanțe chimice omniprezente au un impact negativ asupra sănătății umane”, a declarat cercetătorul principal, profesorul Thomas Ahern.

    ”Studiul nostru a caracterizat expunerea la ftalați pe baza completărilor pe bază de rețetă pentru medicamentele care conțin ftalați. În timp ce astfel de expuneri sunt, de obicei, mult mai mari decât ceea ce am numi expunerea la mediu „de fundal”, constatările noastre justifică îngrijorare”, a mai spus cercetătorul.

    Totodată, prof. dr. Frances Carr, membru al Asociației Americane pentru Avansarea Științei, a observat că ftalații sunt acum recunoscuți și ca perturbatori endocrini, deoarece interferează cu sistemele hormonale și pot afecta funcția tiroidiană.

    ”Deși sunt necesare mai multe studii, expunerea la ftalați a fost legată de tiroidă, sân și alte tumori solide. Ftalații, ca și alți plastifianți, cum ar fi bisfenolul A (BPA), sunt omniprezent în mediu. Vârsta expunerii, precum expunerile cronice la doze mici, sunt factori de risc semnificativi pentru efecte adverse asupra sănătății”, a menționat prof. dr. Carr.

    Pe de altă parte, directorul UVM Cancer Center, prof. dr. Randall Holcombe, a declarat că ”deși nu s-a făcut o corelație directă între ftalați în regiunea noastră și riscul crescut de cancer, acest studiu evidențiază importanța expunerilor de mediu și relația lor cu riscul de cancer”.

    Autorii studiului sugerează că cercetările viitoare vor explora care ftalat specific (sau combinația de ftalați) prezintă cel mai mare risc și prin ce mecanism sau mecanisme ftalații ar putea crește riscul de osteosarcom și limfom, potrivit sursei citate.

    ”În cele din urmă, cercetări de acest fel vor duce la o mai bună înțelegere a modului de atenuare a riscurilor ftalaților de mediu”, a mai spus prof. dr. Holcombe.

     

    MS: Peste 5.000 cazuri noi de COVID-19 și 52 decese, de la ultima raportare. La ATI sunt internați 443 de pacienți

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 5.140 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), cu 2.904 mai multe față de ziua anterioară. 623 dintre cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare, informează Ministerul Sănătății.

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 391 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    În unitățile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secții cu COVID-19 este de 2.858 cu 184 mai puțin față de ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 443 de persoane, cu 12 mai puțin decât în ziua anterioară. Dintre cei 443 de pacienți internați la ATI, 395 sunt nevaccinați.

    Din totalul pacienților internați, 204 sunt minori, 202 fiind internați în secții, cu 10 mai puțin decât în ziua anterioară și 2 la ATI, cu 1 mai puțin decât în ziua anterioară.

    Până astăzi, 64.749 de persoane diagnosticate cu infecție cu SarsCov-2 au decedat.

    În intervalul 21.03.2022 (10:00) – 22.03.2022 (10:00) au fost raportate de către INSP 52 decese (29 bărbați și 23 femei), dintre care 9 anterioare intervalului de referință.

    Dintre cele 52 decese, 1 la categoria de vârstă 40-49 de ani, 4 la categoria de vârstă 50-59 de ani, 7 la categoria de vârstă 60-69 de ani, 18 la categoria de vârstă 70-79 de ani și 22 la categoria de vârstă peste 80 de ani.

    Toți pacienții decedați au prezentat comorbidități.

    Din totalul de 52 pacienți decedați, 50 au fost nevaccinați și 2 vaccinați. Pacienții vaccinați aveau vârsta între 66-85 de ani. Toți pacienții vaccinați care au decedat prezentau comorbidități.

    În ultimele 24 de ore au fost efectuate 14.120 teste RT-PCR (8.335 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 5.785 la cerere) și 28.819 de teste rapide antigenice. Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 12.695.680 teste RT-PCR și 9.124.370 teste rapide antigenice.

    Lockdown într-un oraș din China, după creșterea cazurilor de COVID-19

    Un oraș din China, cu nouă milioane de locuitori, a fost plasat marți în lockdown în contextul în care China se confruntă în această perioadă cu cea mai gravă recrudescenţă epidemică înregistrată după 2020.

    Mai exact, oraşul industrial Shenyang, unde se află sediile multor fabrici, şi-a plasat rezidenţii în izolare la domiciliu începând de marţi, informează AFP, scrie Agerpres.

    Oraşul este capitala provinciei Liaoning, învecinată cu Jilin, epicentrul valului epidemic actual, provocat de varianta Omicron.

    Ministrul chinez al Sănătăţii a raportat marţi 4.770 de noi cazuri pozitive la nivel naţional. Un bilanţ foarte redus în comparaţie cu alte ţări din lume, dar ridicat pentru China şi strategia sa ”zero-COVID”.

    Graţie lockdownurilor, plasării în carantină la sosirea pe teritoriul ţării şi a monitorizării deplasărilor, China a ţinut sub control epidemia timp de doi ani. Acest fapt le-a permis chinezilor să ducă o viaţă aproape normală.

    Preşedintele Xi Jinping a lansat un apel săptămâna trecută pentru ”minimalizarea” impactului epidemiei asupra economiei, respingând în acelaşi timp o relaxare semnificativă a strategiei ”zero-COVID”.

    La Shanghai, unde numărul cazurilor pozitive este de ordinul sutelor în fiecare zi, autorităţile locale optează pentru o carantinare foarte exactă a clădirilor în care sunt raportate cazuri de COVID-19, în locul plasării în carantină generală a întregului oraş, potrivit sursei citate.

    În Jilin, provincia cea mai afectată, autorităţile chineze au anunţat luni că au recepţionat 10.000 de doze de medicamente anti-COVID-19 produse de Pfizer. Este, probabil, pentru prima dată când medicamentul Paxlovid este utilizat în China.

    De săptămâna trecută, provincia impune restricţii de deplasare. Locuitorii nu au voie să-şi părăsească localitatea, iar mai multe oraşe izolează populaţia la domiciliu.

    Ministrul chinez al Sănătăţii a semnalat vineri că doar 51% dintre persoanele de peste 80 de ani din China continentală au primit cel puţin două doze ale unor vaccinuri anti-COVID-19.

    Ziua Mondială a Apei. 2,2 miliarde de oameni au acces limitat la apă potabilă sigură

    Anual, în data de 22 martie, este marcată în întreaga lume Ziua Mondială a Apei, apa fiind unul dintre elementele vitale pentru omenire.

    În acest an, se pune accent pe apele subterane, acestea furnizând jumătate din toată apa folosită de gospodăriile din întreaga lume, un sfert din toată apa extrasă pentru agricultura irigată și o treime din aprovizionarea cu apă necesară industriei, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

    ONU trage un semnal de alarmă cu privire la numeroasele amenințări actuale și iminente la adresa apelor subterane, exacerbate de schimbările climatice și de cererea în continuă creștere și, prin urmare, pentru sănătatea și bunăstarea a miliarde de oameni.

    ”Îmbunătățirea managementului salubrității poate avea un impact profund asupra calității apei potabile atât din sursele de apă de suprafață, cât și din surse vulnerabile de apă subterană, în special atunci când apele uzate sau excrementele contaminează sursele de apă potabilă. Progresele în domeniul salubrității gestionate în siguranță trebuie să se accelereze de cel puțin patru ori (multe mai multe în unele regiuni) și să includă o atenție mai mare asupra impactului acesteia asupra apelor subterane. Eforturile trebuie să includă aplicarea planificării siguranței sanitare, o abordare bazată pe riscurile pentru sistemele de salubritate pentru a evalua, prioritiza și gestiona riscurile pentru sănătatea publică de-a lungul întregului lanț de salubritate și recomandată în Ghidurile OMS privind salubritatea și sănătatea”, informează OMS.

    În prezent, 2,2 miliarde de oameni au acces limitat la apă potabilă sigură, iar până în 2025 jumătate din populația lumii va locui în zone care nu vor fi sigure din punctul de vedere al alimentării cu apă, mai avertizează OMS.

    Tot OMS spune că, în 2020, 74% din populația globală (5,8 miliarde de oameni) a folosit un serviciu de apă potabilă gestionat în siguranță.

    La nivel global, cel puțin 2 miliarde de oameni folosesc o sursă de apă potabilă contaminată cu fecale, mai spune OMS.

    Contaminarea microbiană a apei de băut ca urmare a contaminării cu fecale prezintă cel mai mare risc pentru siguranța apei de băut.

    Apa de băut contaminată microbiologic poate transmite boli, precum diareea, holera, dizenteria, tifoida și poliomielita, și se estimează că provoacă 485.000 de decese prin diaree în fiecare an.

    În 2019, în țările cel mai puțin dezvoltate, doar 50% dintre unitățile de îngrijire a sănătății aveau servicii de bază de apă, 37% aveau servicii de bază de salubritate și 30% aveau servicii de bază de gestionare a deșeurilor.

    Cercetătorul Octavian Jurma, îngrijorat de evoluția pandemiei de COVID-19 la două săptămâni de la ridicarea restricțiilor

    Cercetătorul Octavian Jurma și-a exprimat îngrijorarea cu privire la evoluția pandemiei de COVID-19, ca urmare a efectuării unei analize la două săptămâni de la ridicare restricțiilor.

    ”Au trecut 2 săptămâni de la abandonarea șocantă și motivată strict politic a tuturor măsurilor de prevenție a pandemiei de COVID-19 în România. Două evenimente extrem de predictibile au urmat în acest timp.

    1. Varianta B.A.2 de devenit dominantă și în România
    2. Numărul de cazuri noi a revenit pe creștere chiar înainte de sărbătorile de Paște în loc să ajungă la un minim
    3. Campania de vaccinare a fost complet abandonată”, a scris cercetătorul pe pagina sa de socializare.

    Totodată, cercetătorul Jurma atrage atenția și asupra impactului pe care sărbătorile pascale le vor avea în lipsa unor măsuri de prevenție.

    ”Comentariile sunt de prisos, vă imaginați și singuri ce impact epidemiologic vor avea sărbătorile de Paște cu zero măsuri de siguranță într-o populație atât de puțin vaccinată”, a subliniat Octavian Jurma.

    ANT: Șase vieți salvate, prin transplant renal, la ICUTR Cluj Napoca

    Agenția Națională de Transplant (ANT) informează că șase vieți au fost salvate, prin transplant renal, în cursul weekend-ului, la Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca.

    Procedurile de transplant au fost posibile după ce trei prelevări de organe au fost făcute, în weekend, la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Tg. Mureş şi la Spitalul Clinic Județean de Urgență Oradea, una dintre ele de la cel mai vârstnic donator din România, o pacientă de 84 de ani.

    Echipele de la Institutul Clinic Fundeni, Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca, Spitalul Clinic de Urgenţe Oftalmologice Bucureşti şi Spitalul Clinic Colentina au reușit în timp record prelevarea de ficat, rinichi, cornee şi ţesuturi osoase, aducând speranţa la viaţă pentru alţi pacienţi.

    Astfel, ţinând cont de regulile şi principiile de alocare la nivel național, pentru prelevarea rinichilor de la cei trei donatori au fost mobilizate imediat echipele de prelevare şi transplant ale Institutului Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj.

    “Rezultatul? 6 destinte sunt schimbate în bine, 6 români au scăpat de suferinţă şi de chinul şedinţelor de dializă în urma intervenţiilor de transplant renal realizate cu succes la centrul de excelenţă în transplant renal Cluj Napoca”,a transmis ANT.

    Potrivit ANT, grefele renale au fost transplantate la 6 pacienţi, 3 femei şi 3 bărbaţi, cu vârste cuprinse între 52 și 65 de ani, care se aflau de mai mult timp pe lista de aşteptare.

    “Evoluţia postoperatorie este favorabilă pentru toţi receptorii. Relizarea a 3 intervenţii de prelevare, urmate de 6 intervenţii de transplant într-un timp foarte scurt a fost un efort intens pentru toată echipa noastră: chirurgi, anestezişti, nefrologi, laborator. Din fericire, acest efort a dus la schimbarea vieţii în bine pentru 6 pacienţi”, a afirmat conf. dr. Florin Elec, şeful centrului transplant renal din cadrul ICUTR Cluj Napoca.

    Intervenţiile de prelevare au fost coordonate de dr. Dan Pop şi dr. Andrei Tomuţa. Cele 6 intervenţii de transplant au fost realizate împreună cu echipele chirugicale conduse de dr. Silviu Moga, dr. Mihai Suciu, dr. Dan Enache şi dr. Dan Pop, având alături echipele ATI – dr. Raluca Burileanu, dr. Oana Antal şi dr. Horaţiu Garbovschi.

    De la începutul anului, la Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca au fost realizate 22 de intervenţii de transplant renal, din care 19 cu organe provenite de la donatori decedaţi.

    În anul 2021, un an dificil pentru sistemul de transplant din cauza pandemiei de Covid-19, au fost realizate 58 de intervenţii salvatoare de transplant renal, mai arată sursa citată.

    Câte persoane au fost vaccinate anti-COVID-19 în ultima săptămână. Datele INSP

    Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) informează că, în săptămâna 14 – 20 martie, au fost administrate 14.495 de doze de vaccin Pfizer, Moderna şi Johnson&Johnson.

    Din numărul total de doze administrate, 508 au fost Pfizer Pediatric, pentru copii între 5 şi 11 ani (129 – doza I şi 379 – doza a II-a).

    Conform INSP, de la începutul campaniei de vaccinare, în 27 decembrie 2020, au fost administrate 16.752.049 doze de vaccin pentru 8.118.062 de persoane, 8.086.140 primind schema completă şi 2.557.062 fiind imunizate cu doza a treia.

    În perioada 14 – 20 martie s-au înregistrat şase reacţii adverse – cinci de tip local şi una de tip general.

    În total, de la debutul campaniei de vaccinare, s-au înregistrat 20.003 de reacţii adverse la vaccinurile anti-COVID, 2.213 de tip local şi 17.790 de tip general.

    CNAS: Documentele a căror valabilitate nu va mai fi prelungită de la 1 aprilie 2022

    Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a transmis, luni, lista documentelor a căror valabilitate nu va mai fi prelungită de la 1 aprilie 2022, fiind necesară o nouă evaluare a medicului specialist pentru emiterea acestora. Printre acestea se numără biletele de trimitere pentru specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și de reabilitare, precum și recomandările pentru îngrijiri medicale la domiciliu.

    ”Conform unui proiect de act normativ, o serie de documente, a căror valabilitate a fost prelungită în repetate rânduri pe perioada stării de alertă, își vor pierde valabilitatea în data de 31 martie 2022, fiind necesară o nouă evaluare a medicului specialist pentru emiterea unor noi documente”, potrivit unui comunicat al CNAS.

    Potrivit sursei citate, este vorba despre:

    • Biletele de trimitere pentru specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și de reabilitare;
    • Biletele de trimitere pentru specialități paraclinice;
    • Recomandările medicale pentru îngrijiri medicale la domiciliu, îngrijiri paliative la domiciliu;
    • Recomandările medicale pentru dispozitive medicale, tehnologii și dispozitive asistive ce se depun/se transmit la casa de asigurări de sănătate;
    • Deciziile de aprobare pentru procurarea dispozitivului medical, tehnologiilor și dispozitivelor asistive.

    CNAS informează că nu vor fi afectate de această reglementare documentele care se află în perioada de valabilitate.

    Perioada de valabilitate a documentelor

    CNAS subliniază că perioada de valabilitate a acestor documente este următoarea:

    Biletul de trimitere pentru specialități clinice are o valabilitate de maximum 30 de zile calendaristice de la data emiterii. Excepții:

    • Pentru toate bolile cronice, biletele de trimitere pentru specialitățile clinice și pentru îngrijiri paliative în ambulatoriu au valabilitate de până la 90 de zile calendaristice;
    • Biletul de trimitere pentru specialități clinice recomandate de medicul de familie, care are evidențiat „management de caz”, are o valabilitate de 90 de zile calendaristice.

    Biletul de trimitere pentru specialitatea clinică medicină fizică și de reabilitare are o valabilitate de maximum 90 de zile calendaristice de la data emiterii.

    Biletul de trimitere pentru specialități paraclinice are o valabilitate de maximum 30 de zile calendaristice de la data emiterii. Prin excepție:

    • Pentru toate bolile cronice, valabilitatea biletului de trimitere pentru investigații paraclinice este de până la 90 de zile calendaristice;
    • Biletul de trimitere pentru investigații paraclinice – examinări histopatologice și citologice are termen de valabilitate 90 de zile calendaristice;
    • Biletul de trimitere pentru investigații paraclinice recomandate de medicul de familie/medicul de specialitate din ambulatoriu, care are evidențiat „management de caz”, are o valabilitate de 90 de zile calendaristice;
    • Biletul de trimitere pentru investigații medicale paraclinice de înaltă performanță (RMN, CT, scintigrafie și angiografie) are valabilitate 90 de zile

    CNAS transmite că recomandarea medicală pentru dispozitive medicale, tehnologii și dispozitive asistive își pierde valabilitatea dacă nu este depusă la casa de asigurări de sănătate în termen de 30 de zile calendaristice de la data emiterii. Precizări:

    • În situația pacienților cu stome permanente, pentru obținerea dispozitivelor de protezare stomii, prescripția medicală se depune împreună cu cererea la casa de asigurări de sănătate o singură dată pentru un interval de maximum 12 luni consecutive;
    • În situația pacienților cu incontinență urinară permanentă, pentru obținerea dispozitivelor de incontinență urinară, prescripția medicală se depune împreună cu cererea la casa de asigurări de sănătate o singură dată pentru un interval de maximum 12 luni consecutive;
    • Pentru echipamentele pentru oxigenoterapie și ventilare noninvazivă prescripția medicală se depune împreună cu cererea la casa de asigurări de sănătate o singură dată pentru un interval de maximum 90/91/92 de zile, în funcție de starea clinică și evoluția afecțiunii pentru persoanele care nu sunt încadrate în grad de handicap și de maximum 12 luni pentru persoanele care sunt încadrate în grad de handicap accentuat sau grav.

    De asemenea, informează CNAS, decizia de aprobare pentru procurarea dispozitivului medical are un termen de valabilitate de 30 de zile calendaristice de la data emiterii de către casa de asigurări de sănătate, cu excepția următoarelor situații:

    • Decizia de aprobare pentru procurarea dispozitivelor de protezare stomii și incontinență urinară este valabilă pentru perioada prevăzută în prescripția medicală, care nu poate fi mai mare de 90/91/92 de zile calendaristice sau maximum 12 luni consecutive, după caz. Decizia de aprobare pentru procurarea dispozitivelor de protezare stomii și incontinență urinară este însoțită de o anexă cu 3 taloane sau 12 taloane, după caz, corespunzător perioadelor lunare, pentru perioada prevăzută în prescripția medicală;
    • Decizia de aprobare pentru închirierea fotoliilor rulante este valabilă pentru perioada prevăzută în prescripția medicală, care nu poate fi mai mare de 90/91/92 de zile calendaristice;
    • Pentru echipamentele pentru oxigenoterapie decizia de aprobare este valabilă pentru perioada prevăzută în prescripția medicală, respectiv maximum 90/91/92 de zile calendaristice sau maximum 12 luni consecutive, după caz;
    • Pentru aparatele de ventilație noninvazivă decizia de aprobare este valabilă pentru perioada prevăzută în prescripția medicală și nu poate fi mai mare de 90/91/92 de zile calendaristice sau maximum 12 luni consecutive, după caz;
    • Decizia de aprobare pentru închirierea fotoliilor rulante, aparatelor pentru administrarea continuă cu oxigen și ventilație noninvazivă este însoțită de o anexă cu 3 sau 12 taloane, după caz, corespunzător perioadelor lunare, pentru perioada prevăzută în prescripția medicală.

    CNAS mai transmite că proiectul de act normativ care cuprinde totalitatea modificărilor și completărilor reglementărilor din sistemul de sănătate care vor intra în vigoare începând cu data de 1 aprilie 2022 se află pe circuitul de avizare interinstituțională.

    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.