24.3 C
București
luni, septembrie 7, 2026
More

    Polonia renunță la masca de protecție și la carantină

    Ministerul Sănătății din Polonia a anunțat joi că purtarea măştii de protecție nu mai este obligatorie. De asemenea, Polonia a renunțat și la măsura carantinei. Cele două măsuri de relaxare a restricțiilor impuse de pandemia de COVID-19 vor intra în vigoare începând cu data de 28 martie.

    Decizia a fost luată ca urmare a scăderii numărului cazurilor de COVID-19, potrivit AFP, informează Agerpres.

    ”Atât situaţia internaţională, cât şi perspectivele şi previziunile noastre sunt pozitive, ceea ce înseamnă că estimăm ca până la sfârşitul lui aprilie să avem o reducere semnificativă a infectărilor şi a spitalizărilor”, a declarat pentru presă ministrul Sănătății polonez, Adam Niedzielski.

    Potrivit noilor dispoziţii, purtarea măştii nu va mai fi obligatorie decât în unităţile medicale şi farmacii.

    Ministrul recomandă cu toate acestea portul măştii în cazul adunărilor la care participă un număr mare de persoane.

    Persoanele infectate nu vor mai avea obligaţia legală de a respecta izolarea, iar apropiaţii nu vor trebui să intre în carantină.

    Obligativitatea carantinei va fi ridicată şi în cazul persoanelor care vin în Polonia din alte ţări, potrivit ministruui polonez.

    La 1 martie, guvernul din Polonia a ridicat deja restricţiile care vizau numărul persoanelor care pot intra în centrele comerciale, muzee, hoteluri şi restaurante.

    De la debutul pandemiei, aproape 6 milioane de polonezi au fost infectaţi cu noul coronavirus şi aproape 115.000 au decedat.

    Ministrul a anunţat joi 8.994 de cazuri noi, dintre care 146 de decese, echivalentul unei scăderi de 26% în comparaţie cu aceeaşi zi din săptămâna anterioară, potrivit sursei citate.

    Germania a înregistrat pentru prima dată peste 300.000 de infectări cu SARS-CoV-2 într-o singură zi

    Germania a înregistrat pentru prima dată de la începutul pandemiei de coronavirus peste 300.000 de cazuri noi de COVID-19 într-o singură zi, potrivit datelor publicate joi de autorităţile sanitare din această ţară, relatează DPA.

    În Germania, în ultimele 24 de ore au fost confirmate 318.387 de infectări noi, în comparaţie cu recordul precedent de 294.931 de cazuri, stabilit săptămâna trecută, au raportat specialiştii de la Institutul Robert Koch (RKI).

    Cel mai recent bilanţ zilnic anunţat de RKI a inclus şi 300 de decese asociate COVID-19, în creştere faţă de recordul precedent, stabilit tot săptămâna trecută şi care era de 278 de decese într-un interval de 24 de ore.

    De asemenea, rata de incidenţă a infectărilor, calculată la şapte zile, a ajuns la 1,752 şi a stabilit un nou record în Germania.

    De la începutul pandemiei, RKI a raportat 19.596.530 de cazuri de COVID-19 şi 127.882 de decese asociate acestei maladii.

    Specialiştii din domeniul medical estimează însă că numărul real al infectărilor şi cel al deceselor asociate COVID-19 sunt mult mai mari, întrucât numeroase infectări nu sunt depistate.

    MS: 37 decese la pacienți cu COVID, de la ultima raportare. Dintre aceștia, 31 erau nevaccinați

    Ministerul Sănătății informează că, în ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 4.088 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), cu 433 mai puține față de ziua anterioară. 532 dintre cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare.

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 277 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    În unitățile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secții cu COVID-19 este de 2.725 cu 58 mai puțin față de ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 428 de persoane, cu 3 mai puțin decât în ziua anterioară. Dintre cei 428 de pacienți internați la ATI, 379 sunt nevaccinați.

    Din totalul pacienților internați, 209 sunt minori, 207 fiind internați în secții, cu 3 mai puțin decât în ziua anterioară și 2 la ATI, cu 1 mai puțin decât în ziua anterioară.

    Până astăzi, 64.826 de persoane diagnosticate cu infecție cu SarsCov-2 au decedat.

    În intervalul 23.03.2022 (10:00) – 24.03.2022 (10:00) au fost raportate de către INSP 37 decese (22 bărbați și 15 femei), dintre care 4 anterioare intervalului de referință.

    Dintre cele 37 decese, 2 la categoria de vârstă 50-59 de ani, 3 la categoria de vârstă 60-69 de ani, 11 la categoria de vârstă 70-79 de ani și 21 la categoria de vârstă peste 80 de ani. Toate cele 37 decese înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități.

    Din totalul de 37 pacienți decedați, 31 au fost nevaccinați, 5 vaccinați cu schemă completă si 1 pacient cu schemă incompletă. Pacienții vaccinați care au decedat aveau vârsta între 70-86 de ani.

    Toți pacienții vaccinați care au decedat prezentau comorbidități.

    În ultimele 24 de ore au fost efectuate 11.892 teste RT-PCR (6.693 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 5.199 la cerere) și 23.067 de teste rapide antigenice. Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 12.720.283 teste RT-PCR și 9.172.314 teste rapide antigenice.

    Secretar de stat în MS: Ne preocupă și elaborăm în acest moment Strategia Națională de Control al Tuberculozei pentru anii 2022-2030

    Secretarul de stat în Ministerul Sănătății, dr. Tiberius-Marius Brădățan, a declarat joi că în acest moment se are în vedere elaborarea Strategiei Naționale de Control al Tuberculozei pentru anii 2022-2030, ca parte a Strategiei Naționale de Sănătate 2022-2030.

    Prin intermediul acestei strategii, se are în vedere reducerea tuberculozei în România, după cum a explicat secretarul de stat.

    ”Tuberculoza este, așa cum știm cu toții, considerată o boală a zonelor sărace, a zonelor care nu sunt bine acoperite de tratament și de o prevenție corespunzătoare. Însă, la fel de bine știm, tuberculoza a început să își arate colții și în alte părți ale lumii, nu numai în cele care sunt considerate mai puțin dezvoltate. La nivelul statului român există un Program Național de Prevenire, Supraveghere și Control al Tuberculozei care este menit să ne scoată din această poziție dezonorantă de codașa Europei în ceea ce privește prevenirea și tratamentul acestei boli. Vă asigurăm că în continuare partea de finanțare a acestui program este bine gândită. Ne preocupă și elaborăm în acest moment Strategia Națională de Control al Tuberculozei pentru anii 2022-2030, strategie care este parte a Strategiei Naționale de Sănătate 2022-2030. Ne dorim ca să reducem acest flagel care în continuare persistă pe teritoriul României”, a declarat joi secretarul de stat în ministerul Sănătății, în cadrul unei conferințe de presă de la Institutul ”Marius Nasta” din Capitală.

    În ceea ce privește situația geo-politică actuală, oficialul a precizat că în următoarele zile va deveni funcțional un Grup de lucru la nivelul Ministerului Sănătății care să anticipeze ce s-ar putea întâmpla în perioada următoare și care ar fi impactul asupra sănătății publice din România. Raportat la tuberculoză, Ucraina este una dintre țările cu o incidență crescută a acestei boli.

    ” În această perioadă, pe lângă pandemia care ne macină pe toți și care, iată, intră în al treilea an practic, avem și o problemă geo-politică, geo-strategică care înseamnă războiul de la granița de Nord a României, din Ucraina, țară unde este o rată de incidență a bolii crescută. Și în acest context la nivelul Ministerului Sănătății, și în coordonarea Cancelariei premierului, se organizează un Grup de lucru pentru a putea asigura toate condițiile necesare refugiaților care provin din această zonă. Pe partea de sănătate, Grupul de lucru are ca scop tocmai să prevadă ce s-ar putea întâmpla în perioada următoare, care ar fi impactul asupra sănătății publice din România și să venim cu propuneri de soluții, inclusiv financiare. (…) Ministerul Sănătății a decis să acorde refugiaților posibilitatea de a se trata în România similar cu un pacient român, adică accesul la sănătate este neîngrădit pentru refugiați. În acest context ne gândim că o parte dintre ei vor dori să obțină azilul în România, să rămână permanent pe teritoriul României și pentru aceștia trebuie să avem în vedere includerea în programe naționale de sănătate asigurarea tratamentului pe termen lung. De aceea, alături de Comisia Europeană, identificăm și resursa de finanțare. În același tim,  în cadrul  Grupului de lucru, care își va începe funcționarea zilele acestea, vrem să vedem cum putem face în așa fel încât impactul asupra cetățenilor proveniți din zona de conflict să fie cât mai mic, dar să nu uităm cât de important este să asigurăm accesul la sănătate și la toate procedurile moderne de tratament  în primul rând cetățenilor români. Este un efort pe care statul român îl face, este un efort asumat și ne dorim ca toate aceste eforturi sa se vadă și în starea de bine a sănătății a populației care trăiește pe teritoriul României”, a mai adăugat dr. Brădățan.

    Adriana Pistol: Ministerul Sănătăţii a finalizat procedura de achiziţie pentru 22 de medicamente antituberculoase

    Ministerul Sănătăţii a finalizat procedura de achiziţie pentru 22 de medicamente antituberculoase, a informat, joi, secretarul de stat Adriana Pistol.

    „Cred că tot ce s-a făcut în ultimii ani este foarte vizibil, în sensul că, în mod evident şi pe date concrete, progrese semnificative au fost înregistrate în controlul tuberculozei. Totuşi, România mai are multe de făcut. Încă este printre cele 18 ţări prioritare pentru stoparea tuberculozei în regiunea europeană a OMS şi este pe primul loc în Uniunea Europeană. (…) În prezent, Ministerul Sănătăţii a finalizat deja o procedură de achiziţie pentru un număr de 22 de medicamente antituberculoase acordate bolnavilor prin intermediul acestui program de sănătate publică, inclusiv pentru tuberculoza multidrog-rezistentă”, a precizat Adriana Pistol.

    Potrivit secretarului de stat, a fost elaborată o strategie pentru controlul tuberculozei, care se află în procesul de avizare şi aprobare.

    „A existat o strategie de luptă împotriva tuberculozei, până de curând. O strategie nouă a fost deja elaborată și se află în procesul de avizare și aprobare, o strategie pentru controlul tuberculozei, care are o perioadă de până în anul 2030. Această strategie a fost elaborată cu finanțare de la Fondul Global, împreună cu experți români și internaționali ai Organizației Mondiale a Sănătății”, a explicat secretarul de stat.

    Tuberculoza, mai ales cea multidrog rezistentă, reprezintă o problemă importantă de sănătate publică,a a tras atenția Adriana Pistol.

    „Este o problemă nu numai a pacientului, ci și a familiei acestuia, a comunității din care face parte și, evident, a sistemului de sănătate”, a subliniat secretarul de stat.

    „Tuberculoza depistată la timp şi dacă ne acordăm răbdarea necesară este o boală vindecabilă 100%”, a mai spus Adriana Pistol.

    Declarațiile au fost făcute într-o conferinţă de presă organizată de Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, în contextul Zilei Mondiale a Tuberculozei (TB).

    Potrivit secretarului de stat, România a înregistrat progrese semnificative în controlul tuberculozei în ultimul deceniu.

    „Ministerul Sănătății, prin Programul Național de Prevenire, Supraveghere și Control al Tuberculozei, derulat de colegii de la Institutul Marius Nasta, încearcă să accelereze lucrurile bune care s-au întâmplat în ultimul deceniu, astfel încât să vedem din ce în ce mai mult o reducere a prevalenței tuberculozei, să menținem o rată de depistare a cazurilor noi cât mai bună și, totodată, să asigurăm tratamentul corespunzător tuturor bolnavilor de tuberculoză cu rate de succes care să fie mulțumitoare și care să ne permită să ajungem la concluzia că România nu mai este pe locul întâi în România”, a declarat secretarul de stat.

    Decesele asociate tuberculozei, în creştere în Europa pentru prima dată după două decenii

    Numărul deceselor provocate de tuberculoză a crescut pentru prima dată în Europa după două decenii, ca urmare a întârzierii sau a lipsei de diagnosticare, determinate de blocarea serviciilor sanitare din cauza pandemiei de coronavirus, a avertizat joi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), relatează EFE.

    Regiunea europeană a OMS – care include 53 de ţări, între care Rusia şi fostele republici sovietice – a raportat 21.000 de decese de tuberculoză în 2020, în creştere cu 5 % faţă de anul precedent, în timp ce în ţările din Uniunea Europeană (UE) şi Spaţiul Economic European (EEE) creşterea a fost de 6,7 % (3.800 de decese).

    Numărul cazurilor noi de tuberculoză a înregistrat totuşi o scădere uşoară, „accentuată probabil de pandemia de COVID-19, care a obstrucţionat detectarea şi notificarea” cazurilor, se arată în raportul elaborat de OMS şi de Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC).

    Astfel, în întreaga regiune s-au înregistrat peste 160.000 de cazuri, mai puţin cu 35 % la sută, iar în regiunea UE/EEE, aproximativ 33.000 de cazuri, (mai puţin cu 44 % media anuală).

    „Tuberculoza rămâne una dintre bolile infecţioase cu cea mai mare mortalitate din lume, a doua după COVID-19, iar tuberculoza rezistentă la medicamente constituie o mare preocupare”, a avertizat OMS, care consideră necesară „o investiţie urgentă”, mai ales în actualul context al pandemiei.

    Directorul OMS-Europa, Hans Kluge, notează într-un comunicat că reducerea numărului de cazuri depăşeşte aşteptările şi ilustrează progresele privind testele şi strategiile de tratament, dar a atras totodată atenţia asupra creşterii numărului de decese provocate de tuberculoză în perioada pandemiei.

    „Pentru a asigura un progres continuu, trebuie să avem în vedere abordări inovatoare şi eficiente de diagnosticare şi de tratament al tuberculozei şi al variantelor sale rezistente la medicamente”, a subliniat Kluge de Ziua Mondială de Luptă împotriva Tuberculozei, marcată în data de 24 martie.

    OMS: 64 de atacuri asupra instituțiilor medicale ucrainiene

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a confirmat joi un număr de 64 de atacuri asupra instituţiilor medicale din Ucraina de la debutul invaziei ruse în urmă cu un o lună.

    Aceste atacuri, două până la trei în fiecare zi, au provocat 15 morţi şi 37 de răniţi, potrivit unui comunicat al OMS, în care aceste atacuri sunt condamnate „în cei mai fermi termeni posibil”, informează dpa, potrivit Agerpres.

    ”Atacurile asupra instituţiilor medicale sunt o încălcare a dreptului internaţional umanitar, dar o tactică de război tulburător de comună – distrug infrastructura critică, dar şi mai rău, distrug speranţa”, a spus Jarno Habicht, reprezentantul OMS în Ucraina.

    De asemenea, la o lună de război în Ucraina, biroul OMS pentru Europa cu sediul la Copenhaga a declarat că accesul la serviciile de sănătate a fost sever restricţionat şi că nevoia de tratament pentru traume şi boli cronice este mare.

    Potrivit sursei citate, infrastructura sanitară distrusă şi întreruperea lanţurilor de aprovizionare medicale reprezintă o ameninţare serioasă pentru milioane de oameni. Se estimează că aproximativ fiecare a doua farmacie din Ucraina este închisă.

    OMS mai spune că aproape şapte milioane de persoane au fost strămutate în Ucraina, iar numărul celor care s-au refugiat în ţările vecine se apropie rapid de pragul de patru milioane. Mulţi lucrători din domeniul sănătăţii se numără printre persoanele strămutate sau nu pot lucra.

    Ziua Mondială a Tuberculozei. OMS: 66 de milioane de vieți au fost salvate din 2000 prin eforturile globale de a stopa tuberculoza

    Ziua Mondială a Tuberculozei (TB) este marcată anual, în întreaga lume, în data de 24 martie, cu scopul de a sensibiliza publicul cu privire la consecințele devastatoare asupra sănătății, dar și la cele sociale și economice ale tuberculozei.

    Totodată, obiectivul acestei inițiative este reprezentat de intensificarea eforturilor de a pune capăt epidemiei globale de TB.

    De altfel, data de 24 martie marchează ziua din anul 1882 în care doctorul Robert Koch a anunțat că a descoperit bacteria care provoacă tuberculoza. Acest anunț a deschis calea către diagnosticarea și vindecarea acestei boli, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

    Tuberculoza rămâne unul dintre cei mai mortali ucigași infecțioși din lume, atrage atenția OMS. În fiecare zi, peste 4.100 de oameni își pierd viața din cauza tuberculozei și aproape 28.000 de oameni se îmbolnăvesc de această boală, care poate fi prevenită și vindecabilă.

    Numai în 2020, 9.900.000 de oameni s-au îmbolnăvit de TB, iar alți 1.500.000 au murit din cauza acestei afecțiuni, la nivel global.

    Eforturile globale de combatere a tuberculozei au salvat aproximativ 66 de milioane de vieți, începând cu anul 2000. Cu toate acestea, pandemia de COVID-19 a inversat anii de progres înregistrat în lupta pentru a pune capăt tuberculozei. Pentru prima dată în peste un deceniu, decesele din cauza tuberculozei au crescut în 2020.

    Tema Zilei Mondiale a TBC 2022 este „Investiți pentru a pune capăt tuberculozei. Salvați vieți”. Această temă a fost aleasă cu scopul de a transmite nevoia urgentă de a investi în resurse pentru a intensifica lupta împotriva TB și pentru a îndeplini angajamentele de a pune capăt TB de către liderii mondiali.

    Potrivit OMS, acest lucru este esențial în special în contextul pandemiei de COVID-19, care a pus în pericol progresul în ceea ce privește stoparea tuberculozei, și pentru a asigura accesul echitabil la prevenție și îngrijire, în conformitate cu eforturile OMS.

    La nivelul regiunii Europene a OMS, 20.000 de oameni încă mor din cauza bolii în fiecare an în regiune.

    Cel mai recent raport de supraveghere și monitorizare a tuberculozei pentru regiune, care a fost emis în comun de OMS/Europa și Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor, a fost lansat pe 23 martie. Acesta arată că, deși Regiunea a îndeplinit obiectivul pentru 2020 de reducere a ratelor de incidență a TB cu 25%, nu a reușit să reducă însă decesele cauzate de TB, așa cum era planificat. În schimb, decesele cauzate de tuberculoză au crescut în regiune ca urmare a impactului pandemiei de COVID-19. În plus, fiecare al treilea pacient cu TBC are o formă multirezistentă a bolii pentru care ratele de succes ale tratamentului sunt suboptime.

    Ministrul Sănătăţii, în vizită în judeţul Iaşi

    Ministrul Sănătății, prof. dr. Alexandru Rafila, se află joi și vineri în vizită în județul Iași.

    Joi, oficialul va participa la Consultarea regională despre Strategia Naţională de Sănătate 2022-2030, ulterior va vizita compania Antibiotice SA.

    Ministrul Sănătății va efectua o vizită și la Spitalul Judeţean „Sfântul Spiridon” din Iaşi, după care, alături de managerul spitalului şi directorul general Antibiotice SA, va face câteva declarații de presă.

    Vineri, ministrul Rafila va vizita Institutul Regional de Oncologie Iași.

    Moderna va solicita aprobarea vaccinului său anti-COVID pentru copiii sub vârsta de șase ani

    Compania farmaceutică americană Moderna a anunțat, miercuri, că va solicita aprobarea utilizării vaccinului său împotriva COVID-19 la copiii cu vârsta cuprinsă între şase luni şi şase ani, după ce studiile clinice au arătat că vaccinul său este sigur şi a produs un răspuns puternic imunitar la această grupă de vârstă, relatează AFP.

    Două doze a 25 de micrograme administrate copiilor din această grupă de vârstă au generat niveluri de anticorpi similare cu nivelurile atinse în urma administrării a două doze de 100 de micrograme la tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi 25 de ani.

    Pe baza acestor date, Moderna a declarat că va depune cereri de autorizare la Administraţia pentru Alimente şi Medicamente din SUA (FDA), Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) şi la alte autorităţi de reglementare în săptămânile următoare.

    Rezultatele „sunt o veste bună pentru părinţii copiilor cu vârsta sub şase ani”, a declarat directorul general al Moderna, Stephane Bancel, într-un comunicat. „Acum avem date clinice despre performanţa vaccinului nostru la copiii de şase luni până la adulţii mai în vârstă”, a mai spus el.

    Moderna a constatat însă o eficacitate relativ scăzută a vaccinului său împotriva infecţiilor, în condiţiile în care studiile sale clinice au fost realizate în timpul valului de cazuri provocat de varianta Omicron de coronavirus.

    Eficacitatea vaccinului la copiii cu vârsta cuprinsă între şase luni şi doi ani a fost de 43,7% şi de 37,5% la cei cu vârsta cuprinsă între doi şi şase ani.

    Moderna, care afirmă că aceste niveluri sunt similare cu cele observate la adulţi, evaluează administrarea unei a treia doze pentru a creşte aceste niveluri.

    La studiu au participat 11.700 de copii din Statele Unite şi Canada, dintre care 4.200 cu vârsta între doi şi şase ani şi 2.500 cu vârsta între şase luni şi doi ani.

    Moderna a precizat că, după consultări cu FDA, va solicita, de asemenea, aprobarea a două doze de 50 de micrograme pentru copiii cu vârsta cuprinsă între şase şi 11 ani, şi îşi va actualiza cererea de aprobare pentru copiii între 12 şi 17 ani.

    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.