Peste 1.000 de copii se nasc anual cu malformaţii cardiace în România. Câți dintre acești sunt operați în țară
Peste 1.000 de copii se nasc anual cu malformaţii cardiace, dintre aceştia 600 sunt operaţi în România prin proceduri chirurgicale, iar alţi 200 prin proceduri intervenţionale şi alţi aproximativ 120 de copii cu urgenţe majore merg în străinătate, a declarat, vineri, ministrul Sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila.
„Numărul de copii care se nasc cu astfel de malformaţii în fiecare an depăşeşte 1.000. Cam asta este incidenţa. Din aceşti copii circa 600 sunt operaţi în România prin proceduri chirurgicale, iar prin proceduri intervenţionale încă circa 200. Asta înseamnă centrele din Târgu Mureş, Bucureşti, Cluj, Timişoara şi Iaşi. Circa 100 – 120 merg la tratament în străinătate şi mă refer în special la cei la care există o urgenţă majoră pentru care nu se poate face deocamdată intervenţie în România, iar mortalitatea generală la aceste 800 de cazuri care sunt operate sau se face intervenţional – terapie intervenţională – mortalitatea este sub 5%, faţă de o mortalitate medie de 6-7% la nivel mondial”, a afirmat prof. univ. dr. Alexandru Rafila, într-o conferinţă de presă care a avut loc la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Maria Sklodowska Curie”, citat de Agerpres.
Potrivit ministrului, peste 140 de specialişti sunt pregătiţi în România şi Italia.
„Aceşti specialişti sunt din diverse categorii, fie vorba de medici chirurgi cardiovasculari, de anestezie, terapie intensivă, asistenţi medicali sau persoane de altă specialitate. Centrele care beneficiază de tineri specialişti care au făcut acest training sunt Timişoara, Cluj, Iaşi. Trebuie să trec centrul de chirurgie cardiovasculară de la Târgu Mureş, care a fost centrul de debut al acestei activităţi în România. Însă mă bucur că am reuşit la Bucureşti să dezvoltăm acest centru care se ocupă şi de dezvoltarea şi în celelalte centre din ţară. Scopul este să devenim sustenabili şi toţi copii din România care au malformaţii cardiace şi care au nevoie de intervenţie să beneficieze de ele pe de o parte în România şi pe de altă parte cât mai aproape de domiciliu lor”, a mai spus ministrul Sănătăţii.
Ministrul a susţinut că până în 2026 toate cazurile de copii cu malformaţii cardiace ar putea fi operate în România.
„Cred că până în anul 2026 ajungem la această capacitate. În 3-4 ani. Asta era de fapt ţinta. (…) Activitatea de pregătire, training şi extindere la nivel naţional este coordonată de aici de la Spitalul „Marie Curie” pentru celelalte centre, respectiv Cluj, Iaşi şi Timişoara”, a afirmat ministrul.
Prof. univ. dr. Alexandru Rafila a afirmat că prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă se achiziţionează ambulanţe speciale pentru transportul copiilor cu malformaţii cardiace.
„Un fel de paturi de Terapie intensivă pe roţi ca să putem să asigurăm transportul exact al acestor copii care au nevoie de o asistenţă medicală înalt specializată. Ca să îi putem transporta în condiţii de siguranţă cumpărăm aceste ambulanţe care sunt de culoare galbenă”, a mai spus ministrul.
Prof. dr. Tammam Youssef a precizat că numai la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Maria Sklodowska Curie” au fost efectuate 1.148 de operaţii cu 14% – 15% urgenţe neonatale.
„Incidenţa copiilor este de 8 la mie şi avem 1.000 – 1.300 de cazuri (n.r. cu malformaţii cardiace)”, a spus prof. dr. Tammam Youssef.
Managerul Spitalului „Maria Sklodowska Curie” a afirmat că medicul curant decide în ce ţară găseşte tratamentul cel mai potrivit unde poate fi trimis un copil cu malformaţie cardiacă. „În Germania, în Italia, Franţa.. Nu trimitem numai la San Donato (n.r. clinică)”, a arătat managerul spitalului.
„La ora actuală suntem o cardiologie comparabilă cu oricare cardiologie din lume. De la diagnosticul fetal, deci, ştim de la început că un copil va avea o malformaţie cardiacă. Este primit pe terapie intensivă şi apoi împreună cu colegii alegem cea mai bună soluţie pentru el”, a afirmat dr. Alin Nicolescu, șeful Secției de Cardiologie Pediatrică.
La rândul său, şeful Secţiei de Terapie Intensivă Nou Născuţi, conf. univ. dr. Cătălin Cîrstoveanu, a afirmat că urgenţele grave se rezolvă în ţară.
„De-a lungul timpului am ajuns să facem aproape toate procedurile care se fac la nivel internaţional”, a precizat medicul, care a menţionat că centrul de la Spitalul „Marie Sklodowska Curie” rezolvă 80% din această patologie.
Mesajul CMMB, în contextul Zilei Internaționale a Medicului de Familie: Trebuie întărit rolul medicinei de familie
Medicina de familie trebuie debirocratizată, iar medicul de familie nu trebuie să fie perceput doar ca un „dispecer” al sistemului de sănătate, transmite Colegiul Medicilor din Municipiul București (CMMB), în contextul Zilei Internaționale a Medicinei de Familie. “Medicul de familie este esențial pentru sistemul de sănătate. Trebuie întărit rolul medicinei de familie“, subliniază CMMB.
De Ziua Internațională a Medicului de Familie, pe lângă a le spune la mulți ani acestor profesioniști ai sistemului de sănătate, trebuie să se și facă ceva concret pentru întărirea acestei specialități medicale, precizează reprezentanții Colegiului Medicilor din Municipiul București.
“Încă din anii de studenție la medicină trebuie cultivată importanța și perspectiva asupra specialității de medicină de familie. Medicina de familie nu trebuie percepută doar ca o specialitate încărcată birocratic, în care medicul de familie este, de multe ori, doar un “dispecer” al sistemului de sănătate. Medicul de familie este un pilon important al domeniului sănătății, iar buna funcționare a acestui sistem depinde de rolul și de modul în care responsabilizăm, legiferăm, întărim și remunerăm corect medicina de familie. Îmbunătățirea perspectivei medicinei de familie este deosebit de importantă pentru un sistem de sănătate sustenabil și de calitate. Este necesară o mai mare recunoaștere a importanței medicilor de familie în cadrul sistemului de sănătate, ce trebuie realizată prin politici publice, precum și o alocare corespunzătoare a resurselor, dar și implementarea unor soluții astfel încât să avem, uniformizat, pentru toate familiile din țară, medici de familie.“, a declarat prof. univ. dr. Cătălina Poiană, președintele Colegiului Medicilor din Municipiul București (CMMB).
Potrivit CMMB, Ziua Internațională a Medicului de Familie reprezintă ocazia de a sublinia încă o dată importanța medicinei primare, dar și a prevenției.
“Medicul de familie reprezintă un pilon solid al sistemului de sănătate, pentru că el oferă îngrijire medicală primară și are un rol vital în promovarea sănătății“, potrivit CMMB.
Una dintre principalele direcții ale medicinei de familie este aceea de a fi în prima linie de asistență medicală, arată sursa citată.
“Un alt aspect important al medicinei de familie este relația de încredere pe care medicii o dezvoltă cu pacienții lor. Prin cunoașterea detaliată a istoricului medical al fiecărui pacient și a contextului familial, medicii de familie pot oferi îngrijire personalizată și continuă. Această relație de lungă durată și înțelegerea profundă a nevoilor pacientului contribuie la creșterea calității asistenței medicale și la îmbunătățirea rezultatelor clinice. Deci, da, avem nevoie de medicina de familie, avem nevoie de interes pentru ocuparea locurilor la rezidențiat în medicina de familie“, afirmă CMMB.
Ziua Internațională a Medicului de Familie a fost desemnată, pe 19 mai, de către Organizația Mondială a Medicilor de Familie (WONCA World), în anul 2010.
(EXCLUSIVITATE) Prof. univ. dr. Octavian Crețu, președintele Alianței Universitare G6-UMF: „În România există o prejudecată privind colaborarea dintre sectorul public și cel privat. Nici măcar țările cu cel mai performant sistem de sănătate nu au reușit doar cu domeniul public să atingă standardele necesare în favoarea pacientului”
Chiar în timp ce reprezentanții producătorilor autohoni de medicamente avertizează că țara noastră se confruntă cu una dintre cele mai grave situații din Uniunea Europeană referitor producția farmaceutică, aceasta fiind dependentă de importuri, Ministerul Sănătății, Alianța Universitară G6-UMF și Asociația Local American Working Group (LAWG) au lansat recent Hubul de Inovație în Sănătate, eveniment amplu – transmis live de Sănătatea TV și RoHealthReview, desfășurat în Sala “Nicolae Bălcescu” din Palatul Parlamentului.
Demersul vizează realizarea unei platforme unice care să încurajeze tinerii cercetători și antreprenori din România pentru a iniția și derula proiecte complexe, interdisciplinare, care să transforme practica medicală curentă.
Președintele Alianței Universitare G6-UMF: „Vom face activități de cercetare pentru dezvoltarea industriei de medicamente și dispozitive medicale românești”
Semnarea Protocolului de Colaborare pune bazele unei platforme naționale menite să contribuie la dezvoltarea capacității României de a genera inovație prin cercetători români de top, ancorați în descoperirile științifice ale momentului, prin intermediul unui parteneriat public-privat unic în România, a subliniat prof. univ. dr. Octavian Crețu – Rectorul Universității de Medicină și Farmacie ”Victor Babeș” Timișoara și Președintele în exercițiu al Alianței Universitare G6-UMF – care, în exclusivitate pentru Sănătatea TV și RoHealthReview, a explicat modul cum acest demers va fi un aport și în susținerea industriei farmaceutice autohtone, segment foarte vulnerabil în prezent:
” Este un aspect foarte important, fiindcă la nivelul acestui hub se vor face studiile clinice prin care medicamentele – unele înainte de a fi puse pe piață, vor fi testate, analizate pe cât mai mulți pacienți, fiind șase universități implicate și evident că va contribui la dezvoltarea industriei de medicamente și chiar de dispozitive medicale românești. Fiindcă, e normal, vom face activități de cercetare și pentru industria românească.”
Reporter: Cum ar schimba politicile acest moment în privința colaborării dintre stat și companiile private?
Prof. univ. dr. Octavian Crețu: „Da, din păcate, așa este: în România există o prejudecată privind colaborarea dintre public și privat. Eu, având șansa să facă a doua specializare în Franța unde am lucrat într-un spital public-privat, pot să spun că nicio țară din lume – …nici măcar cele care au cel mai performant sistem de sănătate – nu au reușit doar cu domeniul public să atingă standardele necesare în favoarea pacientului, ci doar printr-o colaborare între cele două sectoare.
O colaborare trebuie bine reglementată prin lege, astfel încât să nu existe conflicte de interese, ci doar una loială. Cu siguranță, este un prim pas înainte: o deschidere logică până la urmă între partea universitară și de cercetare și partea industrială, fiindcă partea industrială care produce medicamente, dispozitive, dacă nu testează în hub-uri de cercetare – adică prin noi care avem expertiză medicală -, nu va ști niciodată dacă medicamentul este eficient, trebuie îmbunătățit, ce efecte secundare are care să fie eliminate, respectiv dacă dispozitivele sunt sau nu bune și ce ar putea fi făcut ca să fie mai bune…
Deci este logic, această colaborare, acest feedback trebuie să existe fiindcă toate acestea se vor răsfrânge până la urmă în beneficul pacientului din țara noastră.”
Reporter: Cu atât mai mult, acest subiect este critic la acest moment prin căutarea unor soluții la nivel național și european de reducere a dependenței de importurile extra-continentale.
Prof. univ. dr. Octavian Crețu: „Bineînțeles, până la urmă trebuie și noi să dezvoltăm industria noastră națională! Fiindcă, ați văzut, degeaba apare un medicament într-o parte dacă până reușim să îl ducem la noi în țară, durează câțiva ani până să testează ș.a.m.d.
Până la urmă va trebui să ne dezvoltăm industria, agricultura, domeniu medical… toate domeniile! Și în primul rând: să ne asigurăm noi, pentru noi, cele necesare!”
Reporter: Pentru că s-a pronunțat în cursul evenimentul dicuția pe pragmatism: Când vom putea asista la niște efecte concrete ale acestor demersuri?
Prof. univ. dr. Octavian Crețu: „Ele nu vor fi spectaculoase ci vor crește în timp. Dar este un început. Fiindcă toate aceste testări, toate aceste studii clinice, au mai multe etape – studiile clinice au patru etape până când ajunge pe piață un produs – deci ele vor dura.
Dar este un început de colaborare și, cu siguranță, se vor vedea rezultate fiindcă, lucrând șase centre universitare împreună, numărul de cercetători va fi mult mai mare, numărul de pacienți implicați în studiu va fi mult mai mare și, evident, viteza de procesare va fi mult mai bună. Deci, în câțiva ani, se vor vedea rezultate!”.
APAH-RO, la ceas aniversar
Asociația Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România(APAH-RO) împlinește astăzi, 14 ani de activitate:
Peste 63.000 cazuri de infecții respiratorii acute, raportate în ultima săptămână
63.487 de cazuri de infecţii respiratorii acute – gripă clinică, IACRS şi pneumonii, în creștere cu 13,7% comparativ cu săptămâna precedentă, au fost raportate în perioada 8 – 14 mai, a informat Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP).
„Variaţia în plus faţă de media calculată de 39.498 cazuri din aceleaşi săptămâni din 5 sezoane pre-pandemice (2015-2019) a fost de 60,7%. Numărul de cazuri înregistrat în aceeaşi săptămână a ultimului sezon epidemic (2019-2020) a fost de 17.671”, a precizat INSP.
În perioada 8 – 14 mai, au fost raportate 283 de cazuri de gripă clinică la nivel naţional, comparativ cu 590 de cazuri înregistrate în săptămâna precedentă.
Cele mai multe cazuri de gripă clinică au fost raportate în municipiul Bucureşti (57) şi în judeţele Cluj (43), Iaşi (38), în restul judeţelor numărul de cazuri fiind mai mic de 30.
Conform INSP, de la începutul sezonului au fost raportate 97 decese confirmate cu virus gripal, dintre care 59 cu virus gripal tip A H1 (din care o co-infecţie cu SARS-CoV-2 şi VRS şi o co-infecţie cu VRS), 13 cu virus gripal tip A H3 (din care două co-infecţii cu SARS-CoV-2), 23 cu virus gripal tip A, nesubtipat (din care patru co-infecţii cu SARS-CoV-2), două cu virus gripal tip B (din care o co-infecţie cu SARS-CoV-2).
Până la data de 14 mai, au fost vaccinate antigripal 1.486.289 de persoane din grupele la risc cu ser distribuit de Ministerul Sănătăţii.
Lansarea proiectului național Hub de Inovație în Sănătate, element central în cadrul unui sistem de sănătate modern (VIDEO)
Ministerul Sănătății, Alianța Universitară G6-UMF și Asociația Local American Working Group (LAWG) au lansat Hubul de Inovație în Sănătate, în cadrul unui eveniment amplu derulat la Palatul Parlamentului. Demersul își propune să devină un element central în cadrul unui sistem de sănătate modern, în concordanță cu prioritățile strategice din cadrul Strategiei Naționale în Sănătate 2023- 2030 – „Pentru sănătate, împreună”.
În cadrul evenimentului transmis live de Sănătatea TV și RoHealthReview, desfășurat în Sala “Nicolae Bălcescu” din Palatul Parlamentului, inițiatorii au semnat un protocol de colaborare.
„Prin implementarea acestui proiect de țară, România și cercetătorii români se conectează la platforme globale de inovație și cercetare, unul dintre obiectivele Hubului de Inovație în
Sănătate fiind facilitarea accesului și schimbului de bune practici în domeniul inovației în
sănătate, într-o manieră accelerată, cu structuri similare la nivel internațional.
Direcțiile strategice asumate de Hubul de Inovație în Sănătate pentru a doua parte a anului
2023 sunt: studiile clinice, educație și promovarea sănătății în afecțiuni cronice prioritare, dar și digitalizare în sănătate. Primul proiect ce urmează să fie derulat în cadrul Hubului de Inovație în Sănătate se referă la domeniul studiilor clinice și are în vedere realizarea unui plan de acțiuni concrete care să fie demarate cât mai curând, cu indicatori de performanță măsurabili, care să contribuie la realizarea unui model competitiv în această arie extrem de importantă pentru inovație, cu impact socio-economic major pentru pacienții români, medici, mediul universitar și academic și pentru sistemul de sănătate, pentru prima dată în țara noastră” – transmit inițiatorii.
Primul proiect ce urmează să fie derulat în cadrul inițiativei se referă la domeniul studiilor clinice și vizează realizarea unui plan de acțiuni concrete, cu indicatori de performanță măsurabili și impact socio-economic major pentru pacienții români, medici, mediul universitar și academic.
Un alt obiectiv al acestui demers constă în faptul că cercetătorii români vor fi conectați la platforme globale de profil, unul dintre obiectivele Hubului de Inovație în Sănătate fiind facilitarea accesului și schimbului de bune practici în domeniul cercetării medicale, într-o manieră accelerată, cu structuri similare la nivel internațional.
Ministerul Sănătății, partenerul instituțional al Hub-ului de inovație în Sănătate
,,Azi am finalizat această primă etapă, prin semnarea Protocolului de Colaborare. Lansarea Hubului de Inovație în Sănătate reprezintă un pas esențial într-un proiect de țară prin care ne dorim să aducem inovația globală în România. Ministerul Sănătății susține cu tărie acest proiect cu impact pozitiv major asupra întregii societăți”, a declarat Prof. Univ. Dr. Alexandru Rafila, Ministrul Sănătății.
,,Este fără precedent în România să punem laolaltă toate universitățile de medicină și farmacie și industria și Ministerul Sănătății ca partener instituțional”, a menționat el.
„Accesul la inovație în România a fost limitat sau întârziat mulți ani și cred că avem un element de catalizare a eforturilor și de scurtare a multora dintre termene și cred că un element extraordinar, acest hub, dacă ar avea ulterior și șansa pe care o generează legislația în vigoare să creăm și o rețea de spitale universitare, cred că putem să întregim această zonă de cercetare și de dezvoltare în sănătate” – a completat ministrul.
“Prin lansarea Hubului de Inovație în Sănătate și derularea de proiecte concrete în cadrul acestuia, contribuim decisiv la modernizarea sistemului de sănătate din România. Avem, astfel, ambiția de a crea o platformă unică care să încurajeze tinerii cercetători și antreprenori din România pentru a iniția și derula proiecte complexe, interdisciplinare, care să transforme practica medicală curentă. Prin semnarea Protocolului de Colaborare punem azi bazele unui platforme naționale menite să contribuie la dezvoltarea capacității României de a genera inovație prin cercetători români de top, ancorați în descoperirile științifice ale momentului, prin intermediul unui parteneriat public-privat unic în România”, a declarat prof. univ. dr. Octavian Crețu, Rectorul Universității de Medicină și Farmacie ”Victor Babeș” Timișoara și Președintele în exercițiu al Alianței Universitare G6-UMF.
Ce generează acest hub și cum se pot măsura în beneficiul pacientului român
Asociația Local American Working Group1 (LAWG) este un promotor al inovației în sănătate din România și susține dezvoltarea politicilor publice în sprijinul unui sistem de sănătate eficient, centrat pe pacient.
“Parteneriatul dintre Alianța Universitară G6-UMF, Ministerul Sănătății și Local American Working Group pentru crearea Hubului de Inovație în Sănătate reprezintă un element central în implementarea viziunii României cu privire la inovație în domeniul sănătății. Prin intermediul acestei inițiative avem posibilitatea de a aduce împreună unele dintre cele mai bune minți românești care să lucreze pentru a transforma sistemul de sănătate din România pentru generațiile prezente și viitoare prin proiecte pragmatice, ancorate în Strategia Națională în domeniul sănătății, în trei domenii prioritare: studii clinice, prevenție și promovarea sănătății, digitalizare. Prin lansarea de azi a Hubului de Inovație în Sănătate marcăm un moment deosebit de important care aduce mai aproape inovația medicală de pacienții români, pentru un sistem de sănătate la standarde europene”, a declarat Radu Rășinar, Președintele Local American Working Group.
„Este un moment important, o premieră, un parteneriat modern în care se aliniază strategia de sănătate din România, strategia pe care autoritățile o elaborează cu un hub de inovație care are capacitatea să cerceteze, să dezvolte, să se uite în profunzimea unor elemente esențiale.
Și să inoveze, iar sursa inovației vine din mai multe direcții, poate să fie învățată de la cei care produc bestpractice-uri în lume. Trăim într-o lume care e superconectată, ar fi împăcat să te apuci acum, ar fi o pierdere de vreme, o lipsă de eficiență, să te apuci să inventezi, să reinventezi roata. Și atunci legătura pe care hub-ul îl are internațional cu alte universități, structuri asemănătoare, permite un avans rapid, adaptat realităților din România în așa fel încât pacienții să aibă un acces la un standard internațional european acceptat și să nu trebuiască să se mai ducă pentru o asistență sanitară eficientă altundeva.
A doua direcție, cercetătorii români: reușești să-i aduci la aceeași masă, să folosești oameni deștepți. Dacă lucrăm împreună, alegem topicile importante. Cercetătorii români pot face diferența. Nu înseamnă că vor domina sănătatea mondială, dar vor avea câteva direcții, nișe, în care putem face diferența și apoi le exportăm, la rândul nostru, în alte părți. Și cred că asta e o dimensiune esențială a ceea ce acest hub vrea să facă iar forța o să-i vină din faptul că poate să se centreze pe planul mediu și lung din sănătatea noastră și să fie relevant prin proiectele pe care le facem.
Eficiența hub-ului se măsoară prin eficiența proiectelor. El nu există în afara unor proiecte bine definite. Unele dintre proiecte vor avea o durată scurtă de câteva luni, poate trei, poate șase luni. Și atunci deja putem să spunem că implementare a început cu efecte diverse.
De exemplu, acel studiu de acel proiect legat de studiile clinice ar putea, după estimarea mea, să fie finalizat în următoarele șase luni de zile și să genereze un model competitiv pentru România în tot ansamblul mondial, pentru că noi nu trăim în izolare. Asta înseamnă acces pentru pacienți la ultimele progrese de tehnologie, de diagnostic, de ipoteze medicale care să ajute pacienții fără o alternativă terapeutică.
Alte proiecte, ca cel discutat, de exemplu despre educația în bolile cronice. Sunt câteva boli cronice care vor genera 80% din decese în 2040; dacă educația începe acuma pe cei patru factori de risc care sunt critici – fumat, sedentarism, alimentație nesănătoasă, stres – dai șansa noilor generații să crească normal, mai sănătos, să-și crească speranța de viață, calitatea vieții ș.a.m.d.
Acest proiect, chiar dacă el va fina fi finalizat cu un curriculum generat de cele șase facultăți de medicină, cele mai importante din România, va începe o perioadă de implementare care poate să dureze zece ani și de aceea diferența între eficiența, durata de viață și impactul proiectelor” – a adăugat reprezentantul LAWG – structură care reunește companiile farmaceutice lidere la nivel mondial în domeniul cercetării și biotehnologiei și își dedică activitatea dezvoltării medicamentelor inovative.
Membrii Local American Working Group sunt: Abbvie, Amgen, AstraZeneca, Boehringer Ingelheim, Bristol Myers Squibb, Eli Lilly, Janssen Pharmaceutical Companies of Johnson & Johnson, Merck Sharpe &Dome (MSD), Novartis, Pfizer, Roche, Sanofi și UCB.
“Lansarea, astăzi, a Hubului de Inovație în Sănătate, împreună cu G6-UMF și Ministerul Sănătății, arată puterea parteneriatelor în crearea unor rezultate mai bune pentru pacienții români. Mai mult, așteptăm cu nerăbdare să colaborăm cu parteneri din sectorul privat și organizații neguvernamentale, universități internaționale care pun accent pe cercetare, precum și în cadrul unor proiecte similare la nivelul Uniunii Europene, cum ar fi <Spațiul european al datelor privind sănătatea> sau inițiativa europeană <1+ milioane de genomuri>, care au potențialul de a îmbunătăți prevenţia bolilor, a permite tratamente mai personalizate și a sprijini cercetarea inovatoare”, a afirmat Frank Loeffler, Vicepreședinte Local American Working Group.
Proiect lansat în cursul verii, o analiză a situației curente în domeniul studiilor clinice care să genereze direcții de dezvoltare strategică
„Lansarea Hubului de Inovație în Sănătate și folosul pe care acesta îl are în domeniul studiilor clinice, prin intermediul proiectelor pe care își propune să le deruleze, este mai mult decât îmbucurătoare, pentru că doar prin intermediul unor parteneriate puternice, solide și cu viziune pe termen lung putem dezvolta cu adevărat această arie de interes major.
Un prim astfel de proiect va fi lansat în luna iulie 2023, urmărind să realizeze o analiză a situației curente în domeniul studiilor clinice, dar și să genereze direcții de dezvoltare strategică viitoare prin asumarea unor indicatori de performanță și de impact măsurabili în cadrul unui plan de acțiune la nivel național cu ținte anuale și multianuale, pornind de la măsurarea statusului în 2023.
Obiectivele Hubului de Inovație în domeniul studiilor clinice sunt aliniate cu obiectivele instituției pe care o coordonez, iar acest proiect de primă generație reprezintă primul pas în îndeplinirea acestora, în beneficiul pacienților și al întregului sistem de sănătate”, a menționat dr. farm Răzvan Prisada, Președintele Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR).
Mediul academic, motor al inovației în cercetare din România
„România și sistemul de sănătate sunt în fața a multiple oportunități și depinde de noi să le fructificăm la maximum în beneficiul pacienților; prin crearea Hubului de Inovație în Sănătate din România, venim în întâmpinarea acestor oportunități, fiind în același timp cu privirea și spre viitor pentru crearea unora noi.
Ne propunem ca împreună cu partenerii noștri, Ministerul Sănătății și LAWG, să stimulăm dezvoltarea de soluții inovative pragmatice pentru prioritățile strategice din sănătate în domeniul studiilor clinice, al prevenției și al digitalizării, împreună cu cercetători de top din mediul universitar medical românesc, prin intermediul proiectelor pe care le vom lansa în perioada imediat următoare”, a declarat prof. univ. dr. Viorel Jinga, Rectorul Universității de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” București.
“Prin lansarea Hubului de Inovație în Sănătate și derularea de proiecte concrete în cadrul acestuia, contribuim decisiv la modernizarea sistemului de sănătate din România. Avem, astfel, ambiția de a crea o platformă unică care să încurajeze tinerii cercetători și antreprenori din România pentru a iniția și derula proiecte complexe, interdisciplinare, care să transforme practica medicală curentă. Prin semnarea Protocolului de Colaborare punem azi bazele unui platforme naționale menite să contribuie la dezvoltarea capacității României de a genera inovație prin cercetători români de top, ancorați în descoperirile științifice ale momentului, prin intermediul unui parteneriat public-privat unic în România”, a subliniat prof. univ. dr. Octavian Crețu, Rectorul Universității de Medicină și Farmacie ”Victor Babeș” Timișoara și Președintele în exercițiu al Alianței Universitare G6-UMF.
„Direcțiile Hubului de Inovație în Sănătate vor fi în concordanță cu prioritățile Strategiei Naționale în Sănătate 2023-2030. Prin intermediul acestei inițiative, împreună cu colegii din G6-UMF și partenerii din LAWG și Ministerul Sănătății, ne propunem să dezvoltăm capacitatea de cercetare și inovare pentru întreg sectorul de sănătate din România, cu rezultate concrete ce pot fi integrate în furnizarea serviciilor medicale, în beneficiul pacienților români. Mediul academic demonstrează astfel, încă o dată, că este un motor al inovației în cercetare din România”, a afirmat prof. univ. dr. Dan Ionut Gheonea, Rectorul Universității de Medicină și Famacie din Craiova.
„Hubul de Inovație în Sănătate în România a fost gândit ca un forum colaborativ care să faciliteze accesul și schimbul de bune practici în domeniul inovației în sănătate. Fiecare dintre noi, la nivelul Universității pe care o conduce, dezvoltă și implementează proiecte inovative, cu rezultate concrete în beneficiul pacienților și al comunității academice.
Avem același obiectiv în cadrul Hubului de Inovație în Sănătate, împreună cu partenerii noștri: dezvoltarea și implementarea de proiecte prin care vom avea o contribuție directă la dezvoltarea capacității de cercetare, dezvoltare, inovare pentru sectorul de sănătate din România, iar azi a fost făcut primul pas în îndeplinirea acestui scop”, a declarat prof. univ. dr. Anca Dana Buzoianu, rectorul Universității de Medicină și Farmacie ”Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca.
„Universitățile de Medicină și Farmacie sunt un pilon esențial al inovației în domeniul sănătății, atât la nivel național, cât și la nivelul regiunii din care fiecare dintre noi face parte. Prin Hubul de Inovație, care ia ființă azi, și prin proiectele dedicate din sfera studiilor clinice, a prevenției și promovării sănătății, precum și a digitalizării, suntem cu un pas mai aproape de modernizarea sistemului de sănătate prin transformarea practicii medicale în beneficiul pacienților români. Î
mpreună cu partenerii instituționali și din mediul privat ne propunem să venim cu acțiuni concrete care să transforme cercetarea științifică și practica clinică din România”, a transmis prof. univ. dr. Viorel Scripcariu, Rectorul Universității de Medicină și Farmacie ”Gr.T.Popa” Iași.
„Inovația în sănătate este o prioritate la nivel european și național, iar Universitățile de Medicină și Farmacie sunt în prima linie în această privință. Experiența acumulată și rezultatele obținute de fiecare dintre noi în implementarea de proiecte de inovație sunt garanția că parteneriatul dintre Ministerul Sănătății, Alianța G6-UMF și LAWG va avea un impact pozitiv major asupra practicii clinice și de cercetare din România. Hubul de Inovație în Sănătate este cu adevărat un proiect național, iar semnarea Protocolului de Colaborare este piatra de temelie în această direcție”, a completat prof. univ. dr. Leonard Azamfirei, rectorul Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie ”George Emil Palade” Târgu Mureș.
Federația Solidaritatea Sanitară anunță declanșarea acțiunilor de protest. Calendarul manifestărilor
Federaţia Solidaritatea Sanitară anunță declanșarea acțiunilor de protest. Astfel, sindicaliștii vor organiza un miting de protest în Piaţa Victoriei din Capitală în data de 8 iunie, urmând ca, la 1 iulie, să fie declanşată greva generală.
„Consiliul de Coordonare al Federaţiei Solidaritatea Sanitară, întrunit ieri, 17.05.2023, a decis declanşarea acţiunilor de protest, conform următorului calendar: începând cu data de 23 mai 2023 – demararea strângerii semnăturilor pentru greva generală; 8 iunie 2023 – mitingul membrilor Solidaritatea Sanitară în Piaţa Victoriei, urmat de un marş către Ministerul Muncii, Ministerul Sănătăţii şi Palatul Parlamentului; 15.06.2023 – pichetarea unităţilor şi depunerea preavizului pentru demisia din contractele aferente gărzilor suplimentare; 27.06.2023 – grevă de avertisment, în intervalul orar 10:00-12:00; 1.07.2023 – declanşarea grevei generale a lucrătorilor din sănătate şi demisia în masă din contractele de gărzi a medicilor”, se arată într-un comunicat al Federaţiei Solidaritatea Sanitară.
Principalele revendicări
Reprezentanţii Federaţiei solicită asigurarea condiţiilor de muncă decente şi aplicarea proiectului de lege a salarizării stabilit cu Ministerul Sănătăţii, care să asigure reaşezarea în grila de salarizare a tuturor angajaţilor din sectorul public de sănătate, începând cu asistentele medicale şi posibilitatea unei creşteri efective şi relevante a veniturilor angajaţilor din sănătate.
Totodată, sindicaliştii din sănătate cer raportarea sporurilor pentru condiţiile de muncă la salariile de bază pentru personalul auxiliar sanitar (infirmiere, îngrijitoare, brancardieri), TESA şi muncitori sanitari şi raportarea sporurilor de tură şi pentru lucrul în zilele libere legale la salariile de bază în plată pentru toate categoriile de personal.
De asemenea, alte revendicări vizează plata gărzilor medicilor cu tariful orar al normei de bază, actualizarea valorii indemnizaţiei de hrană luând ca referinţă salariul minim în plată şi scoaterea ei din calculul limitei aplicabile sporurilor, deblocarea posturilor în sistemul public de sănătate şi creşterea ponderii cheltuielilor pentru sănătate în PIB la nivelul mediei UE.
„Precizăm că acţiunile de protest vor fi desfăşurate după numirea noului Guvern, pentru a maximiza şansele ca revendicările angajaţilor din sănătate să fie satisfăcute”, subliniază sursa citată.
Campanie: Cauzele durerilor de cap la copii
Un studiu intitulat „Copiii şi durerile lor”, a fost realizat pe platforma iVox, în aprilie, pe un eşantion de 1.086 de părinţi, populaţie reprezentativă la nivelul utilizatorilor de Internet din România, cu vârsta cuprinsă în intervalul 18 – 55 ani, părinţi din mediul urban.
Durerile de cap la copii pot să apară chiar de la o vârstă fragedă: 6 din 10 micuți care se plâng de durerile de cap au între 4 şi 12 ani. Datele rezultate au fost preluate în campania educaţională „Tărâmul ferecat al durerilor de cap” derulată de Asociaţia Română pentru Educaţie Pediatrică în Medicina de Familie (AREPMF), Asociaţia din Grijă pentru Copii, în parteneriat cu Reckitt, care se va desfășura în perioada mai-septembrie 2023.
Potrivit datelor, 57% dintre copii experimentează dureri de cap cel puţin o dată pe lună iar frecvenţa acestora s-a accentuat odată cu folosirea în exces a ecranelor.
Principalele cauze identificate de părinţi au fost notate ca fiind statul prelungit al copilului în faţa ecranelor de calculator sau telefon, adesea programul încărcat de la şcoală.
Pentru tratarea durerilor de cap, părinţii cer sfatul medicului sau apelează la medicamente specifice pentru copii
Scopul studiului online şi a fost să cerceteze percepţia părinţilor asupra realităţii durerilor de cap în rândul copiilor
Campania îşi propune să tragă un semnal de alarmă cu privire la urmărirea durerilor de cap la copil: cât de des apar acestea, cât de mult afectează dispoziţia copilului, ce le declanşează, când mergem cu copilul la medic ca să putem afla cauza durerilor, dacă le putem preveni şi ce tratament adecvat vârstei poate fi folosit.
Procentul părinţilor care iau în serios durerile de cap ale copilului lor a crescut faţă de 2019: șase din zece părinţi ar dori să ştie mai multe despre durerile de cap ale copiilor pentru a lua măsuri la timp pentru protejarea copilului lor.
Dacă în 2019 doar 41% dintre părinţi relatau că au discutat despre durere cu copilul lor (conform datelor unui studiu similar), în 2023, 1 din 2 părinţi spun că discută des sau foarte des cu copiii lor despre durerile pe care aceştia le simt şi despre care doresc să vorbească.
Principalele cauze ale durerilor de cap la copii, identificate de părinţi, sunt legate de folosirea timp îndelungat a ecranelor telefoanelor mobile sau calculatoarelor
46% dintre părinţi spun că durerile de cap ale copilului lor au apărut sau s-au accentuat odată cu folosirea prelungită a ecranelor în timpul şcolii online iar 8 din 10 copii acuză dureri de cap după ce petrec mai mult timp în faţa ecranelor.
În plus, aproape 7 din 10 copii se plâng de dureri de cap când programul de la şcoală este încărcat, fără posibilitatea de a se juca în aer liber.
„Durerile de cap la copii, deşi mai mult explicate de specialişti în ultima perioadă şi mai bine înţelese de către părinţi, ascund în continuare o serie de necunoscute – de la cauza durerii până la temeri legate de cum ar putea evolua aceasta. În acest context am lansat campania ‘Tărâmul ferecat al durerilor de cap’ prin care ne propunem să punem la dispoziţia părinţilor o serie de informaţii educaţionale despre cum o echipă multidisciplinară poate da cel mai corect diagnostic în cazul durerilor de cap frecvente la copii, dar şi sfaturi pentru a gestiona corect acest simptom”, a declarat Magda Popescu Biclineru, vicepreşedinte Asociaţia „Din Grijă pentru Copii”.
40% dintre părinţi ai căror copii se plâng de dureri de cap cer imediat sfatul medicului pediatru
Ca primă reacţie, până să ajungă la medic, peste 4 din 10 părinţi liniştesc acasă durerea de cap a copiilor cu medicamente obişnuite pentru durere. 8 din 10 părinţi folosesc medicamente specifice pentru copii, pe baza recomandărilor medicului. 50% aleg tratamente pe bază de ibuprofen, 39% paracetamol, iar 30% apelează la soluţii naturiste. Pentru 6 din 10 părinţi este important ca tratamentul să acţioneze rapid şi pentru 4 din 10 să fie bine tolerat de organism.
„Ne îngrijorează durerea de cap a copilului. Devenim foarte atenţi dacă durerea de cap a copilului se repetă: ‘cu ce te pot ajuta dragul meu?’. Stăm de vorba cu copilul nostru, îi acordăm atenţie şi îl ascultăm. Povestea durerii lui ne poate ajuta să ne înţelegem mai bine propriul copil şi să luăm decizia corectă în timp util. Apelăm la medicul copilului pentru a afla cauza durerii: de la o banală răceală, la boli infecţioase severe, de la tulburări de vedere, la paraziţi, boli neurologice sau tumori grave, poate fi doar un pas, în care reacţia noastră rapidă poate salva viaţa copilului”, a declarat Dr. Valeria Herdea, medic de familie, preşedinte AREPMF.
Potrivit studiului, 65% dintre părinţi cred că durerea de cap la copii poate fi atât o afecţiune în sine, cât şi un simptom al altei afecţiuni.
„Durerea de cap la copii este un simptom care, după o anamneză amănunţită în cabinetul medicului pediatru, poate fi diagnosticată drept simplă manifestare dintr-un tablou clinic al unei boli acute sau poate necesita o abordare multidisciplinară şi recomandarea ca pacientul să fie consultat de un medic specialist neurolog, ORL, oftalmolog etc., în funcţie de manifestări, factorii determinanţi şi momentele când apare acest simptom. Este important ca părinţii să urmărească frecvenţa şi caracteristicile durerilor de cap şi să ţină un jurnal al acestora pentru a putea oferi toate răspunsurile atunci când se prezintă la medic”, a declarat Dr. Victor Miron, medic specialist pediatru.
