28.9 C
București
duminică, septembrie 6, 2026
More

    Costurile cu energia electrică şi gazele în spitale au crescut cu peste 50% în trimestrul trei

    Ministrul Sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, a declarat, marți, că în lunile iulie, august şi septembrie, costurile cu energia eletrică şi cu gazele în spitale au crescut cu peste 50% şi a atras atenția că în sezonul rece aceste facturi ar putea crește şi mai mult.

    „Sunt lunile iulie, august, septembrie. La energie electrică, în aceste trei luni spitalele au plătit mai mult cu 45% în iulie, 45% în august şi 47% în septembrie. Pentru gaze naturale au plătit mai mult cu 72% în iulie, cu 106% în august şi 78% în septembrie. Situaţia cumulată costuri total energie şi gaze 50% iulie, 53% august, 55% septembrie. Sunt cifrele pentru trimestrul trei. Acum intrăm în sezonul rece şi evident aceste decalaje pot să crească”, a precizat prof. univ. dr. Alexandru Rafila, într-o conferinţă de presă.

    Ministrul a declarat că Ministerul Sănătăţii va face o propunere în acest sens Guvernului, astfel încât bugetele spitalelor să se echilibreze.

    „O să facem o propunere concretă Guvernului României, vom prezenta câteva soluţii pe care le vedem noi de la Ministerul Sănătăţii”, a afirmat ministrul Sănătăţii.

    Prof. univ. dr. Alexandru Rafila a explicat că, dacă una dintre cele trei componente legate de cheltuielile unui spital se dezechilibrează, atunci ar putea fi afectate achiziţiile pentru medicamente şi materiale sanitare.

    „Cheltuielile unui spital au trei componente importante. Este vorba de componenta de personal care este cea mai mare şi care, conform legii, nu ar trebui să depăşească 70% din cheltuielile spitalului. Există componenta legată de utilităţi şi mai există o componentă care este foarte importantă pentru că oferă materialele sanitare şi medicamentele pentru pacienţi. Dacă una dintre aceste componente se dezechilibrează, mă refer la cea pentru utilităţi, evident că la salarii nu ai cum să reduci cheltuielile, în mod evident sunt afectate cheltuielile materiale pentru medicamente şi materiale sanitare. Am făcut această evaluare pentru a evita o situaţie care ar putea să fie periculoasă în ceea ce priveşte aprovizionarea corespunzătoare a spitalelor şi o să înaintăm Guvernului o propunere în acest sens”, a mai spus ministrul Sănătăţii.

    Când va ajunge în România vaccinul anti-COVID adaptat la noile variante ale SARS-CoV-2. Precizările ministrului Sănătății

    Ministrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, a declarat, marți, că vaccinul adaptat la noile variante ale virusului SARS-CoV-2 va ajunge în România până la finalul lunii noiembrie

    „Ajunge târziu în România pentru că eu am o responsabilitate faţă de banii publici. Pentru că a fost un proces lung de negociere, de reducere a cantităţii. (…) Noi în acest an trebuia să cumpărăm peste 19 milioane de doze de vaccin de Pfizer. Atunci, având deja 6 milioane de doze expirate sau în curs de exipirare, având frigiderele pline, m-am gândit că totuşi nişte sute de milioane de euro ar trebui să rămână pentru pacienţii din România – adulţi sau copii. Din aceste 19 milioane de doze am vândut 7,5 milioane, am negociat cu cei de la compania producătoare şi de la Comisia Europeană să reducem cantitatea restantă de 11,2 milioane la 3 milioane. În acest moment suntem foarte aproape să semnăm o comandă pentru 3 milioane de doze care vor ajunge în scurt timp adică în această lună pentru pacienţii din România. (….) Până la sfârşitul lunii”, a declarat prof. univ. dr. Alexandru Rafila, într-o conferinţă de presă.

    Potrivit ministrului, România a făcut o economie de 300 de milioane de euro, prin revânzarea a 7,5 milioane de doze de vaccin şi prin reducerea cantităţii în urma negocierilor.

    „Atunci când am vândut 7,5 milioane de doze am făcut o economie de circa 150 de milioane de euro. Mai facem încă o economie de peste 150 de milioane de de euro prin reducerea cantităţii. La nivelul acestui an cred că putem să discutăm despre o economie de cel puţin 300 milioane euro în ceea ce priveşte vaccinul COVID”, a explicat prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

    Totodată, ministrul a precizat că se va imuniza cu cea de-a patra doză de vaccin.

    Şi eu o să mă vaccinez cu doza a patra atunci când va fi disponibilă noua variantă a vaccinului împotriva infecţiei cu COVID 19″, a afirmat ministrul.

    Ministerul Sănătății a semnat contractul de proiectare pentru Spitalul Regional din Craiova

    Ministerul Sănătăţii a semnat, marţi, contractul de proiectare pentru Spitalul Regional din Craiova, care urmează să fie realizată de un consorțiu turco-român.

    „Astăzi trecem la semnarea acestui contract deosebit de important. (…) Este cel de-al treilea contract pe care îl semnăm în această perioadă de un an de zile (…). Primul spital pentru care a fost semnat acordul de proiectare a fost Spitalul din Iaşi, ulterior Spitalul Regional din Cluj şi acum Craiova. (…) O să încercăm chiar printr-o procedură accelerată, dacă va fi posibil, să demarăm licitaţia pentru construcţia efectivă a acestor spitale. (…) În PNRR sudul ţării a fost neglijat şi nu există proiecte care să se dezvolte infrastructura medicală spitalicească în sudul României. Ne pare bine că avem unul dintre spitalele regionale la Craiova. Sperăm că în noiembrie 2023 să putem să începem, eu sper să putem să începem chiar înainte de finalizarea proiectului licitaţia pentru construcţie”, a spus ministrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, într-o conferință de presă.

    Totodată, ministrul a prezentat stadiul celor trei spitale regionale:

    • Spitalul Regional Iași – a fost semnat în decembrie 2021 contractul de proiectare, cu termen de finalizare în martie 2023
    • Spitalul Regional Cluj – în aprilie a fost semnat contractul, cu finalizare în mai 2023
    • Spitalul Regional Craiova – finalizarea contractului de proiectare în noiembrie 2023

    Spitalul va avea şapte niveluri – cinci etaje, parter şi subsol, cu o amprentă de 32.800 de metri pătraţi. Suprafaţa desfăşurată va fi de 165.000 de metri pătraţi.

    Spitalul va avea 807 paturi, plus 60 paturi de urgenţă, bloc operator cu 19 săli de operaţie, oncologie de zi, 52 de cabinete pentru medicina ambulatorie de specialitate şi 23 de unităţi de imagistică medicală.

    În afară de spaţiile pentru asistenţă medicală şi unităţi de primiri urgenţe, spitalul va avea aproape 5.000 metri pătraţi pentru spaţii de învăţământ, sală virtuală, sală de resuscitare, săli pentru training computerizat.

    Valoarea contractului de proiectare este de 25,7 milioane de lei fără TVA. Durata contractului este de 12 luni pentru proiectare, după care vor urma 60 de luni de suport tehnic pentru timpul construcţiei efective şi încă 60 de luni perioada de garanţie.

    Potrivit estimărilor, lucrările de construcţie vor dura maximum 48 de luni, iar spitalul regional ar urma să fie funcţional la finalul anului 2027.

    Valoarea estimată iniţială este de circa 603 milioane de euro.

    Câte secvențieri ale SARS-CoV-2 au fost raportate în ultima săptămână. Datele INSP

    În săptămâna 31 octombrie – 6 noiembrie, au fost raportate 112 secvenţieri ale SARS-CoV-2 la care s-a detectat varianta Omicron, informează Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP).

    Cele 112 secvenţieri au fost raportate de INCDMM Cantacuzino (67) şi INBI Balş (45).

    Potrivit INSP, până pe 6 noiembrie au fost confirmate 9.546 cazuri cu varianta Omicron.

    Dintre acestea, la 2.973 a fost detectată subvarianta BA.2 (31%).

    Dintre raportările de săptămâna trecută, la un caz a fost detectată sub-varianta BA.4, iar la 106 cazuri a fost detectată sub-varianta BA.5.

    Până în prezent, la 3.136 de cazuri a fost detectată subvarianta BA.5 (33%).

    Conform INSP, până la data de 6 noiembrie au fost raportate la INSP – CNSCBT un număr de 17.892 secvenţieri.

    8 noiembrie – Ziua internaţională a radiologiei

    Ziua internaţională a radiologiei, marcată în fiecare an la 8 noiembrie, este dedicată, în 2022, rolului esenţial pe care îl are radiologia în diagnosticarea precoce.

    În 2022, Ziua internaţională a radiologiei are scopul de a creşte gradul de conştientizare a rolului pe care radiologia îl are în îngrijirea sigură a pacienţilor şi în îmbunătăţirea şi înţelegerea publică a rolului esenţial pe care îl joacă radiologii şi radiografii în zona asistenţei medicale. Se insistă, de asemenea, pe rolul esenţial pe care îl joacă radiologia în diagnosticarea precoce, informează site-ul www.internationaldayofradiology.com.

    Radiologia este o ramură a medicinei care examinează corpul uman cu ajutorul razelor X, în vederea stabilirii diagnosticelor sau a tratării şi gestionării bolilor vizualizate. Printre tehnologiile imagistice utilizate de radiologi se numără: ultrasonografia, tomografia computerizată (CT), medicina nucleară, tomografia prin emisie de pozitroni, rezonanţa magnetică nucleară (RMN). Cea mai cunoscută subspecialitate a radiologiei este cea folosită cu scopul diagnosticării, în acest sens radiografia sau roentgenografia fiind una dintre cele mai frecvente aplicaţii imagistice folosite.

    În afară de radiologia de diagnosticare, există şi radiologia intervenţională, care utilizează imaginea ghidată obţinută cu ajutorul razelor X pentru efectuarea de proceduri minim-invazive, în scop de diagnostic şi tratament pentru numeroase boli ale diverselor organe. Este folosită cu efecte foarte bune în proceduri precum angioplastia, embolizarea, regresarea leziunilor vasculare, dilatarea şi stentarea la nivelul vaselor de sânge.

    Tehnicile utilizate în radiologia intervenţională (RI) oferă noi opţiuni de tratament pentru multe afecţiuni, permiţând pacienţilor să fie trataţi cu un risc mai mic şi să reducă timpul de spitalizare. Procedurile RI pot fi utilizate în aproape toate sistemele de organe, iar lista afecţiunilor care pot fi diagnosticate şi tratate folosind tehnici ghidate de imagine este în continuă creştere, conform Societății de Neuroradiologie și Radiologie Intervențională din România.

    Marcarea zilei de 8 noiembrie ca zi internaţională a radiologiei este o iniţiativă a Societăţii Europene de Radiologie, a Societăţii Radiologice a Americii de Nord şi a Colegiului American de Radiologie, cu scopul de a creşte gradul de conştientizare în ceea ce priveşte importanţa acestei specialităţi medicale.

    2022 este cel de-al 11-lea an în care se marchează Ziua internaţională a radiologiei. În 2021, evenimentul a a vut ca temă”Radiologia Intervenţională – Grijă activă pentru pacient”.

    Ministerul Sănătății: 2.707 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2, raportate în ultima săptămână

    Ministerul Sănătăţii informează că, în săptămâna 31 octombrie – 6 noiembrie, au fost înregistrate 2.707 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2, în scădere faţă de săptămâna precedentă, când au fost 3.077 cazuri noi.

    În aceeași perioadă, au fost raportate 27 de decese în rândul pacienţilor cu COVID-19.

    Săptămâna trecută au fost efectuate 14.560 teste RT-PCR şi 60.324 teste rapide antigenice.

    Un număr de 601 dintre cazurile noi din ultima săptămână sunt la pacienţi reinfectaţi.

    Ministrul Sănătății: Educaţia pentru sănătate să devină o disciplină permanentă, adaptată oricărei vârste

    Ministrul Sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, a declarat, luni, că numărul mamelor minore din România ar putea fi diminuat doar dacă acestea vor merge la şcoală, iar educaţia pentru sănătate să devină o disciplină permanentă, „adaptată oricărei vârste, care să facă parte din curriculă”.

    „Accesul la educaţie şi la educaţie sexuală sunt principalele probleme. Şi ar trebui să evităm să rămânem cantonaţi exclusiv în această zonă, a educaţiei sexuale. (..) Sunt convins că o să putem să găsim o soluţie astfel încât educaţia pentru sănătate să devină o disciplină permanentă, adaptată oricărei vârste, care să facă parte din curriculă. Dar nu putem să facem educaţie pentru sănătate dacă aceşti copii nu merg la şcoală. E clar că problema este legată de un background cultural, ei aparţin de multe ori unor minorităţi, unor grupuri vulnerabile care în mod tradiţional se căsătoresc ilegal la vârste extrem de tinere şi ca urmare au copii”, a declarat prof. univ. dr. Alexandru Rafila, la lansarea unui studiu al Organizaţiei Salvaţi Copiii privind situaţia mamelor/gravidelor adolescente din România.

    Ministrul Sănătății susţine că, în ceea ce priveşte accesul la servicii medicale şi sociale, se poate interveni în parteneriat cu autoritatea locală, acolo unde există multe comunităţi în care procentul mamelor tinere este mare.

    „Am reînfiinţat, după foarte mult timp, o structură care să se ocupe de sănătatea mamei şi copilului. Informaţia legată de contracepţie este importantă. Cred că putem să lucrăm împreună în perioada următoare şi trebuie să integrăm politicile în acest domeniu pentru a preveni sarcinile în rândul minorelor prin educaţie, educaţie pentru sănătate şi facilitarea accesului la servicii medicale”, a adăugat prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

    Mai mult de opt din zece mame şi gravide cu vârsta sub 18 ani nu mai merg la şcoală, iar patru din zece accesează doar medicina de familie pe durata sarcinii, arată un studiu al Organizaţiei Salvaţi Copiii privind situaţia mamelor/gravidelor adolescente din România.

    Analiza mai evidenţiază că două din zece mame minore au mai mult de un copil, iar 32% dintre acestea afirmă că mama lor era minoră când le-a născut.

    Salvaţi Copiii menţionează că în anul 2021, potrivit datelor semi-definitive INS, 687 de naşteri au provenit de la mame cu vârsta sub 15 ani şi că 45% din naşterile înregistrate în rândul fetelor cu vârste mai mici de 15 ani din Uniunea Europeană provin din România, ţară aflată pe primul loc la acest capitol.

    Studiul a fost realizat pe un eşantion de 260 de tinere din 46 de comunităţi rurale defavorizate în cadrul cărora Organizaţia „Salvaţi Copiii” implementează proiectul „Un model integrat de asigurare a accesului la servicii medicale şi sociale pentru adolescentele însărcinate şi mamele adolescente din zonele rurale defavorizate din România şi Republica Moldova”.

    ANMDMR încurajează populația din România să raporteze reacțiile adverse suspectate ale medicamentelor, în cadrul unei campanii globale

    Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR) încurajează populația din România să raporteze reacțiile adverse suspectate ale medicamentelor, în cadrul unei campanii globale care se desfășoară în această săptămână și în țara noastră.

    ”Fiecare raport de reacție adversă transmis către Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR) contribuie la utilizarea în siguranță a medicamentelor de către toți pacienții”, potrivit unui comunicat de presă, transmis de ANMDMR.

    Aflată la a șaptea ediție, campania globală #MedSafetyWeek se desfășoară în perioada 7-13 noiembrie și încurajează populația să raporteze reacțiile adverse suspectate la medicamente.

    Campania, care se desfășoară la nivel global, implică autoritățile de reglementare a medicamentelor din 81 de țări și se concentrează pe rolul-cheie al fiecărui pacient, aparținător sau profesionist din domeniul sănătății, care raportează o reacție adversă suspectată și astfel, contribuie la utilizarea în siguranță a medicamentelor.

    ”Având în vedere faptul că toate medicamentele pot provoca reacții adverse la unii pacienți, există etape implementate în vederea monitorizării continue a siguranței medicamentelor, după ce acestea au fost puse pe piață. Scopul monitorizării siguranței este colectarea mai multor informații despre reacțiile adverse cunoscute, precum și identificarea unor reacții adverse noi. Autoritățile de reglementare utilizează sisteme pentru detectarea și evaluarea acelor reacții adverse și pentru prevenirea efectelor nedorite la viitori pacienți”, se arată în comunicatul citat.

    În România, sistemul de raportare a reacțiilor adverse implementat de ANMDMR colectează și analizează rapoartele de reacții adverse suspectate. Din momentul implementării, sistemul de
    raportare a ajutat la identificarea mai multor probleme de siguranță, care nu erau cunoscute anterior.

    „Fiecare raport de reacție adversă transmis de un pacient sau profesionist din domeniul sănătății joacă un rol-cheie în obținerea mai multor informații despre beneficiile și riscurile medicamentelor aflate în circuitul terapeutic și permite luarea de măsuri în vederea reducerii la minimum a riscurilor. Raportarea reacțiilor adverse suspectate către Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România ajută la îmbunătățirea siguranței medicamentelor pentru toți pacienții și, în anumite situații, duce la oferirea unor informații de prescriere mai bine adaptate, ceea ce determină îmbunătățirea stării de sănătate a pacienților. Dacă dumneavoastră sau un pacient al dvs. experimentați o reacție adversă urmare a administrării unui medicament, asigurați-vă că ne raportați reacția adversă suspectată cu promptitudine”, a declarat farm. dr. Răzvan Prisada, președintele ANMDMR.

    Orice persoană poate raporta reacțiile adverse suspectate către ANMDMR, accesând pagina web a agenției, secțiunea Raportează o reacție adversă.

    Spitalul ”Victor Babeş” Timișoara: Boala bronșiectazică, o afecțiune cronică ce poate fi tratată, dar nu poate fi vindecată

    sursa foto: Spitalul Victor Babeş Timișoara/Facebook

    Boala bronșiectazică este o afecțiune cronică ce poate fi tratată, dar nu poate fi vindecată, atrag atenția specialiștii de la Spitalul de Boli Infecţioase şi Pneumologie ”Victor Babeş” din Timişoara. ”Netratată corect, boala alterează profund calitatea vieții devenind invalidantă”, avertizează medicii.

    ”Boala bronșiectazică (BB) este o afecțiune pulmonară cronică ce se definește prin coexistența alterării anatomice la nivel pulmonar cu o simptomatologie clinică specifică. Alterarea anatomică se referă la dilatarea anormală, permanentă și evolutivă a bronhiilor de calibru mediu”, a declarat prof. dr Voicu Tudorache, potrivit unei postări pe pagina de Facebook a Spitalului ”Victor Babeş” din Timişoara.

    Potrivit sursei citate, din punct de vedere al simptomelor vorbim despre:

    • tuse cronică
    • expectorație abundentă, purulentă
    • infecții respiratorii repetitive

    Incidența este de pană la 566 de cazuri la 100.000 de locuitori cu o creștere de 40% in ultimul deceniu, a subliniat prof. dr Voicu Tudorache.

    ”Managementul BB urmărește reducerea exacerbărilor (acutizărilor), reducerea simptomelor, îmbunătățirea calității vieții și reducerea riscului de complicații viitoare, cum ar fi declinul funcției pulmonare și exacerbările severe. Netratată corect, boala alterează profund calitatea vieții devenind invalidantă. Căutarea unei cauze de bază, care poate fi susceptibilă de o intervenție țintită pentru a preveni deteriorarea continuă, este primordială, dar rămâne adesea zadarnică. Terapia se concentrează rapid către tratamente empirice pentru a preveni exacerbările infecțioase și a întârzia progresia bolii”, a afirmat prof. dr Voicu Tudorache.

    Sursa citată arată că boala bronșiectazică înglobează leziuni pulmonare cauzate de o varietate mare de procese patogenice care răspund diferit la terapia cu antibiotice inhalatorii. Bolnavii cu bronșiectazii au adesea infecții cronice polimicrobiene.

    Comisia europeană a aprobat un tratament preventiv pentru bronşiolită

    Comisia europeană a aprobat un tratament preventiv pentru bronşiolită, în contextul unei epidemii puternice care afectează mai mult ţări europene, au anunţat, vineri, companiile farmaceutice AstraZeneca şi Sanofi, producătoare ale medicamentului, informează AFP.

    Tratamentul – Nirsevimab – a primit autorizație de introducere pe piața din Uniunea Europeană ”pentru prevenirea infecţiilor cu Virusul respirator sinciţial (VRS) la bebeluşi”, a precizat grupul francez Sanofi într-un comunicat.

    VRS este unul dintre virusurile care declanşează bronşiolita, afecţiune ce afectează în special nou-născuţii şi care, chiar dacă în general nu este gravă, provoacă deseori simptome grave şi necesită câteodată spitalizare.

    Deocamdată nu există un vaccin împotriva acestei boli, aflată în prezent la originea unei epidemii de o amploare fără precedent în ultimii ani în Franţa şi în alte ţări europene.

    Nirsevimab nu este un vaccin propriu-zis, însă acţionează cu o intenţie preventivă similară: administrat printr-o injecţie, vizează împiedicarea declanşării bronşiolitei.

    Este vorba despre un tratament pe bază de anticorpi de sinteză care furnizează organismului în mod direct armele pentru lupta împotriva maladiei, pe când un vaccin determină organismul să producă singur astfel de anticorpi.

    Autorizarea acestui tratament marchează o premieră importantă în lupta pentru combaterea bronşiolitei, chiar dacă nu va fi distribuit suficient de rapid pentru a influenţa epidemia din acest sezon.

    Este primul medicament capabil să prevină formele grave de bronşiolită în rândul bebeluşilor. Un alt tratament preventiv, produs de grupul suedezo-birtanic AstraZeneca, există deja, dar este indicat doar pentru copiii cu risc sau prematuri.

    Alte tratamente de acest tip urmează să fie produse. Circa 30 de tratamente – vaccinuri sau anticorpi monoclonali – sunt în prezent în faza de studiu clinic.

    Compania americană Pfizer a anunţat, de asemenea, în această săptămână rezultate pozitive pentru un vaccin anti-VRS, ceea ce deschide calea unei viitoare autorizări.

    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.