În urma verificărilor efectuate la nivelul ANMDMR și al structurilor Ministerului Sănătății cu atribuții în domeniu, Ministerul Sănătății a finalizat auditul public intern referitor la monitorizarea și asigurarea disponibilității medicamentelor și a formulat 16 recomandări pentru eficientizarea sistemului.

Auditul a analizat modul în care sunt urmărite disponibilitatea medicamentelor, stocurile și consumurile, situațiile de lipsă sau discontinuitate, medicamentele destinate unor nevoi speciale, precum și activitatea de control și inspecție.

Principalele deficiențe constatate

Auditul a evidențiat o serie de vulnerabilități care limitează capacitatea de identificare și gestionare din timp a riscurilor privind disponibilitatea medicamentelor:

• Sistemul Electronic de Raportare (S.E.R.) nu este încă suficient de automatizat pentru a identifica și semnala în timp real situații de risc privind stocurile, consumul și raportările.
• Monitorizarea se bazează în continuare, în mare măsură, pe analize manuale, sesizări și verificări punctuale, ceea ce poate întârzia intervenția în cazul unor situații de deficit.
• Nu există un flux operațional comun și formalizat pentru utilizarea S.E.R. la nivelul Ministerului Sănătății și ANMDMR.
• Informațiile publice privind discontinuitățile unor medicamente nu sunt întotdeauna complete și actualizate, ceea ce poate îngreuna identificarea statutului real al unui medicament pe piață.
• Monitorizarea medicamentelor pentru nevoi speciale prezintă vulnerabilități, inclusiv în ceea ce privește transmiterea situației autorizațiilor aflate în vigoare.
• Cadrul procedural privind „alte cazuri de necesitate” nu este suficient de clar,ceea ce poate genera interpretări neunitare în procesul de autorizare.
• Au fost identificate întârzieri în derularea unor etape ale procesului de autorizare, inclusiv în cazul medicamentului LOMUSTINĂ, cu riscul întârzierii asigurării cantității necesare.
• Necesarul de medicamente pentru unele programe naționale nu este întotdeauna corelat suficient, de către comisiile de specialitate ala MS, cu datele privind pacienții, consumul și decontările, existând riscul stabilirii unor cantități insuficiente sau insuficient fundamentate.
• Comisiile de specialitate ale MS sau CNAS nu eliberează în termenul stabilit de legislație documentele justificative privind încadrarea unui medicament în categoria celor pentru nevoi speciale şi nu comunică necesarul pentru 12 luni de utilizare, de la primirea solicitării
• Capacitatea de control și inspecție este limitată raportat la numărul mare de unități monitorizate, iar numărul controalelor inopinate este redus.
• Există riscul ca neraportările, raportările eronate și diferențele dintre stocurile fizice și cele raportate în S.E.R. să nu fie identificate suficient de rapid.

Concluzia generală a auditului este că mecanismul actual trebuie să evolueze de la reacția la probleme deja apărute către identificarea anticipată a riscurilor. Ministerul indică astfel necesitatea unui sistem digitalizat, bazat pe indicatori de risc și alerte transmise în timp real.

Cele 16 recomandări

În urma verificărilor au fost formulate 16 recomandări pentru Ministerul Sănătății și ANMDMR, printre care:

• Dezvoltarea S.E.R. pentru monitorizarea automată a stocurilor și consumurilor;
• Introducerea unor alerte automate pentru stocuri critice, neraportări, raportări eronate și alte situații de risc;
• Stabilirea unor responsabilități și fluxuri de lucru clare pentru utilizarea și verificarea datelor din S.E.R.;
• Standardizarea raportării privind discontinuitățile în aprovizionarea cu medicamente;
• Actualizarea periodică și completă a informațiilor publice privind discontinuitățile;
• Consolidarea monitorizării medicamentelor pentru nevoi speciale și a termenelor de autorizare;
• Corelarea necesarului de medicamente cu datele privind pacienții, consumul și programele naționale de sănătate;
• Creșterea capacității de control a ANMDMR și analiza oportunității unui plan anual de inspecții inopinate, inclusiv pentru verificarea stocurilor fizice;
• Analizarea cadrului privind sancționarea neraportării sau raportării unor date false.

Implementarea recomandărilor urmărește un obiectiv esențial: identificarea riscurilor privind disponibilitatea medicamentelor înainte ca acestea să se transforme în probleme pentru pacienți, transmite Ministerul Sănătății.

„Am dispus acest audit pentru a identifica rapid problemele din monitorizarea medicamentelor și soluțiile necesare. Trebuie să trecem de la reacție la anticiparea riscurilor, printr-un sistem digital în care stocurile și consumurile să fie monitorizate automat, iar eventualele probleme să fie semnalate din timp. Cele 16 recomandări vizează digitalizarea monitorizării, creșterea transparenței și consolidarea controlului. Trebuie urmărit periodic implementarea măsurilor, pentru ca acest sistem să devină mai eficient și mai bine pregătit să răspundă nevoilor pacienților”, a declarat ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila.

În septembrie 2026, Ministerul Sănătății a demarat și procesul de simplificare a normelor privind aprovizionarea cu medicamente prin procedura de nevoi speciale. În cadrul noilor reguli, autorizarea unei noi cantități este accelerată, iar ANMDMR poate începe imediat procedura atunci când stocul autorizat anterior ajunge la 30%, față de pragul de 10% prevăzut anterior.

Noile reguli simplifică, de asemenea, circuitul documentelor și introduc monitorizarea permanentă a stocurilor. După atingerea pragului, intervenția trebuie realizată în maximum trei zile lucrătoare.

O premieră națională în transplantul hepatic a fost realizată la Institutul Clinic Fundeni, unde fragmentul de ficat provenit de la un donator viu a fost prelevat prin chirurgie robotică.

Intervenția a fost realizată de echipa medicală a Institutului Clinic Fundeni. Recoltarea robotică a fost efectuată de dr. Iulian Moșteanu, implantarea grefei de prof. dr. Vlad Brașoveanu, iar anastomoza arterei hepatice, prin microchirurgie, de dr. Dragoș Zamfirescu.

Abordul robotic a permis utilizarea imaginii tridimensionale mărite și a instrumentelor articulate, oferind un nivel ridicat de precizie în realizarea intervenției.

Sistemul de chirurgie robotică folosit pentru această intervenție a fost achiziționat de Institutul Clinic Fundeni prin proiectul „RELOCARE, DEZVOLTARE ȘI CONSTRUIRE ANSAMBLU MEDICAL NOU INSTITUTUL CLINIC FUNDENI”, finanțat prin Programul Sănătate, Prioritatea P7. Măsuri care susțin domeniile oncologie și transplant, cu finanțare din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR).

Sistemul robotic reprezintă o tehnologie chirurgicală avansată destinată intervențiilor minim invazive și asistării echipei chirurgicale în realizarea unor proceduri complexe, prin vizualizare de înaltă precizie și utilizarea instrumentelor robotice articulate.

Echipamentul este destinat Blocului Operator Chirurgie al Institutului Clinic Fundeni și include sistemul robotic, componentele de vizualizare și instrumentarul specific necesar intervențiilor asistate robotic.

“Achiziția sistemului de chirurgie robotică se înscrie în obiectivul general al proiectului „RELOCARE, DEZVOLTARE ȘI CONSTRUIRE ANSAMBLU MEDICAL NOU INSTITUTUL CLINIC FUNDENI”, care vizează asigurarea accesului egal la asistență medicală, diagnostic și tratament de calitate prin realizarea unei infrastructuri medicale noi și moderne, atât din punct de vedere arhitectural, cât și al dotării cu echipamente medicale care încorporează tehnologii și soluții tehnice de ultimă oră. Prin construirea noului ansamblu medical, dotarea acestuia și relocarea funcțiunilor și echipamentelor existente, proiectul urmărește dezvoltarea capacității Institutului Clinic Fundeni de a furniza intervenții multidisciplinare pentru cazuri complexe, inclusiv în domeniul transplantului”, transmit reprezentanții unității medicale.

Prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță a declarat, în cadrul Conferinței Naționale de Sănătate Publică #UNDEDOARE, că eficientizarea sistemului sanitar presupune corelarea finanțării cu rezultatele serviciilor medicale, în cadrul temei „Sistemul de sănătate în 2027: Finanțare, performanță, acces și reziliență”.

„Aș vrea să simplificăm puțin lucrurile și anume să înțelegem că în orice țară, în orice sistem de sănătate, există trei componente importante. Avem partea de income, adică cine finanțează, finanțatorii unui sistem de sănătate, care poate să fie public, adica de la stat sau poate să fie privat. Avem partea de furnizori de servicii de sănătate, adică cei care prestează, prestatorii de servicii medicale, care aici sunt ambulatorii, spitale, centre private sau publice și, de asemenea, avem ceea ce se numește outcome, adică ceea ce rezultă din aceste două lucruri, din interacțiunea dintre finanțator și cel care prestează serviciile de sănătate, unde lucrează personalul medical în întregime”, a explicat prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță.

Pornind de la această structură, prof. univ. dr. Gheorghiță consideră că modul în care sunt finanțate serviciile medicale ar trebui să țină cont nu doar de volumul acestora, ci și de rezultatele obținute în urma lor.

„Cred că eficientizarea sistemului medical va putea fi posibilă doar atunci când outcome-ul va fi legat de finanțare și anume când vom trece de la plata pentru câte servicii faci, indiferent de rezultatul lor, la atunci când va conta și rezultatul pe care noi îl avem sau îl obținem în urma serviciilor pe care le prestăm”, a spus prof. univ. dr. Gheorghiță.

El consideră că România nu trebuie să creeze de la zero un astfel de model, ci să adapteze soluțiile deja utilizate în alte sisteme de sănătate la propriile condiții.

„Ori, acest lucru sigur că nu este simplu. Nu trebuie să inventăm noi în România ceva care să funcționeze. Trebuie doar să vedem ce au făcut alții și să încercăm să adaptăm la situația țării noastre, situația economică, la infrastructura de sănătate”, a declarat prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță.

În ceea ce privește managementul spitalelor, el a atras atenția că unitățile publice se confruntă cu mai multe provocări în procesul de eficientizare a activității, inclusiv în ceea ce privește fluxurile de lucru și investițiile în tehnologie.

„Pentru că într-un spital, unde cred că am cât de cât experiență din perspectiva managementului, avem într-un spital public, spre deosebire de un spital privat, mult mai multe provocări din perspectiva managementului. Un manager de spital public nu poate în fiecare zi să ia decizii cu ușurință pentru a eficientiza activitatea medicală și aici mă refer la a eficientiza fluxurile de lucru care de multe ori blochează, sunt diverse etape care blochează circuitul pacientului în sistem. Nu poate să investească oricând dorește în tehnologie medicală”, a explicat acesta.

Prof. univ. dr. Gheorghiță a subliniat că o altă problemă este reprezentată de costurile necesare pentru întreținerea infrastructurii medicale, în condițiile în care investițiile noi trebuie susținute și după finalizarea lor.

„Și acum vorbim de o infrastructură nouă în sănătate, însă atenție, această infrastructură trebuie menținută în timp, adică costurile de amortizare, care sunt o cheltuială fixă în momentul de față, sunt uriașe. Noi nu le regăsim, de pildă, în cadrul contractului cu Casa (CNAS), pentru că spitalele, în urma serviciilor pe care le oferă, își vor prelua doar ceea ce se decontează pe serviciile medicale, adică cheltuiala directă pe medicamente, materiale sanitare, influențele salariale, reactivi și așa mai departe”, a spus el.

În acest context, medicul a vorbit despre costurile de mentenanță ale aparaturii și clădirilor și despre necesitatea asigurării unor resurse pentru întreținerea infrastructurii.

„Practic, tot ceea ce înseamnă mentenanța aparaturii, care înseamnă costuri uriașe, vorbim de o infrastructură nouă, vorbim de mentenanța clădirilor, care va însemna o cheltuială uriașă, greu de stabilit la momentul actual și care cred că este necesară, pentru că altfel spitalele noi actuale, în cinci ani, vor arăta ca spitalele pe care le-am reconsolidat, le-am refăcut, le-am reabilitat. Deci asta este, acesta este un aspect și mesajul vreau să fie foarte clar și anume legarea outcome-ului de finanțare”, a declarat prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță.

Un exemplu invocat de acesta este modul în care sunt gestionate în prezent internările și externările pacienților în spitale.

„Pentru că în momentul de față, într-un spital oferim servicii de spitalizare continuă, servicii de spitalizare de zi, respectiv servicii ambulatorii, niciunul dintre medici nu este stimulat să externeze mai repede un pacient. Singurul lucru care îl motivează să facă asta este faptul că mai are încă 20 de pacienți la ușă și trebuie internați.

Altfel, dacă nu are acei 20 de pacienți la ușă, pacientul pentru o boală simplă poate să stea de la trei zile până la 10 zile, pentru că nu îl constrânge nimeni să externeze pacientul conform unei proceduri medicale care trebuie să existe și care trebuie să fie standardizată”, a declarat prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță.

Două proiecte finanțate prin Programul Sănătate 2021-2027, cu o valoare totală de aproximativ 3,3 milioane de euro, contribuie la modernizarea și dotarea cu echipamente noi a unor unități medicale din județul Vâlcea, informează Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia.

Unul dintre proiecte, în valoare de aproximativ 1,2 milioane de euro, a fost derulat la Ambulatoriul integrat al Spitalului Județean de Urgență Vâlcea. Aici au fost achiziționate peste 40 de echipamente de ultimă generație pentru opt cabinete medicale și pentru laborator, destinate consultațiilor, investigațiilor și analizelor.

Cel de-al doilea proiect, în valoare de aproximativ 2 milioane de euro, se desfășoară la Spitalul de Pneumoftiziologie „Constantin Anastasatu” Mihăești. Investiția a urmărit dotarea ambulatoriilor din Mihăești și TBC Bălcești cu peste 100 de echipamente medicale, precum și modernizarea serviciilor de pneumoftiziologie și bronhologie.

Noile dotări includ, pe lângă aparatura medicală, mobilier, echipamente IT, sisteme de climatizare și sisteme de securitate.

Cele două investiții sunt implementate de Consiliul Județean Vâlcea, iar proiectul de la Spitalul de Pneumoftiziologie din Mihăești este realizat în parteneriat cu unitatea medicală.

În cadrul vizitei efectuate la cele două proiecte a fost urmărit modul în care echipamentele sunt utilizate în activitatea medicală, precum și rezultatele investițiilor pentru pacienții care vin pentru consultații și tratament.

La vizită au participat președintele Consiliului Județean Vâlcea, Constantin Rădulescu, directorul general al ADR Sud-Vest Oltenia, Stelian Bărăgan, directorul Organismului Intermediar pentru Programul Sănătate, Cătălin Catană, managerii celor două spitale, Dan Ponoran și Marius Lumineanu, precum și echipele implicate în implementarea și monitorizarea proiectelor.

Turnarea plăcii dintre parter și primul etaj al viitorului spital de îngrijiri paliative din Săliște este programată în zilele următoare, după ce lucrările au avansat, informează președinta Consiliului Județean Sibiu, Daniela Cîmpean.

„Zilele trec cu folos pe șantierul viitorului spital pe care îl construim la Săliște, pe terenul pus la dispoziție de administrația locală. După fundații și ridicarea parterului, lucrările au ajuns la grinzile perimetrale și la armăturile pentru planșeu. În zilele următoare este programată turnarea plăcii dintre parter și primul etaj”, a precizat președinta Consiliului Județean Sibiu.

Investiția se ridică la 28 de milioane de lei, iar 12,26 milioane de lei reprezintă fonduri europene nerambursabile obținute prin Programul Sănătate 2021–2027. Peste 15 milioane de lei sunt asigurate de Consiliul Județean Sibiu din bugetul propriu.

„La finalul lucrărilor, vom avea un spital cu 27 de paturi pentru îngrijirea paliativă, prima investiție a Consiliului Județean Sibiu pentru pacienții aflați în fază terminală”, a informat Daniela Cîmpean.

În cadrul proiectului ROGEN – Dezvoltarea cercetării genomice în România, Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Genomică (ICDG) a încheiat cu succes prima etapă completă de secvențiere realizată cu ajutorul tehnologiei Oxford Nanopore, conform informațiilor publicate de ROGEN.

Întregul flux de lucru a fost realizat integral de specialiștii ICDG în laboratorul institutului și a fost aplicat pe patru probe biologice.

Implementarea protocoalelor a avut loc după o vizită de lucru a echipei ICDG la sediul global al Oxford Nanopore Technologies. La această etapă au participat și doi reprezentanți ai Oxford Nanopore Technologies din Germania.

ROGEN și Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Genomică au anunțat că extinderea capacităților tehnologice ale institutului va continua.

În cadrul proiectului, românii adulți prezumtiv sănătoși care doresc să contribuie la cel mai mare studiu de cercetare genomică din România se pot preînscrie prin intermediul unui formular online pus la dispoziție de proiect.

ROGEN este un proiect cofinanțat de Uniunea Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională și Bugetul de Stat, în cadrul Programului Sănătate.

Lucrările de reabilitare a două saloane din Secția de Neurologie a Spitalului Județean de Urgență Pitești au fost finalizate cu ajutorul celor 60.000 de lei strânși în cadrul concertelor caritabile de colinde „Dar din Dar”. Cele două spații medicale au fost sfințite marți, 6 octombrie, în prezența reprezentanților Bisericii, ai administrației județene și ai unității medicale.

Fondurile au fost strânse la sfârșitul anului 2025, în urma celei de-a III-a ediții a concertelor caritabile „Dar din Dar”, organizate de Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic Argeșeanul. Banii au fost direcționați către lucrările de reabilitare a Secției de Neurologie.

Slujba de sfințire a celor două saloane a fost oficiată de Înaltpreasfințitul Părinte Calinic Argeșeanul, alături de un sobor de preoți al Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului.

Evenimentul a avut loc în contextul prezenței, în aceste zile, a Brâului Maicii Domnului la Biserica „Sfântul Pantelimon”, aflată în curtea Spitalului Județean de Urgență Pitești. Racla a fost adusă și în Secția de Neurologie, unde a fost oficiată o slujbă de rugăciune și binecuvântare.

La eveniment au participat managerul Spitalului Județean de Urgență Pitești, Adrian Dumbravă, directorul medical Costin Ștefan, directorul de îngrijiri medicale Cornelia Dinculescu, directorul financiar-contabil Din Isabela, vicepreședintele Consiliului Județean Argeș, Adrian Bughiu, șefa Secției de Neurologie, dr. Adriana Blăjan, precum și alți angajați ai spitalului.

Managerul Adrian Dumbravă a mulțumit Înaltpreasfințitului Părinte Calinic Argeșeanul și Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului pentru sprijinul acordat unității medicale. Cei 60.000 de lei strânși prin „Dar din Dar” au fost transformați în lucrări concrete pentru îmbunătățirea condițiilor din saloanele Secției de Neurologie.

Mulțumiri au fost adresate și artiștilor care au participat la concertele caritabile, precum și tuturor celor care au contribuit la strângerea fondurilor.

Potrivit Spitalului Județean de Urgență Pitești, în aceste zile, Biserica „Sfântul Pantelimon” din curtea unității medicale a fost vizitată de mii de credincioși veniți să se roage și să se închine la Brâul Maicii Domnului.

Programul religios continuă marți, până la ora 22:00, când credincioșii se pot ruga și se pot închina la racla în care se află Brâul Maicii Domnului. Ulterior, acesta își va continua drumul spre Grecia.

Reabilitarea Blocului Alimentar al Spitalului Județean de Urgență Slatina s-a finalizat, iar hrana pentru pacienți este preparată din nou în bucătăria proprie a spitalului.

Investiția, realizată cu sprijinul Consiliului Județean Olt, a avut o valoare de 1,5 milioane de lei, informează unitatea medicală.

Lucrările au vizat reabilitarea completă a clădirii, modernizarea spațiilor interioare, schimbarea instalației electrice și montarea unui sistem de ventilație performant.

Managerul Spitalului Județean de Urgență Slatina, Cosmin Floreanu, spune că finalizarea investiției a permis amenajarea unui spațiu modern pentru prepararea hranei pacienților.

„Am finalizat reabilitarea completă a Blocului Alimentar. Avem un spațiu modern pentru prepararea hranei pacienților noștri. O masă caldă, o masă gustoasă, o masă sănătoasă contribuie la recuperarea lor și la o stare de bine și siguranță în spitalul nostru”, a declarat Cosmin Floreanu, managerul Spitalului Județean de Urgență Slatina.

Ministerul Sănătății anunță că peste 3.900 de candidați s-au înscris la sesiunea din 2026 a examenului pentru obținerea titlului de medic, medic stomatolog și farmacist specialist, care începe pe 7 octombrie.

Sesiunea de examen se desfășoară în perioada 7 octombrie – 3 noiembrie 2026.

Pentru prima dată, proba scrisă va avea subiecte unice la nivel național, pentru fiecare specialitate. Ministerul Sănătății urmărește astfel o evaluare corectă, transparentă și unitară pentru toți candidații.

Aceleași reguli, aceleași standarde și același nivel de exigență vor fi aplicate indiferent de centrul universitar în care se susține examenul.

În ziua examenului, subiectele vor fi elaborate de Comisia națională, formată din coordonatorii de rezidențiat din toate centrele universitare, și vor fi transmise simultan, printr-un canal securizat, către toate centrele de examen.

Proba scrisă se va desfășura în aceeași zi și la aceeași oră în toate centrele universitare și va cuprinde 10 subiecte, din 10 teme extrase prin tragere la sorți din tematica aprobată.

Candidații vor avea la dispoziție trei ore pentru rezolvarea subiectelor, iar nota minimă de promovare este 7,00. Evaluarea se va face pe baza unui barem unic la nivel național.

„Competența trebuie să fie singurul criteriu care contează. Le dorim tuturor mult succes, încredere și rezultate pe măsura pregătirii și a efortului depus!”, transmite Ministerul Sănătății.

La începutul anului universitar 2026–2027, rectorul UMF „Carol Davila” din București, prof. univ. dr. Viorel Jinga, s-a adresat studenților și cadrelor didactice, subliniind importanța formării profesionale și umane, a respectului pentru profesia aleasă și a responsabilității comunității academice.