24.3 C
București
luni, septembrie 7, 2026
More

    Ministrul Sănătăţii: Sistemul sanitar românesc nu întâmpină dificultăţi în gestionarea refugiaţilor ucraineni

    Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat, sâmbătă, că sistemul sanitar românesc nu întâmpină dificultăţi în gestionarea refugiaţilor ucraineni. Ministrul anunţat că numărul de solicitări de asistenţă medicală din partea persoanelor care vin din Ucraina este redus, menţionând că au fost 107 cereri la serviciile de ambulanţă şi 80 de persoane sunt internate în spitalele din România.

    „Ministerul Sănătăţii a stabilit toate elementele legate de posibilitatea acordării asistenţei medicale tuturor persoanelor care vin din Ucraina. Până la urmă, în momentul de faţă, numărul de solicitări la nivelul sistemului de sănătate este redus. Au fost 107 solicitări la serviciile de ambulanţă, 177 de persoane s-au prezentat la unităţile de primiri urgenţe şi circa 80 de persoane sunt internate în momentul de faţă în spitalele din România”, a precizat Rafila sâmbătă, după şedinţa de Guvern.

    Ministrul a spus că autorităţile de sănătate publică colaborează cu inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă să evalueze orice caz legat de boli transmisibile care pot fi aduse de persoanele refugiate, menţionând, însă, că nu sunt probleme deosebite în această privinţă.

    „Un element care ne interesează deosebit este posibilitatea de a evalua persoanele refugiate când ajung în centre organizate de inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă şi autorităţile locale, încât să poată fi identificate persoanele, mai ales copiii, dacă au boli transmisibile. Nu avem probleme deosebite până în momentul de faţă în ceea ce priveşte afecţiuni pentru care suntem alerţi, dar nu trebuie să fim exageraţi în ceea ce priveşte posibilitatea de apariţia unor cazuri de poliomielită sau de difterie pe teritoriul României. Ştim că în Ucraina, datorită acoperirii vaccinale reduse, exista acest pericol şi au existat probabil şi cazuri de infecţie, care nu ştim în ce măsură au fost evidenţiate de autorităţile ucrainene, dar autorităţile de sănătate publică colaborează cu inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă încât să poată să evalueze orice caz suspect legat de aceste boli transmisibile”, a adăugat ministrul Sănătăţii.

    Ministrul a menţionat că nu există niciun fel de problemă legată de acordarea serviciilor de sănătate.

    „Legat de impactul asupra sistemului de sănătate al prezenţei cetăţenilor ucraineni pe teritoriul României, fiind vorba de solicitări reduse, nu există niciun fel de problemă legată de acordarea serviciilor de sănătate. Am stabilit şi o procedură pentru ca pacienţii care au nevoie de asistenţă medicală în zona de oncologie să poată să primească această asistenţă, care este înalt specializată”, a mai spus Alexandru Rafila.

    MS: 28 decese la pacienți cu COVID, de la ultima raportare. Dintre aceștia, 24 erau nevaccinați. La ATI sunt internați 399 pacienți

    Ministerul Sănătății informează că, în ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 3.100 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), cu 625 mai puține față de ziua anterioară. 383 dintre cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare.

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 245 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    În unitățile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secții cu COVID-19 este de 2.667 cu 104 mai puțin față de ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 399 persoane, cu 16 mai puțin decât în ziua anterioară. Dintre cei 399 pacienți internați la ATI, 351 sunt nevaccinați.

    Din totalul pacienților internați, 198 sunt minori, 196 fiind internați în secții, cu 12 mai puțin decât în ziua anterioară și 2 la ATI, la fel ca în ziua anterioară.

    Până astăzi, 64.895 de persoane diagnosticate cu infecție cu SarsCov-2 au decedat.

    În intervalul 25.03.2022 (10:00) – 26.03.2022 (10:00) au fost raportate de către INSP 28 decese (16 bărbați și 12 femei), dintre care 6 anterioare intervalului de referință.

    Dintre cele 28 decese, 2 la categoria de vârstă 50-59 de ani, 3 la categoria de vârstă 60-69 de ani, 15 la categoria de vârstă 70-79 de ani și 8 la categoria de vârstă peste 80 de ani. 27 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, iar 1 pacient nu a prezentat comorbidități.

    Din totalul de 28 pacienți decedați, 24 au fost nevaccinați și 4 vaccinați. Dintre pacienții vaccinați care au decedat 1 pacient avea vârsta între 50-59 de ani, iar 3 aveau vârsta între 70-79 de ani.

    Toți pacienții vaccinați care au decedat prezentau comorbidități.

    În ultimele 24 de ore au fost efectuate 9.723 teste RT-PCR (5.730 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 3.993 la cerere) și 17.324 de teste rapide antigenice. Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 12.740.600 teste RT-PCR și 9.210.788 teste rapide antigenice.

    Rafila, despre comprimatele de iodură de potasiu: Lucrul cel mai raţional este să fie distribuite prin intermediul medicilor de familie

    Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a declarat, vineri seară, că autoritățile intenționează să distribuie populației comprimatele de iodură de potasiu, care se folosesc în caz de creștere a radioactivității, însă atrage atenția ca acestea să nu fie în niciun caz administrate preventiv. „E foarte posibil să nu trebuiască să le utilizăm niciodată, e chiar probabil să nu trebuiască să le utilizăm, dar pe de altă parte nici nu are rost să excluzi total o astfel de eventualitate”, a subliniat ministrul.

    „Ar trebui să facem două lucruri. În primul rând să facem o campanie de informare privind utilizarea corectă a acestor pastile. Nu se iau preventiv”, a afirmat Alexandru Rafila, vineri seară, la un post de televiziune.

    Ministrul a explicat de ce ar fi bine ca pastilele de iodură de potasiu să fie deja distribuite populației, dar a atras atenția că acestea trebuie luate numai dacă există o alertă oficială din partea autorităților.

    „Pentru că un astfel de incident se poate petrece oricând – se poate petrece vinerea, sâmbăta, duminica, seara – iar perioada optimă de administrare este între două şi opt ore de la producerea incidentului respectiv, sau de la momentul contaminării, pentru că incidentul poate să fie la o anumită distanţă de ţara noastră, şi atunci există o perioadă-tampon, nu ştim cât de lungă sau cât de scurtă, cred că cea mai bună soluţie este ca aceste pastile să fie distribuite deja, încât oamenii să le poată păstra la domiciliu şi în cazul în care va exista o comunicare publică, o alertă în acest sens, să poată să le administreze. Şi lucrul ăsta nu trebuie interpretat într-un registru al panicii, nu trebuie niciun fel de exagerare. E foarte posibil să nu trebuiască să le utilizăm niciodată, e chiar probabil să nu trebuiască să le utilizăm, dar pe de altă parte nici nu are rost să excluzi total o astfel de eventualitate şi pentru că acum în vecinătatea României se desfăşoară un conflict sângeros şi care se desfăşoară pe teritoriul unei ţări care are mai multe centrale nucleare funcţionale, e bine să oprim orice de discuţie sau panică, în public”, a explicat Alexandru Rafila.

    Minstrul a precizat că, în privința distribuirii comprimatelor de iodură de potasiu, „lucrul cel mai raţional” este ca acestea să fie distribuite prin intermediul medicilor de familie.

    „Acum, poate că urmează partea cea mai consumatoare de timp. Noi avem câteva scenarii în lucru, dar cred că lucrul cel mai rațional este să le distribuim prin intermediul rețelei naționale de medicină de familie. Avem peste 10.000 de medici de familie și ei trebuie să le distribuie pacienților pe care îi au pe listă. (…) Este de asemenea important modul în care fiecare persoană înțelege să le păstreze în condiții de siguranță pentru păstrarea calității, adică într-un spațiu uscat, lipsit de lumină la o temperatură constantă, încât să nu existe riscul denaturării”, a mai afirmat Alexandru Rafila.

    În ceea ce priveşte persoanele care nu se află pe lista niciunui medic de familie, ministrul a afirmat că se iau măsuri pentru ca şi acestea să poată primi pastilele. Minsitrul a spus că în decurs de două săptămâni activitatea de distribuire a pastilelor cu iod prin intermediul medicilor de familie ar putea fi terminată.

    Ministrul a adăugat că săptămâna viitoare va fi adoptată legislaţia necesară şi va începe activitatea de distribuire.

    Alexandru Rafila a precizat că recomandările privind administrarea de pastile cu iodură de potasiu sunt pentru copii şi adulţi de până la 40 de ani, precizând că dozajul este diferit în funcţie de grupa de vârstă.

    26 martie, Ziua internaţională a luptei împotriva epilepsiei

    Anual, la 26 martie, este marcată Ziua internaţională a luptei împotriva epilepsiei (Purple Day).

    Creşterea gradului de conştientizare a populaţiei cu privire la epilepsie, susţinerea pacienţilor şi a familiilor acestora rămân esenţiale pentru îmbunătăţirea calităţi vieţii persoanelor cu epilepsie. Societatea discriminează adesea sau creează obstacole pentru persoanele cu probleme medicale, lipsa de informaţii şi dezinformarea fiind frecvente în rândul populaţiei generale.

    Sunt esenţiale măsuri precum cercetarea şi dezvoltarea de tratamente inovatoare, fondarea mai multor centre specializate, formarea unor echipe interdisciplinare (neurolog, pacient, psiholog şi familie), o mai bună informare a medicului de familie în ceea ce priveşte simptomatologia bolii şi o mai bună educare a pacienţilor cu privire la boala lor şi importanţa terapiilor.

    Epilepsia este o tulburare a sistemului nervos central, în special a creierului. Se manifestă prin crize bruşte şi imprevizibile, de câteva secunde sau minute. Unele crize pot trece aproape neobservate, în timp ce altele pot fi dramatice. Liga Internaţională împotriva Epilepsiei a clasificat recent epilepsia ca o boală şi nu ca o tulburare, pentru a transmite mai eficient mesajul că epilepsia este o afecţiune gravă, după cum este susţinut pe site-ul menţionat.

    Ce este epilepsia

    Epilepsia este una dintre cele mai frecvente tulburări neurologice cronice. Se estimează că 65 de milioane de oameni din întreaga lume suferă de epilepsie, ceea ce echivaleză cu o persoană cu epilepsie la 100 de persoane sănătoase, potrivit www.purpleday.org.

    Epilepsia poate fi prezentă la orice vârstă, deşi debutul ei este cel mai adesea în copilărie sau în ultimii ani de viaţă. Epilepsia este tratabilă, 70% dintre persoanele cu epilepsie putând scăpa de convulsii urmând un tratament cu medicamente. Restul, de 30% dintre oameni bolnavi, prezintă epilepsie rezistentă la medicamente, dar există tratamente suplimentare care pot îmbunătăţi controlul crizelor sau pot opri cu totul crizele. Există o varietate de opţiuni de tratament pentru convulsiile rezistente la medicamente, inclusiv intervenţia chirurgicală, terapia dietetică administrată medical şi stimularea nervilor, opţiuni care trebuie evaluate în cadrul unui program individual de urmărire a evoluţiei epilepsiei pentru fiecare persoană bolnavă.

    Culoarea dedicată acestei zile fiind violet, oamenii din ţările de pe tot globul sunt invitaţi să poarte violet şi să găzduiască evenimente în sprijinul conştientizării epilepsiei, iar unele instituţii folosesc iluminatul colorat astfel, pentru a-şi manifesta solidaritatea cu cei care suferă de epilepsie.

    În 2021, peste 85 de ţări de pe toate continentele au participat la Purple Day, găzduind şi organizând evenimente, pentru a susţine cunoaşterea şi informarea despre această boală. Canada este singura ţară din lume care recunoaşte în mod oficial ziua de 26 martie drept Purple Day, prin Legea implementată pe 28 iunie 2012, potrivit www.purpleday.org.

    În România numărul persoanelor cu epilepsie aflate în evidența INSP în anul 2020 este de 124.326, în scădere cu 1% față de creșterea medie înregistrată în perioada 2017 – 2019, de 12%. Totalul deceselor în 2020 a fost de 349 persoane, în creștere cu 61 persoane față de anul precedent. Totodată, în anul pandemiei au fost 12.895 de cazuri de epilepsie nou diagnosticate, în scădere cu 2.409 persoane față de media înregistrată în perioada 2017 – 2019.

    Un nou test de anticorpi dezvoltat pentru a diagnostica scleroza multiplă

    Cercetătorii de la Mayo Clinic au validat un nou test de anticorpi pentru a diagnostica scleroza multiplă, o boală a creierului și a măduvei spinării potențial invalidantă.

    Potrivit Societății Naționale de Scleroză Multiplă, aproape 1 milion de oameni din SUA sunt afectați de această boală.

    Potrivit cercetătorilor, un anticorp constă de obicei în două lanțuri grele de imunoglobuline și două lanțuri ușoare. Există două tipuri de lanțuri ușoare: kappa și lambda. Testul validat măsoară lanțurile uşoare libere de imunoglobuline kappa din lichidul cefalorahidian. Autorii concluzionează că testul este o alternativă validă la un test utilizat în mod obișnuit pentru a detecta benzile oligoclonale, acele proteine ​​care indică inflamația sistemului nervos central, în lichidul cefalorahidian, conform constatărilor publicate în Mayo Clinic Proceedings, informează sciencedaily.com.

    ”Descoperirile noastre reprezintă o economie de costuri, precum și o alternativă automată la arsenalul de teste folosite pentru a diagnostica scleroza multiplă”, a precizat Ruba Saadeh, cercetător în neuroimunologie în cadrul Departamentului de Medicină și Patologie de Laborator al Mayo Clinic și primul autor al studiului.

    Scleroza multiplă este o boală care afectează creierul și măduva spinării și poate duce la lezarea și deteriorarea permanentă a nervilor. Deși cauza sa nu este cunoscută, boala face ca sistemul imunitar să atace învelișul protector al fibrelor nervoase. Acest lucru perturbă semnalele dintre creier și măduva spinării.

    Simptomele variază foarte mult și depind de cantitatea de afectare a nervilor și de nervii afectați. Simptomele pot fi temporare sau de lungă durată.

    Deși nu a fost găsit un remediu pentru scleroza multiplă, tratamentele pot accelera recuperarea după atacuri și pot gestiona simptomele.

    Pentru diagnostic este necesar un test care detectează benzile oligoclonale în lichidul cefalorahidian. Studiul Mayo validează o valoare diagnostică de 0,1 miligrame per decilitru pentru a măsura lanțurile ușoare fără kappa. Rezultatele studiului sunt comparabile cu valorile de diagnostic din testele de măsurare a benzilor oligoclonale.

    Studiul a analizat probe de ser dintr-o cohortă retrospectivă de 702 de pacienți în vederea determinării valorii diagnostice pentru măsurarea lanțurilor ușoare fără kappa. Au fost utilizate probe dintr-o cohortă prospectivă de 657 de pacienți pentru a valida această valoare. Din cei peste 1.300 de pacienți, 12% au fost diagnosticați cu scleroză multiplă.

    ”Măsurarea lanțului ușor kappa în lichidul cefalorahidian este relativ nouă și diverse studii publicate au încercat să stabilească care este cel mai bun punct de decizie medicală pentru performanța optimă a testului”, spune prof. dr. Maria Alice, autorul principal al studiului.

    Studiul estimează o economie semnificativă de costuri pentru noul test, iar rezultatele sunt disponibile în aproximativ 20 de minute.

    Studiul a fost finanțat parțial de Departamentul de Medicină și Patologie al Mayo Clinic Mayo și a fost susținut de un grant de la Centrul Național pentru Avansarea Științelor Translaționale, potrivit sursei citate.

    Iași: A fost inaugurat Centrul de Screening şi Diagnostic în Boli Oncologice

    sursa foto: Institutul Regional de Oncologie Iași/Facebook

    Centrul de Screening şi Diagnostic în Boli Oncologice din Iaşi, prima instituţie medicală de acest fel din zona Moldovei, a fost inaugurat vineri.

    Centrul funcţionează în cadrul Institutului Regional de Oncologie (IRO) Iaşi, care a împlinit un deceniu de activitate.

    „Acest centru, dincolo de un pachet de servicii preventive în domeniul oncologic oferă şi alte servicii de sănătate în regim ambulatoriu, ceea ce este foarte bine pentru că creşte adresabilitatea în zona de screening, pe de o parte, iar pe de alta, poate să completeze veniturile acestei unităţi care este funcţională. S-a reuşit pentru că s-au realizat mai multe proiecte iar această finalizare a proiectelor care duce la realizarea unui obiectiv trebuie să devină obişnuinţă. Ideea de a finanţa exclusiv un proiect încet, încet este depăşită şi trebuie găsite soluţii de integrare a diverselor surse de finanţare care să poată face posibilă finanţarea şi mai ales finalizarea unor astfel de instituţii medicale”, a declarat ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, prezent la eveniment.

    Noul centru va asigura servicii de screening pentru depistarea cancerului de col uterin, de sân, de prostată, de piele şi a cancerului colorectal. Centrul va face parte dintr-un campus medical cu profil oncologic.

    „Acest centru va avea o mare importanţă în Iaşi. Este un centru pentru omul sănătos. Nu e un centru în umbra cancerului, ci un centru care previne cancerul. Suntem convinşi că pentru ieşeni va fi un loc extraordinar în care să facem programe de screening astfel încât să nu ne mai întâlnim în zece ani cu forme de cancer în stadii depăşite. E un proiect foarte important pentru noi, este un punct de lansare pentru un campus medical care se va face aici şi care sperăm că va aduce Iaşiul pe o poziţiei şi mai bună decât cea de acum”, a afirmat prof. univ. dr. Gabriel Dimofte, directorul medical al IRO Iaşi.

    Imobilul în care funcţionează Centrul de Screening şi Diagnostic în Boli Oncologice este construit cu fonduri asigurate prin Compania Naţională de Investiţii. Valoarea investiţiei este de peste 32 de milioane de lei.

    „Clădirea are şase niveluri, este dotată cu aparatură de ultimă generaţie, asigurată prin fonduri nerambursabile şi de la bugetul de stat, având în structură laboratoare şi cabinete medicale moderne. Nu vrem să ne oprim aici. În prezent, cancerul este tratat atunci când este diagnosticat sau atunci când o persoană vine la medic. Noi suntem foarte aglomeraţi la Institut. Avem foarte mulţi pacienţi. De aceea ne-am dorit să facem o clădire pentru screening, să „rupem” cumva populaţia sănătoasă de pacientul care vine la IRO pentru control, pentru tratament. Serviciile din cadrul Centrului se acordă persoanelor sănătoase, iar finanţarea pentru screeningul la col şi sân este asigurată din fonduri nerambursabile”, a declarat managerul IRO Iaşi, Ec. Mihaela Grosu.

    Conform managerului, femeile cu vârste între 25 şi 30 de ani vor face testare Babeş-Papanicolau, iar cele între 30 şi 64 de ani vor face genotipare HPV. Pentru screening de cancer la sân sunt eligibile femeile cu vârste cuprinse între 50 şi 69 de ani fără o zi. Persoanele pot fi asigurate sau neasigurate, ele având nevoie doar de buletin pentru testare.

    „În afara acestor grupe de vârstă, beneficiarele trebuie să se prezinte cu recomandare de la medicul specialist şi bilet de trimitere. Pentru celelalte tipuri de screening, serviciile vor fi acordate doar persoanelor asigurate, iar decontarea se va face din contractul cu Casa de Asigurări de Sănătate”, a precizat managerul IRO Iaşi.

    CNAS: Serviciile medicale acordate de medicii de familie vor fi extinse, prin introducerea de noi servicii de diagnostic și tratament

    Serviciile medicale acordate de medicii de familie vor fi extinse, conform curriculei de pregătire, prin introducerea de noi servicii de diagnostic și tratament, care vor putea fi acordate atât în cadrul cabinetelor medicilor de familie cât și la domiciliul pacientului sau la locul solicitării, a transmis, vineri, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).

    “În scopul asigurării accesului permanent la serviciile acordate de medicii de familie, pentru a determina diminuarea perioadei de recuperare a sănătății și reducerea numărului de internări evitabile, vor fi extinse serviciile medicale acordate de medicii de familie conform curriculei de pregătire, prin introducerea de noi servicii de diagnostic și tratament, care vor putea fi acordate atât în cadrul cabinetelor medicilor de familie cât și la domiciliul pacientului sau la locul solicitării. Medicul de familie va putea efectua și la domiciliu sau în afara programului de lucru orice tratament injectabil sau perfuzabil necesar, în urma consultației pe care acesta o acordă pacienților din lista proprie“, potrivit unui comunicat CNAS.

    Potrivit sursei citate, de la 1 aprilie 2022 vor intra în vigoare modificările și completările la Hotărârea Guvernului nr. 696/2021 (pentru aprobarea pachetelor de servicii și a Contractului-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale, tehnologiilor și dispozitivelor asistive în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2021 – 2022), aprobate, vineri, de Executiv.

    “Prin actul normativ aprobat azi de Guvern vom asigura armonizarea, în mod nediscriminatoriu, a modalităților de plată pentru toate specialitățile clinice pentru care se decontează servicii realizate de medicii cu specialități clinice, deci și a medicilor de familie, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate. Aceste reglementări permit utilizarea în totalitate, pe parcursul unui an, a fondurilor alocate asistenței medicale primare prin legile bugetare anuale, cu destinația pentru care au fost alocate pentru serviciile efectiv realizate de către medicii de familie”, a declarat conf. dr. Adela Cojan, președintele interimar al CNAS, citată în comunicat.

    De asemenea, anunță CNAS, pachetul de servicii medicale de bază acordat în asistența medicală ambulatorie de specialitate pentru specialitățile clinice cuprinde și consultațiile și serviciile acordate de medicii de specialitate cu specialitatea clinică medicină fizică și de reabilitare în cabinetul medical.

    “A fost reglementat programul de activitate zilnic al bazelor de tratament, astfel încât să asigure accesul asiguraților pe o durată de minimum 35 de ore pe săptămână și minimum 5 zile pe săptămână, repartizarea acestuia pe zile fiind stabilită prin negociere cu casele de asigurări de sănătate. Pentru asigurarea individualizării serviciilor acordate în funcție de necesitățile fiecărui pacient, serviciile medicale de medicină fizică și de reabilitare în bazele de tratament se acordă numai pe baza planurilor eliberate de medicii de medicină fizică și de reabilitare aflați în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate“, informează sursa citată.

    O serie de reglementări aprobate prin actul normativ vizează derularea relațiilor contractuale între casele de asigurări de sănătate și furnizori. Astfel, a fost prevăzută posibilitatea majorării programului de lucru cu maximum 17,5 ore pe săptămână pentru fiecare medic de specialitate paraclinică, în situația în care necesarul de servicii medicale presupune prelungirea programului de lucru.

    “De asemenea, pentru îmbunătățirea gestionării eficiente a FNUASS au fost reglementate valorile garantate ale punctelor per capita și pe serviciu medical în asistența medicală primară și a valorii garantate a punctului pe serviciu medical în asistența medicală ambulatorie de specialitate pentru specialitățile clinice. Pentru un acces cât mai bun al asiguraților la serviciile medicale prespitalicești, fondurile neconsumate până în luna decembrie a anului curent vor fi utilizate pentru plata serviciilor medicale realizate care depășesc limitele stabilite conform programului de lucru, în mod proporțional cu numărul de puncte realizat, până la consumarea acestor sume“, mai transmite CNAS.

    Potrivit președintelui interimar al CNAS, în acest mod se va asigura optimizarea accesului asiguraților la serviciile medicale în asistența medicală ambulatorie de specialitate și utilizarea eficientă a fondului alocat cu această destinație, “sumele neconsumate până în luna decembrie a anului curent urmând a fi utilizate pentru plata serviciilor medicale realizate de medicii de specialitate din ambulatoriu care depășesc limitele stabilite conform programului de lucru, în mod proporțional cu numărul de puncte realizat de fiecare medic, până la consumarea acestor sume“.

    Prin Ordin al ministrului Sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, până la data de 1 aprilie 2022 vor fi aprobate noile norme de aplicare a pachetelor de servicii și a Contractului-cadru.

    11 ambulanțe de tip A și B, donate Ucrainei

    România donează 11 ambulanțe de tip A și B Ucrainei, ca răspuns la solicitările autorităților din Ucraina de a acorda asistență internațională în contextul gestionării situației generate de agresiunea militară rusă.

    „11 ambulanțe de tip A și B din serviciile județene de Ambulanță și din cadrul Inspectoratelor  Județene pentru Situații de Urgență vor fi donate, în urma deciziei de astăzi a Guvernului, intrând din domeniul privat al statului român în Liov Regional Base of Special Medicals Blind din Ucraina. Este o donație făcută către autoritățile din Ucraina, potrivit unui memorandum pe care Guvernul l-a aprobat și a răspuns în acest fel solicitărilor autorităților din Ucraina de a acorda asistență internațională în contextul gestionării situației generate de agresiunea militară rusă”, a anunțat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, în cadrul unui briefing de presă de după ședința de Guvern de vineri.

     

    Lista medicamentelor gratuite și compensate, estinsă cu 34 de molecule noi. Decontarea triplei terapii pentru fibroza chistică, aprobată

    Ministerul Sănătății extinde lista de medicamente gratuite și compensate prin introducerea a 34 de noi molecule, destinate tratamentului afecțiunilor pulmonare cronice, oncologice, sclerozei multiple, diabetului, bolilor rare. De asemenea, a fost aprobată decontarea triplei terapii pentru tratarea pacienților cu fibroză chistică.

    “La propunerea Ministerului Sănătății, Guvernul României a aprobat astăzi, 25 martie 2022, proiectul de Hotărâre privind modificarea și completarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând medicamentele de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi a medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate“ , potrivit unui comunicat al Ministerului Sănătății.

    Sursa citată anunță că a fost aprobată decontarea triplei terapii pentru tratarea pacienților cu fibroză chistică.

    Actualizarea listei de medicamente gratuite și compensate prevede introducerea unui număr de 34 molecule noi destinate pacienților cu afecțiuni neurologice și Parkinson, ciroză biliară, boli endocrine și metabolice, boli cronice ale rinichiului, boli degenerative ale ochiului (glaucom).

    De asemenea, sunt medicamente destinate pacienților cu afecțiuni oncologice, molecule noi pentru pacienții cu diabet zaharat, molecule pentru tratarea bolilor rare -hemofilie/talasemie, pentru hipertensiune pulmonară, amiotrofie spinală, amiloidoză și angioedem ereditar.

    “Este a doua actualizare a listei de medicamente compensate și gratuite din acest an pentru pacienții cu boli cronice grave “ a declarat prof.dr. Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, citat în comunicat.

    Actualizarea listei de medicamente compensate și gratuite intră în vigoare de la 1 aprilie 2022.

    Un nou program național de screening va fi implementat. Acesta se referă la bolile cronice prioritare

    Un program național de screening pentru boli cronice prioritare urmează să fie implementat în țara noastră. Potrivit conf. dr. Adriana Pistol, secretar de stat în Ministerul Sănătății (MS), acest program vine ca un element de sustenabilitate a programelor de screening pilot.

    ”Ca elemente de noutate în programele de sănătate pe care le derulăm de foarte mult timp este implementare unui nou program național de screening organizat pentru boli cronice prioritare care vine ca element de sustenabilitate a programelor de screening pilot care au fost finanțate din fonduri externe nerambursabile. Iar pe domeniul curativ este vorba despre implementarea Programului Național de PET-CT care oferă pentru mai multe categorii de pacienți posibilitatea acordării acestui serviciu imagistic și nu numai pentru cei cu afecțiuni onco-hematologice”, a declarat secretarul de stat în MS în cadrul unui briefing de presă după ședința de Guvern de vineri.

    În cadrul programelor nationale de sănătate derulate de Ministerul Sănătății s-a introdus Programul naţional de screening organizat pe baze populaționale pentru boli cronice cu impact asupra sănătății publice cu:

    a) Subprogramul de screening pentru cancerul de col uterin;

    b) Subprogramul de screening pentru cancerul de sân;

    c) Subprogramul de screening pentru cancerul colorectal;

    d) Subprogramul de screening pentru depistarea infecțiilor cronice cu virusuri hepatitice B/C/D care se desfășoară în regim pilot finanțat din fonduri externe nerambursabile.

    Acest demers este motivat de asigurarea implementării obiectivelor prioritare ale Planului European, transpus în România prin Planul Național de combatere a Cancerului.

    Programul naţional de management al registrelor naţionale a încetat fiind înlocuit cu proiectul “Sistem Informatic pentru registrele de sănătate- RegIntermed” finanțat din fonduri externe nerambursabile.

    Oficialul a vorbit și despre reorganizarea Programului Național de Boli Endocrine.

    ”În același timp, are loc reorganizarea Programului Național de Boli Endocrine în două subprograme: unul pentru tratamentul bolnavilor cu osteoporoză și unul pentru tratamentul bolnavilor cu gușă cauzată de carența de iod sau de proliferarea malignă”, a mai precizat conf. dr. Pistol.

    În ședința de Guvern de vineri a fost aprobată și Hotărârea de Guvern privind  programele naționale de sănătate, act legislativ care permite derularea a 13 programe naționale de sănătate publică finanțate de la bugetul Ministerului Sănătății și 15 programe de sănătate curative finanțate de la Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS).

    Pentru implementarea programelor naționale de sănătate publică, în anul 2022, bugetul aprobat este în sumă de 5.952.000 mii lei, iar creditele de angajament aprobate prin Legea bugetului de stat pe anul 2022 nr. 317/2021 pentru implementarea programelor naționale de sănătate curative sunt în sumă de 8.592.881,00 mii lei.

    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.