Ministrul Sănătății: Unul din țelurile noastre este să reducem numărul de paturi finanțabile din spitale

Mateescu Cristi
-
0
Ministrul Sănătății: Unul din țelurile noastre este să reducem numărul de paturi finanțabile din spitale

Numărul de paturi din spitale finanţate de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate ar putea fi redus, a declarat, vineri, ministrul Sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, precizând că decizia trebuie luată în urma unei evaluări şi a discuţiilor cu cei implicaţi. „Trebuie să analizăm nevoia de servicii medicale şi să venim cu o soluţie încât cetăţenii de acolo să aibă acces la servicii medicale”, a afirmat ministrul.

„O să facem lucrul acesta, este unul din ţelurile noastre să facem lucrul acesta: să reducem numărul de paturi. Dar, vedeţi că decizia trebuie să fie luată tot aşa, prin discuţii şi înţelegere. (…) Trebuie să discuţi şi cu autorităţile locale să accepte chestiunea aceasta. Nu vreau să mergem pe această idee că mergem şi închidem spitale. Trebuie să analizăm nevoia de servicii medicale şi să venim cu o soluţie încât cetăţenii de acolo să aibă acces la servicii medicale. Cred că un om vrea nu să stea într-un pat de spital, un om vrea să meargă într-un loc unde poate fi investigat, poate fi diagnosticat, poate să primească un tratament sau chiar un tratament mai complex printr-o spitalizare de zi şi să se ducă acasă şi să îşi continue tratamentul sau să fie deja bine după intervenţia respectivă. Este tot aşa un proces”, a spus prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

Proiectul de Hotărâre de Guvern privind aprobarea Planului Naţional de Paturi pentru perioada 2023-2025 prevede menţinerea numărului actual de 119.579 paturi la nivel naţional.

„Am păstrat acelaşi număr de paturi finanţabile. (…) Este vorba despre numărul de paturi finanţabile în contract cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a fiecărui judeţ. L-am păstrat, nu l-am redus. Dar asta nu înseamnă că pe măsură ce complexitatea creşte, sigur, trebuie să le plăteşti mai bine, dar pe de altă parte se dezvoltă tot felul de tehnici şi tehnologii în momentul de faţă care permit tratamentul ambulatoriu al acelor afecţiuni. (…) Ştim foarte bine ce avem de făcut împreună cu colegii de la Casa Naţională şi important este să nu creştem acest număr de paturi în momentul de faţă”, a afirmat ministrul Sănătății.

S-a încheiat evaluarea pentru dezvoltarea structurilor care se ocupă de controlul infecţiilor în spitale

Mateescu Cristi
-
0
S-a încheiat evaluarea pentru dezvoltarea structurilor care se ocupă de controlul infecţiilor în spitale

Vineri s-a încheiat evaluarea pentru dezvoltarea structurilor care se ocupă de controlul infecţiilor în spitale, a declarat prof. univ. dr. Alexandru Rafila, ministrul Sănătăţii. Totodată, numărul spitalelor incluse în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă care vor beneficia de finanţare pentru reducerea infecţiilor asociate actului medical a crescut de la 25, cât fusese prevăzut iniţial, la 60.

„Astăzi am încheiat evaluarea pentru dezvoltarea structurilor care se ocupă de controlul infecţiilor în spitale. Ştiţi că prin PNRR am avut o astfel de activitate în care trebuia să finanţăm minimum 25 de unităţi sanitare. Am reuşit să extindem numărul lor la 60. Evaluarea este încheiată. Lista lor va fi în consultare, după care vom semna contractele de finanţare. La partea de ambulatorii deja am încheiat această activitate şi o să revenim şi la ambulatorii cu detalii. Începând din cursul săptămânii viitoare o să putem să începem să semnăm contractele de finanţare pentru spitale – lista celor 27 de spitale din Programul Naţional de redresare şi rezilienţă care trebuie să fie construite până la jumătatea anului 2026”, a afirmat ministrul la o conferinţă de presă la Spitalul de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu” care a avut ca temă primul transplant hepatic pediatric realizat în acest centru.

3 martie, Ziua mondială privind protecţia sănătăţii urechii şi auzului

Mateescu Cristi
-
0
3 martie, Ziua mondială privind protecţia sănătăţii urechii şi auzului

Ziua mondială privind protecţia sănătăţii urechii şi auzului se marchează, anual, la 3 martie şi urmăreşte creşterea gradului de conştientizare cu privire la importanţa auzului şi prevenirea diagnosticării târzii a deficienţelor de auz.

Această dată a fost stabilită cu prilejul primei Conferinţe internaţionale privind prevenirea deprecierii auzului şi restabilirea acestuia, care a avut loc în 2007, la Beijing, în China.

În fiecare an, Ziua mondială privind protecţia sănătăţii urechii şi auzului abordează o temă şi activităţi specifice, stabilite de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi partenerii săi. Tema din acest an este: „Ear and hearing care for all! Let’s make it a reality” („Îngrijirea urechilor şi a auzului pentru toţi! Să facem din asta realitate”).

Ziua Mondială a Auzului ediţia din 2023 va evidenţia importanţa integrării îngrijirii urechii şi a auzului în asistenţa primară, ca o componentă esenţială a acoperirii universale a sănătăţii.

Problemele de ureche şi auz sunt printre cele mai frecvente probleme întâlnite în comunitate. Peste 60% dintre acestea pot fi identificate şi abordate la nivelul primar de îngrijire. Integrarea îngrijirii urechii şi a auzului în serviciile de îngrijire primară este posibilă prin formare şi consolidare a capacităţilor la acest nivel. O astfel de integrare va aduce beneficii oamenilor şi va ajuta ţările să se îndrepte către obiectivul acoperirii universale a sănătăţii, arată site-ul OMSt.

Data de 3 martie – a treia zi din cea de-a treia lună a anului – a fost aleasă deoarece varianta sa numerică, 3.3, seamănă cu forma celor două urechi. Urechea, organul auzului, este unul dintre cele mai importante organe senzoriale, care recepţionează excitaţiile din mediul înconjurător. Auzul joacă un rol deosebit de important în procesul comunicării dintre oameni. În lipsa acestuia nu ar exista nici vorbire, nici muzică, iar comunicarea ar fi mult mai săracă.

„Cu un zâmbet mai aproape de sănătate!”, campanie pentru îmbunătăţirea şi menţinerea sănătăţii orale

Mateescu Cristi
-
0
„Cu un zâmbet mai aproape de sănătate!”, campanie pentru îmbunătăţirea şi menţinerea sănătăţii orale

Campania „Cu un zâmbet mai aproape de sănătate!”, care aduce în atenţia publică problematica sănătăţii orale, se desfăşoară în luna martie. Campania are scopul de a încuraja formarea unor deprinderi sănătoase în ceea ce priveşte igiena dentară şi tratamentul precoce al potenţialelor probleme dentare.

„Ne alăturăm astfel iniţiativei Federaţiei Internaţionale a Dentiştilor, respectiv Ziua Mondială a Sănătăţii Orale, marcată în fiecare an pe data de 20 martie cu scopul de a aduce în atenţia opiniei publice şi a profesioniştilor problemele din domeniu şi de a promova intervenţii eficiente. Sub sloganul „Fii mândru de zâmbetul tău”, anul 2023 este o oportunitate în plus de a încuraja oamenii, de toate vârstele, să ia cele mai bune decizii pentru îmbunătăţirea şi menţinerea sănătăţii orale, aspect ce influenţează atât sănătatea organismului cât şi derularea activităţilor simple de zi cu zi precum discuţiile cu cei din jur, savurarea meselor, râsul alături de cei dragi”, informează un comunicat de presă al Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP).

Potrivit specialiştilor, cariile dentare, asociate consumului de zahăr, unui stil de viaţă nesănătos (alimente şi băuturi îndulcite sau acide), dar şi unei igiene orale deficitare, pot fi prevenite în mare măsură prin intervenţii individuale simple.

Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, peste 530 de milioane de copii suferă de carii dentare netratate ale dinţilor primari (dinţii de lapte) şi 796 de milioane de persoane sunt afectate de boli parodontale.

„Menţinerea sănătăţii orale este esenţială la toate vârstele, însă obiceiurile sănătoase se deprind la vârsta copilăriei, de aceea introducerea spălatului pe dinţi, de la apariţia primului dinte, în programul zilnic al copilului precum şi îngrijirea cavităţii bucale a bebeluşului sunt esenţiale”, afirmă sursa citată.

Specialiştii recomandă spălarea de două ori pe zi timp de două minute, folosirea unei paste de dinţi cu fluor şi o periuţă cu peri moi, schimbarea periuţei de dinţi cel puţin o dată la trei luni, perierea tuturor părţilor dinţilor, menţinerea unei diete echilibrate, cu un conţinut scăzut de zahăr, deplasarea la medicul stomatolog pentru controlul de rutină o dată la 6 luni.

Campania este desfășurată de Ministerul Sînătății, prin intermediul Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP).

Campanie de vaccinare ”la scară largă” a adolescenţilor împotriva papilomavirusului în Franța

Mateescu Cristi
-
0
Campanie de vaccinare ”la scară largă” a adolescenţilor împotriva papilomavirusului în Franța

Franța lansează o campanie de vaccinare gratuită „la scară largă” a adolescenţilor din colegii pentru a eradica papilomavirusul, care cauzează în fiecare an peste 6.000 de cazuri de cancer în Franţa, relatează AFP.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), aceste tipuri de cancer ar fi complet eradicabile prin screening şi vaccinare.

O vaccinarea la scară largă „previne multe tipuri de cancer”, a argumentat preşedintele francez Emmanuel Macron, în timp ce rata de acoperire a vaccinării împotriva papilomavirusului în Franţa este una dintre cele mai scăzute din Europa.

Acest virus, care afectează o mare majoritate a persoanelor active sexual, se află la originea diferitelor infecţii ale pielii şi mucoaselor. Dacă papilomavirusul este adesea benign, infecţia poate persista şi poate duce la leziuni precanceroase şi apoi la cancer.

Din cele 6.000 de cazuri de cancer care ar fi atribuite anual unei astfel de infecţii în Franţa, majoritatea se referă la colul uterin, restul afectând anusul, sfera ORL, vulva, vaginul sau penisul.

Vaccinarea este recomandată fetelor şi băieţilor între 11 şi 14 ani. De asemenea, vaccinarea poate fi făcută până la vârsta de 19 ani şi rămâne posibil până la vârsta de 26 de ani pentru bărbaţii care întreţin relaţii sexuale cu bărbaţi.

Atunci când este făcut înainte de începerea vieţii sexuale, protecţia acordată de vaccin împotriva virusurilor este aproape 100%, susţine OMS.

În Australia, datorită vaccinării, rata persoanelor infectate a scăzut de la 22,7% în 2005-2007 la 1,5% în 2015 în rândul femeilor tinere cu vârsta 18-24 de ani. Studiile preconizează eradicarea cancerului de col uterin în 15 ani.

În Franţa, la sfârşitul anului 2021, 37,4% dintre fetele cu vârsta de 16 ani au primit două doze de vaccin, iar dintre băieţi 6% au primit o doză la 15 ani, potrivit cifrelor oficiale.

În Finlanda, Suedia, Ungaria, Norvegia, Spania sau Regatul Unit, rata de vaccinare la adolescenţi depăşeşte 70%.

Spre deosebire de alte ţări, vaccinarea în Franţa împotriva papilomavirusului se bazează pe o decizie a adolescentului sau a părinţilor săi de a face o programare la medic.

Sophie Vaux, coordonatoare de program în cadrul organismului Santé Publique France, a afirmat că „sprijinul din partea medicinei şcolare ar putea face posibilă creşterea acoperirii vaccinale” în Franţa, „aşa cum s-a observat în Australia, Canada, Finlanda, Norvegia sau Scoţia”.

Programul de testare a hepatitelor virale: Aproape 3.000 de pacienţi din sudul țării, depistaţi cu hepatita B sau C,

Mateescu Cristi
-
0
Programul de testare a hepatitelor virale: Aproape 3.000 de pacienţi din sudul țării, depistaţi cu hepatita B sau C,

Aproape 3.000 dintre pacienţii testaţi până în prezent în cadrul programului de screening pentru depistarea hepatitelor virale LIVE(RO)2-SUD au fost depistaţi cu virusul hepatitic B sau C.

Prin programul gratuit de screening pentru depistarea hepatitelor virale, LIVE(RO)2-SUD, lansat în ultimele 19 luni în mai multe judeţe din sudul ţării, au fost testate până acum peste 137.000 de persoane.

La acest program sunt afiliaţi 350 de medici din 10 judeţe, prin campaniile de screening derulate fiind depistaţi având infecţia cu virusul hepatitic B sau C un număr de 2.967 pacienţi.

Dintre persoanele depistate având infecţia, până în prezent aproximativ 2.200 de pacienţi au beneficiat de investigaţii medicale specifice şi analize medicale într-unul dintre centrele de prevenţie înfiinţate prin proiect, respectiv Institutul Clinic Fundeni, Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, Spitalul Judeţean de Urgenţă Craiova.

„Prin eforturile considerabile ale partenerului oficial al proiectului, Asociaţia Română Anti-SIDA (ARAS) şi al echipelor medicale complexe din cadrul Centrelor de Prevenţie de la Institutul Clinic Fundeni, Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti şi Spitalului Clinic de Urgenta Craiova au beneficiat de investigaţii şi analize medicale de specialitate 2.186 de pacienţi din cei 2.967 depistaţi pozitiv în cadrul programului de screening”, potrivit unui comunicat de presă.

Campaniile de testare s-au derulat în judeţele Argeş, Dolj, Olt, Dâmboviţa, Mehedinţi, Prahova, Giurgiu, Teleorman, Vâlcea şi Ialomiţa, atât în cabinetele de medicină de familie afiliate, dar şi în cadrul unor campanii locale de testare în zone greu accesibile sau în zone în care nu există medici de familie afiliaţi.

Pacienţilor testaţi pozitiv care nu au reuşit să ajungă în centrele de prevenţie li se oferă posibilitatea continuării investigaţiilor medicale specifice în cadrul Caravanelor de Stadializare şi Testare.

În luna martie proiectul va fi lansat şi în judeţele Gorj şi Călăraşi.

În cadrul proiectului au fost testate 85.674 de femei şi 51.768 de bărbaţi, peste jumătate dintre cei testaţi având vârste de peste 54 de ani. Totodată, 76% dintre persoanele testate locuiesc în mediul rural.

În ce priveşte prevalenţa raportată la numărul persoanelor testate, pe primul loc se situează judeţul Vâlcea (3,27%), urmat de Dâmboviţa (2,45%) , iar cea mai scăzută este în judeţele Ialomiţa (1,69%), Giurgiu (1,79%) şi Prahova (1,88%).

Proiectul „LIVE(RO)2-SUD: Program regional de prevenire, screening şi diagnostic al pacienţilor cu boli hepatice cronice secundare infecţiilor virale cu virusuri hepatice B/D şi C” este implementat de Institutul Clinic Fundeni, în parteneriat cu Asociaţia Română Anti SIDA – ARAS şi este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020.

Spitalele Colentina şi Colţea, dotate cu echipamente medicale în valoare totală de 4,61 milioane de lei

Mateescu Cristi
-
0
Spitalele Colentina şi Colţea, dotate cu echipamente medicale în valoare totală de 4,61 milioane de lei

Spitalele Colentina și Colțea, care împreună deservesc anual peste 300.000 de pacienți, au beneficiat de investiții în echipamente medicale de ultimă generație. Cele două unități sanitare au fost dotate cu sterilizatoare cu abur și cu plasmă, toate de mare capacitate, în valoare totală de 4,61 milioane de lei.

„De asemenea, Spitalul Colțea a achiziționat mai multe aparate mobile de radiologie de ultimă generație, o platformă de sigilare vasculară (electrochirurgie), o trusă de videoendoscopie terapeutică, un sistem complet de videostroboscopie, un sistem de chirurgie minim invazivă ORL, 4 aparate de anestezie cu monitor inclus, un sistem complet pentru analiză citogenetică și hibridizare in situ fluorescentă, o autosanitară tip A2 și multe alte echipamente care îmbunătățesc substanțial nivelul de îngrjire și tratament asigurat pacienților”, a scris Nicușor Dan, primarul Capitalei, pe pagina sa de Facebook.

Pentru aceste achiziţii au fost alocați, prin Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti, aproximativ 25 de milioane de lei.

Raport Curtea de Conturi: Nu a fost construită nicio unitate sanitară nouă cu paturi

Mateescu Cristi
-
0
Raport Curtea de Conturi: Nu a fost construită nicio unitate sanitară nouă cu paturi

Peste jumătate dintre clădirile în care funcţionează spitalele aflate în subordinea directă a Ministerului Sănătăţii sunt mai vechi de 60 de ani, unele dintre ele fiind construite acum mai bine de 100 de ani, se arată într-un raport de audit realizat anul trecut de Curtea de Conturi a României.

Curtea de Conturi a României a realizat, în anul 2022, o misiune de audit al performanței privind managementul resurselor umane și a dezvoltării infrastructurii unităților sanitare spitalicești, pentru perioada 2014-2021, la Ministerul Sănătății.

Potrivit unui comunicat de presă, obiectivul general al auditului a vizat evaluarea modului în care, în perioada 2014–2021, Ministerul Sănătății a asigurat, în cele 58 de unități sanitare spitalicești aflate în subordinea/ coordonarea sa, nevoia de personal sanitar și infrastructură sanitară, fiind urmărită, în raport cu cele două paliere analizate, îndeplinirea criteriilor de economicitate, eficiență și eficacitate.

„În ceea ce privește managementul resurselor umane, raportul arată cum salariile personalului medical au crescut în medie de trei ori față de anul de raportare 2014, însă gradul mediu de ocupare al posturilor vacante de medici a fost de 72%, iar al asistenților medicali de 80%. În medie, în perioada analizată, 83% din posturile vacante din sistemul sanitar nu au fost scoase la concurs. În primele 10 specialități medicale cu cel mai mare deficit de medici se încadrează: anestezie și terapie intensivă, psihiatrie, cardiologie, radiologie-imagistică medicală, chirurgie generală, recuperare, medicină fizică și balneologie, medicină de urgență, medicină de laborator, medicină internă și gastroenterologie”, se arată în comunicatul citat.

Potrivit sursei citate, la nivelul anilor 2014-2021, analiza efectuată de Curtea de Conturi asupra infrastructurii existente la nivelul unităților sanitare spitalicești din subordinea Ministerului Sănătății a condus la următoarele concluzii:

  • peste 50% dintre clădiri au o vechime mai mare de 60 ani, 10 dintre acestea având și peste 100 de ani;
  • aproximativ 15% din numărul clădirilor, reprezentând 20% din totalul suprafeței utile aferente unităților sanitare din subordinea Ministerului, sunt încadrate în una din cele 4 clase de risc seismic;
  • două unități sanitare (Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului “Alessandrescu-Rusescu” și Spitalul Județean Clinic de Urgență “Sf. Spiridon” Iași) au în administrare 10 clădiri încadrate în Clasa de risc seismic RsI, din care fac parte clădirile cu susceptibilitate de prăbușire în cazul unui cutremur;
  • 46% dintre unități nu sunt autorizate ISU, deficiențele importante regăsite la majoritatea unităților sanitare controlate vizând: funcționarea fără autorizație de securitate la incendiu;
  • neasigurarea echipării construcțiilor cu mijloace de detectare, semnalizare și alarmare în caz de incendiu sau nefuncționarea acestora la parametrii la care au fost proiectate; neorganizarea corespunzătoare a activității de apărare împotriva incendiilor, în special pe aspecte ce privesc evacuarea utilizatorilor în caz de incendiu; capacitatea redusă de salvare a pacienților care nu se pot evacua singuri din cauza lipsei personalului medical (medici și asistente), în special din turele de noapte;
  • 75% din totalul fondurilor alocate celor 58 de spitale din rețeaua Ministerului Sănătății au fost pentru achiziția de aparatură medicală și doar 25% dintre acestea au fost pentru construcții, modernizări, consolidări, reparații capitale ale clădirilor;
  • alocarea fondurilor pentru investiții nu este una transparentă, nefiind identificată o procedură privind criteriile de alocare a acestora.

Nu s-a construit niciun spital nou 

Potrivit raportului Curții de Conturi, în România nu s-a construit nicio unitate sanitară nouă cu paturi, cu excepția reamenajării Institutului Regional de Oncologie Iași. Construcția Institutului Regional de Oncologie Timișoara, de la data înființării ca obiectiv de investiții în curs de finalizare în subordinea Ministerului Sănătății (anul 2009) și până la finalul anului 2021, nu a fost demarată.

„Mai mult decât atât, din cele opt spitale regionale de urgență propuse în Strategia Națională de Sănătate 2014-2020 s-au identificat demersuri de realizare doar pentru patru dintre acestea, respectiv trei spitale regionale de urgență (Iași, Cluj și Craiova) pentru care Ministerul Sănătății gestionează proiectele de construcție și care se află în stadiul de proiect tehnic, și un spital regional de urgență la Brașov pentru care UAT Municipiul Brașov a inițiat o serie de demersuri în anul 2021”, potrivit raportului citat.

Potrivit sursei citate, cu toate că, potrivit prevederilor legale în vigoare, Ministerul Sănătății este autoritatea publică desemnată să efectueze achiziții centralizate, în perioada 2014 – 2021 au fost efectuate achiziții centralizate doar pentru două tipuri de dotări necesare unităților sanitare, respectiv echipament medical de screening auditiv și incubatoare medicale pentru nou născuți.

România nu are un Centru de arși și nici Centre de recuperare medicală a pacienților care au suferit arsuri severe

O altă concluzie a raportului arată că în România nu există un Centru de arși care ar putea trata cazuri foarte grave și nici Centre de recuperare medicală a pacienților care au suferit arsuri severe.

„În prezent există doar 37 de paturi în opt unități sanitare care pot trata cazuri doar până la o anumită complexitate. Pe lângă aceste locuri există și un număr de aproximativ 300 de paturi în spitalele județene și municipale din întreaga țară, dedicate îngrijirii pacienților cu arsură de severitate mică spre medie, care necesită îmbunătățiri. În general, în perioada analizată, au fost alocate fonduri mai mult pentru dotarea cu echipamente medicale pentru unitățile sanitare publice cu compartimente de arși, respectiv aproximativ 30,8 mil. lei alocați de Ministerul Sănătății prin transferuri de capital și 38 mil. lei prin mecanismul Băncii Mondiale și mai puțin pentru construcția/ consolidarea clădirilor aferente spitalelor care tratează arșii (19,4 mil. lei)ț, arată sursa citată.

Cu privire la dotarea unităților sanitare cu echipamente medicale de imagistică, raportul Curții de Conturi arată că aproximativ 53% din totalul celor 58 de spitale au raportat că dețin echipamente de imagistică medicală (CT și/sau RMN).

În acest context, comparativ cu anul 2014, în anul 2021 a crescut atât numărul unităților sanitare care dețin echipamente de tip CT și/sau RMN, cât și numărul acestor dotări (numărul de CT-uri a crescut cu 84 %, iar numărul de RMN-uri a crescut cu 114%).

„Referitor la managementul resurselor umane, raportul concluzionează necesitatea înființării unei baze de date integrate care să fie actualizată în timp real și să reflecte numărul de posturi vacante de medici pe specialități, cu acces pe nivel de competență. Totodată, această bază de date ar trebui să reflecte numărul medicilor rezidenți care au finalizat pregătirea în rezidențiat și s-au întors/nu s-au întors la postul pentru care au candidat la concursul de rezidențiat. Auditorii publici externi recomandă identificarea și implementarea unor metode de stimulare a medicilor rezidenți, în colaborare cu ministerele care au în subordine unități sanitare cu rețea proprie, cu autoritățile publice locale și cu universitățile de specialitate, astfel încât după finalizarea pregătirii aceștia să-și continue activitatea în spitalele unde sunt încadrați pe post”, precizează sursa citată.

În ceea ce privește gestionarea infrastructurii spitalicești, Curtea de Conturi recomandă crearea unei platforme integrate, cu acces pe nivel de competență, care să cuprindă evidența echipamentelor de imagistică medicală și care să constituie baza analizei investițiilor viitoare în echipamente de acest fel. De asemenea, auditorii publici externi recomandă ca alocarea fondurilor pentru investiții să se realizeze în mod transparent, prin utilizarea unei proceduri privind criteriile de alocare a acestora.

Noutățile privind managementul clinic al afecțiunilor netransmisibile, prezentate la cea de-al XII-lea Congres Bolile Cronice Netransmisibile

Mateescu Cristi
-
0
Noutățile privind managementul clinic al afecțiunilor netransmisibile, prezentate la cea de-al XII-lea Congres Bolile Cronice Netransmisibile

Teme de actualitate la cel mai important eveniment științific multidisciplinar adresat medicilor, dedicat bolilor cronice netransmisibile.

Ajuns la cea de-a XII-a ediție, Congresul Bolile Cronice Netransmisibile, organizat de Federația Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, a devenit o manifestare de tradiție în peisajul evenimentelor medicale din România.

Astfel, pentru cel de-al douăsprezecelea an consecutiv, Congresul Bolile Cronice Netransmisibile, desfășurat în format fizic, în perioada 24-25 februarie, a adus în prim-plan noutățile cu privire la managementul clinic al afecțiunilor netransmisibile cu un impact major din punctul de vedere al sănătății populaționale la nivel global.

Și în acest an, Federația Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice a pregătit un program științific complex, care să vină în întâmpinarea nevoilor de informație științifică relevantă pentru practica clinică.

Pe parcursul a două zile, în cadrul evenimentului au fost prezenți lectori de prestigiu, iar știința s-a îmbinat armonios cu networking-ul știintific.

Cea de-a XII-a ediție a Congresului Bolile Cronice Netransmisibile a adus un update științific pe diverse afecțiuni și a pus în prim plan sesiuni interactive centrate pe:

  • Diabet, Nutriție și Boli Metabolice
  • Cardiologie
  • Oncologie
  • Neurologie
  • Pneumologie

Printre temele abordate s-au numărat:

  • Healthier Together EU Non-Communicable Diseases Initiative
  • Sănătatea mentală – o nouă dimensiune a bolilor cronice netransmisibile
  • Planul național de combatere a cancerului
  • Prevenția în insuficiența cardiacă : update 2023
  • Hipertensiunea arteriala la pacientul cu cancer
  • Obezitatea – problemă majoră și prioritară. Forumul Român de Obezitate FORO – misiune
  • Stategii în managementul ponderal
  • Perspective în tratamentul obezității
  • Suferinţa cardio-vasculară și renală la pacienții cu disfuncție metabolică asociată steatozei
  • Abordarea practică a bolii hepatice cronice metabolice – rolul specialiștilor în diabet, nutriție,obezitate
  • Preventia diabetului zaharat tip 2 in Romania – de la concept la realitate
  • Astmul: de la ghiduri la practica
  • Cancerul pulmonar : de la o afectiune incurabila la o maladie cronica
  • Sarcopenia si impactul ei asupra bolilor respiratorii cronice

Managementul logistic al evenimentului a fost asigurat de Sănătatea Press Group.

 

Planul Naţional de Paturi pentru perioada 2023-2025, publicat în transparență decizională

Mateescu Cristi
-
0
Planul Naţional de Paturi pentru perioada 2023-2025, publicat în transparență decizională

Proiectul de Hotărâre de Guvern privind aprobarea Planului Naţional de Paturi pentru perioada 2023-2025 a fost pus în dezbatere publică de Ministerul Sănătăţii.

„Având în vedere atât contextul epidemiologic internaţional şi naţional, cât şi faptul că proiectele spitalelor regionale se estimează a fi finalizate după anul 2025, se propune menţinerea numărului actual de 119.579 paturi la nivel naţional pentru perioada 2023-2025”, se arată în nota de fundamentare.

Proiectul prevede pentru perioada 2023-2025 un număr total de 119.579 de paturi pentru care casele de asigurări de sănătate pot încheia contracte de furnizare de servicii medicale cu spitalele publice, indiferent de subordonare, cu spitalele private, precum şi cu sanatoriile şi preventoriile, din România, în condiţiile prevăzute în Contractul-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, în vigoare.

„Numărul total de paturi aprobat la nivel naţional prevăzut nu include numărul de paturi aprobate pentru pacienţii care se află în executarea unei măsuri educative ori de siguranţă privative de libertate, numărul de paturi din penitenciarele spital, precum şi numărul de paturi pentru îngrijiri paliative”, se arată în proiect.

1...514515516...3.333Pagina 515 din 3.333