Potrivit reprezentanților amintiți, mersul zilnic pe jos, înotul, ciclismul, chiar și yoga, toate adaptate „nivelului de energie” al fiecaruia, sunt doar câteva dintre activitățile fizice pe care le poate face un pacient diagnosticat cu cancer; acestea pot contribui la prevenirea recidivei bolii, cât și la reducerea efectelor adverse ale tratamentului.
Peste 1.200 de coronarografii/angioplastii efectuate în 2023 în cadrul Compartimentului de Cardiologie Intervenţională Suceava
sursa foto: Compartimentul de Cardiologie Intervenţională Suceava
Peste 1.200 de coronarografii/angioplastii au fost efectuate în cursul anului 2023 în cadrul Compartimentului de Cardiologie Intervențională al Spitalului Județean de Urgență ”Sfântul Ioan cel Nou” Suceava, iar anul 2024 a început cu cinci cazuri de infarct miocardic acut.
”În anul 2023 s-au efectuat 1.232 de coronarografii/angioplastii în acest laborator. Putem spune că am început anul 2024 în plină activitate cu 5 cazuri de infarct miocardic acut”, anunță Compartimentul de Cardiologie Intervenţională al Spitalului Județean de Urgență ”Sfântul Ioan cel Nou” Suceava.
”Vă dorim un an nou fericit în care să faceţi din sănătatea voastră o prioritate. La mulţi ani!”, adaugă sursa citată.
Sibiu: Copil transferat la Spitalul ”Marie Curie” din Bucureşti, după ce i-a explodat o petardă în mână
Un copil în vârstă de şase ani din județul Sibiu a fost transferat la Spitalul Clinic de Urgenţă „Marie Curie”, după ce o petardă i-a explodat în mâna stângă şi i-a rănit trei degete
„Copilul cu leziuni severe la nivelul mâinii a primit îngrijiri în serviciul CPU, a beneficiat de consultul unei echipe multidisciplinare cu profil chirurgical şi s-a decis transferul prompt la Spitalul ‘Marie Curie’ Bucureşti”, a declarat marţi, pentru Agerpres, purtătorul de cuvânt al Spitalului Clinic de Pediatrie din Sibiu, dr. Ioana Mătăcuţă.
Doi copii în vârstă de şase ani, din localitatea Vurpăr, au fost răniţi, luni, după ce le-au explodat în mâini petardele cu care se jucau. Unul dintre copii a fost grav rănit la o mână, fiind transferat la spitalul din Bucureşti, în timp ce al doilea a fost externat după ce a primit îngrijiri de specialitate la Spitalul de Pediatrie din Sibiu.
„Copilul cu afectare mai uşoară a mâinii a primit îngrijiri în cadrul serviciului CPU şi a fost externat cu recomandări”, a mai precizat sursa citată.
Comunitatea internaţională pune capăt programului COVAX, mecanismul de distribuţie de vaccinuri anticoronavirus
La 31 decembrie, comunitatea internaţională pune capăt programului COVAX, o iniţiativă mondială fără precedent menită să asigure accesul echitabil şi corect la vaccinuri sigure şi eficace, prin intermediul căruia au fost distribuite 2 miliarde de doze, în principal ţărilor în curs de dezvoltare, şi cu care se estimează că au fost evitate 2,7 milioane de decese din cauza coronavirusului pe întreaga planetă.
Sub patronajul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), a Fondului ONU pentru Copii (UNICEF), a Alianţei pentru vaccinuri GAVI şi a Coaliţiei pentru inovaţii în pregătirea epidemiei (CEPI), programul COVAX a fost conceput pentru a da un caracter universal noilor vaccinuri care au apărut împotriva COVID-19 şi a împiedica administrarea lor numai în cele mai bogate ţări din lume, transmite EFE, citată de Agerpres.
Sub motto-ul „nimeni nu va fi în siguranţă până când toată lumea nu este în siguranţă”, programul a reuşit să facă în aşa fel încât rata de vaccinare împotriva coronavirusului în cele mai sărace economii să ajungă în prezent la 57%, ceva mai mică decât rata globală medie, de 67%.
„Ştiam că forţele pieţei nu vor distribui vaccinurile în mod echitabil, aşa că apariţia COVAX a oferit milioanelor de oameni din întreaga lume acces la ele”, a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyersus.
Lansat la mijlocul anului 2020, chiar înainte ca primele vaccinuri anti-COVID-19 din lume să fie inoculate la sfârşitul acelui an, COVAX a creat o reţea de distribuţie conform căreia ţările dezvoltate puteau dona surplusul, ţările cu venituri medii le puteau obţine la preţuri reduse şi 92 de economii considerate cu venituri mici conform grilelor ONU urmau să le primească cu titlu gratuit.
Multe dintre economiile din ultimul grup erau de pe continentul african (Ghana şi Coasta de Fildeş au fost primele ţări care au primit vaccinuri COVAX, în martie 2021), dar au existat şi beneficiari de acest tip în America Latină, în special Bolivia, El Salvador, Honduras şi Nicaragua.
„Putem fi cu toţii mândri de această mare şi istorică realizare, care a garantat viitorul a milioane de copii din comunităţile vulnerabile”, a declarat directoarea executivă a UNICEF, Catherine Russell.
Deşi COVAX nu a pus capăt complet inegalităţii de vaccinare între ţările bogate şi cele sărace, a contribuit totuşi la atenuarea acesteia, distribuind trei din patru doze în ţările cu venituri mici în timpul pandemiei.
De asemenea, a făcut posibil ca primele vaccinuri anticoronavirus din ţările sărace să fie administrate la doar 40 de zile după ce primele vaccinări au fost efectuate într-o ţară dezvoltată (prima persoană care a primit vaccinul anticoronavirus a fost o britanică de 90 de ani, în decembrie 2020).
„Un total de 190 de economii au semnat acorduri pentru a participa la COVAX, făcând din acest program unul dintre cele mai de succes parteneriate multilaterale din acest secol”, au declarat organizaţiile participante într-o declaraţie comună, cu prilejul încheierii programului.
O cursă cu obstacole
Au existat ţări care s-au plâns de lentoarea distribuirii de vaccinuri sau de condiţiile diferenţiate în funcţie de nivelul veniturilor ţării beneficiare: recent, de exemplu, guvernul Paraguayului a protestat în legătură cu modul de funcţionare a COVAX şi chiar şi-a declarat intenţia de a nu mai participa la acest program.
În plus, blocajele în producţia de vaccinuri, interdicţiile de export şi alte obstacole care au persistat în special în primii doi ani ai pandemiei au însemnat că distribuţia prin COVAX nu a fost cu adevărat masivă până în a doua jumătate a anului 2021.
Deşi COVAX se încheie oficial, distribuţia vaccinurilor anticoronavirus în ţările în curs de dezvoltare va continua prin Alianţa GAVI pentru vaccinuri cel puţin între 2024 şi 2025, cu 83 de milioane de doze deja solicitate de 58 de ţări.
„Facem tranziţia către programele obişnuite ale GAVI, dar facem acest lucru cu recunoştinţă pentru pasiunea, dedicarea şi sacrificiul multora din întreaga lume care au luptat neobosit timp de trei ani pentru a crea o lume mai echitabilă”, a subliniat fostul preşedinte al Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Baroso, în prezent şeful consiliului de administraţie al Alianţei pentru vaccinuri.
