Procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Ploiești au dispus reținerea a patru persoane și instituirea măsurii controlului judiciar față de alte 13, într-o cauză ce vizează formarea unui grup infracțional organizat și decontarea unor servicii medicale fictive din fondurile sistemului de asigurări de sănătate.

Anchetatorii precizează că persoanele vizate sunt cercetate pentru constituirea unui grup infracțional organizat, fals informatic, complicitate la fals informatic, instigare la fals informatic, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și complicitate la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave.

Potrivit DIICOT, începând cu luna ianuarie 2025, un medic specialist, administrator al unei clinici medicale private din municipiul Ploiești, ar fi inițiat și constituit împreună cu alți opt inculpați – având funcții de conducere și execuție în cadrul unității (manager, director, asistenți medicali și medici specialiști) – un grup infracțional organizat.

Scopul acestuia era obținerea de sume importante de bani prin decontarea de la Casa de Asigurări de Sănătate Prahova a unor servicii medicale fictive, ceea ce a dus la fraudarea bugetului asigurărilor de sănătate.

Anchetatorii arată că în sistemul informatic al clinicii au fost introduse date privind consultații și servicii medicale care nu au avut loc, acestea fiind semnate cu tokenurile medicilor și validate cu carduri de sănătate sau adeverințe eliberate de CAS Prahova, ulterior fiind transmise către sistemele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și Platformei Informatice a Asigurărilor de Sănătate.

Lunar, clinica ar fi generat deconturi și facturi fiscale care includeau inclusiv serviciile fictive, inducând în eroare CAS Prahova, care, după validarea informatică, a efectuat plățile.

Procurorii mai arată că, pentru implicarea în aceste activități, angajații clinicii ar fi primit sume de bani în numerar, prezentate drept „bonus de performanță”, după decontarea sumelor.

Pe parcursul anchetei, alți trei medici specialiști ar fi aderat la grupul infracțional, sprijinind activitatea fie prin introducerea de date fictive în sistem, fie prin punerea la dispoziție a tokenurilor necesare validării consultațiilor, fie prin ambele modalități.

De asemenea, mai mulți angajați ai clinicii ar fi pus la dispoziția membrilor grupării carduri de sănătate personale sau ale unor rude și cunoscuți, pentru introducerea de servicii medicale fictive în sistem.

DIICOT precizează că tokenurile medicilor erau menținute conectate în permanență în calculatoare, iar membrii grupării ar fi avut acces la parolele necesare.

Totodată, medicii erau pontați cu program de șapte ore zilnic și aveau stabilit un target de minimum 27 de pacienți pe zi, iar în baza acestui sistem personalul medical primea procente din decontările fictive, în numerar.

Anchetatorii au stabilit că, în unele cazuri, medicii figurați ca prezenți în clinică, deși se aflau la alte puncte de lucru sau nu participau la activitate, apăreau în sistem cu consultații și servicii fictive introduse pentru decontare.

Prejudiciul adus sistemului de asigurări de sănătate este estimat la aproximativ 2.415.000 lei, potrivit DIICOT.

În urma celor 33 de percheziții efectuate în județele Prahova și Ilfov și în municipiul București, au fost ridicate carduri de sănătate, înscrisuri privind modul de operare, contracte de muncă, sume de bani și dispozitive informatice utilizate în activitatea infracțională.

Astăzi, procurorii au sesizat judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Prahova cu propunerea de arestare preventivă pentru 30 de zile a inculpaților reținuți.

Activitățile au fost desfășurate împreună cu polițiști ai Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Ploiești, cu sprijinul CNAS și al structurilor MAI și Jandarmeriei.

“Facem precizarea că, pe parcursul întregului proces penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție”, transmit reprezentanții DIICOT.

Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a transmis că afirmațiile vehiculate în mediul online, potrivit cărora testul Babeș-Papanicolau ar favoriza apariția cancerului de col uterin, nu sunt susținute de dovezi medicale și sunt eronate din punct de vedere științific.

Testul Babeș-Papanicolau este o procedură de screening simplă, sigură și nedureroasă, prin care sunt recoltate celule de la nivelul colului uterin pentru analiză microscopică, cu scopul depistării precoce a modificărilor celulare precanceroase.

Recoltarea este superficială și nu produce leziuni, nu determină apariția cancerului și nu favorizează dezvoltarea bolii, subliniază specialiștii în sănătate publică.

Cancerul de col uterin este asociat în majoritatea cazurilor cu infecția persistentă cu virusul HPV (papilomavirus uman), iar depistarea precoce prin screening permite tratarea completă a leziunilor înainte de evoluția către cancer.

Datele științifice arată că programele organizate de screening au redus semnificativ incidența și mortalitatea prin cancer de col uterin în țările în care au fost implementate.

Cancerul de col uterin poate fi prevenit aproape în totalitate prin vaccinarea anti-HPV și prin efectuarea regulată a testelor de screening, inclusiv Babeș-Papanicolau.

Institutul Național de Sănătate Publică recomandă informarea exclusiv din surse medicale oficiale și evitarea distribuirii mesajelor alarmiste care descurajează testarea.

De asemenea, instituția îndeamnă populația să participe la programele de screening și să consulte medicul de familie sau medicul ginecolog pentru stabilirea intervalului optim de testare.

Specialiștii atrag atenția că dezinformarea poate avea consecințe grave, întrucât renunțarea la screening reduce șansele de depistare precoce a unei boli tratabile.

Institutul Național de Sănătate Publică reafirmă că testul Babeș-Papanicolau este un instrument sigur, validat științific și esențial în prevenirea cancerului de col uterin.

Clinica de Chirurgie Cardiovasculară din cadrul Spitalului Clinic de Urgență București a efectuat, pentru prima dată, o procedură de implantare percutană a dispozitivului PASCAL – TriClip, prin care două paciente diagnosticate cu regurgitare tricuspidiană severă au fost tratate cu succes, potrivit echipei medicale.

Intervențiile au fost efectuate de prof. dr. Horațiu Moldovan, împreună cu dr. Cosmin Mihai (medic primar cardiologie intervențională) și dr. Iulian Țiboacă (medic rezident chirurgie cardiovasculară), cu suportul echipei de anestezie formată din dr. Monica Țigliș și dr. Cătălina Negoiță.

Ghidajul imagistic ecocardiografic a fost asigurat de dr. Andrada Camelia Guță, dr. Monica Buta și dr. Diana Mușină.

Potrivit echipei medicale, ambele paciente au avut o evoluție postprocedurală favorabilă, fiind în stare foarte bună și pregătite pentru externare.

„Aceste intervenții sunt rezultatul colaborării strânse dintre chirurgi cardiovasculari, cardiologi intervenționiști, cardiologi imagiști și anesteziști și reprezintă o alternativă terapeutică modernă pentru pacienții cu risc chirurgical crescut, marcând un pas important în dezvoltarea tehnicilor structurale valvulare în SCUB.

Federația „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) a prezentat rezultatele unei consultări naționale realizate pe tema proiectului noii legi a salarizării din sistemul public de sănătate. Potrivit concluziilor, personalul din sistem își exprimă sprijinul pentru reformă doar în condițiile în care sunt asigurate garanții privind menținerea veniturilor reale, recunoașterea muncii în condiții dificile și o diferențiere adecvată între specialități.

Consultarea s-a desfășurat în perioada 9–15 iunie 2026 și a reunit răspunsurile a 3.290 de angajați din toate cele 41 de județe și din București. Potrivit datelor centralizate, în lipsa unor modificări ale proiectului de lege, șase din zece respondenți iau în calcul plecarea din sistemul public de sănătate.

Răspunsul angajaților, în cifre

• Protejarea venitului total aflat în plată. 93,9% susțin că niciun angajat în activitate nu ar trebui să piardă din venit (non-regres), iar opțiunea dominantă este protejarea întregului venit lunar, nu doar a salariului de bază.
• Indexarea salariilor cu inflația. 90,6% cer ca valoarea de referință să fie actualizată periodic cu inflația; 74,8% consideră acceptabilă o creștere reală de cel puțin 10%.
• Recunoașterea muncii atipice. 88,6% cer plata distinctă a muncii de noapte, 87,5% majorarea cu 100% pentru weekend și sărbători, iar 82,4% menținerea sau creșterea sporului de tură. 79,1% spun că disponibilitatea de a lucra în ture, nopți și zile libere ar scădea dacă aceste drepturi sunt reduse.
• Diferențierea justificată, nu uniformizarea. 82,1% cer menținerea diferențelor între specialități și locuri de muncă, 72,7% coeficienți diferiți pe specialități, iar 76,9% un mecanism pentru specialitățile cu deficit sever de personal.

Plafonul de 20% pe sporuri este respins sau acceptat doar condiționat de 85,1% dintre respondenți. În ceea ce privește retenția, 61,3% dintre angajați declară că iau în calcul plecarea din sistem dacă proiectul nu este modificat, procentul fiind de 63,3% în eșantionul ponderat.

Ce ar trebui modificat în proiectul de lege

Pe baza rezultatelor, Federația „Solidaritatea Sanitară” solicită Guvernului modificarea proiectului în următoarele direcții:

• Garantarea venitului total, nu doar a salariului de bază. O protecție limitată la salariul de bază este percepută ca insuficientă dacă sporurile, gărzile și drepturile pentru program atipic scad. Impactul reformei trebuie prezentat transparent, pe venitul total, pe categorii și pe tipuri de program.
• Plata corectă a muncii atipice și a gărzilor. Turele, munca de noapte, weekendul, sărbătorile și gărzile asigură continuitatea asistenței medicale și nu pot fi reduse fără efecte operaționale. Plata gărzilor la tarif orar majorat cu doar 10% nu reflectă efortul real.
• Menținerea și actualizarea drepturilor pentru condiții de muncă, prin raportare la salariul de bază în plată.
• Diferențierea pe specialități. Absența diferențierii pe specialități este principala lacună a proiectului. Diferențierea coeficienților în funcție de specialitate, risc, responsabilitate și tipul unității este cerută de angajați (plasată pe primul loc între ajustări de 54% dintre cei care au ierarhizat) și este, totodată, recomandată în analizele tehnice de fundamentare a reformei.
• Corectarea plafonului de 20%. Plafonul generează inechități între categorii expuse acelorași condiții. El trebuie însoțit de exceptarea drepturilor specifice sănătății sau de includerea transparentă a unor sporuri în salariul de bază, cu menținerea unor minime garantate.
• Includerea personalului nemedical și TESA în logica salarizării specifică sănătății.
• Tratarea retenției ca risc de politică publică. Intenția ridicată de plecare, mai ales la tineri, impune o evaluare a efectului proiectului asupra deficitului de personal, pe specialități și pe unitățile cu program de continuitate.

Datele arată că munca atipică este una dintre liniile de tensiune ale proiectului. 82,4% susțin menținerea sau majorarea sporului de tură, 88,6% susțin recompensarea distinctă a muncii de noapte, iar 87,5% aleg majorarea cu 100% pentru munca din zile de repaus săptămânal și sărbători legale. În cazul gărzilor efectuate în zile libere sau sărbători legale, 85,4% susțin suplimentarea cu 100%.

Sporurile pentru condiții de muncă sunt percepute de majoritatea respondenților ca instrumente de corelare a veniturilor cu riscurile reale din sistem, nu ca beneficii suplimentare. 88,3% susțin introducerea unor niveluri minime garantate ale sporurilor, iar 85,1% resping plafonul de 20% sau îl acceptă doar condiționat.

Comparatorul salarial utilizat în consultare a fost analizat de respondenți astfel: 49,7% l-au utilizat; dintre aceștia 37,3% au raportat scăderi de venit, 29,3% creșteri, 27,6% nivel similar, iar 5,7% nu au putut interpreta rezultatul. FSSR solicită publicarea unor simulări complete înainte de adoptarea legii.

Răspunsurile deschise evidențiază preocupări legate de veniturile raportate la inflație, plata corectă a gărzilor și sporurilor, echitatea între profesii și riscul de scădere a atractivității sistemului.

Formulări recurente, redate anonim, sunt:
„Salarizarea trebuie tratată ca investiție în siguranța actului medical, nu ca simplă cheltuială”,
„Să se plătească sporurile și gărzile la salariul aflat în plată”,
„Sistemul nu poate funcționa fără oameni motivați și respectați”,
„Cum vor fi îngrijiți pacienții când personalul medical este preocupat de grija zilei de mâine?”.

Consultarea indică un risc sistemic: 61,3% dintre respondenți consideră probabilă sau foarte probabilă plecarea din sistem dacă proiectul nu este corectat, procentul ajungând la 63,3% în eșantionul ponderat. FSSR concluzionează că salarizarea în sănătate trebuie tratată ca politică de retenție, nu ca exercițiu contabil.

„Angajații confirmă, în date, ceea ce susținem de ani de zile: o reformă corectă protejează venitul real, recunoaște munca grea și diferențiază riscul. Cerem Guvernului să corecteze proiectul înainte de adoptare, în acord cu pozițiile exprimate de personalul din sănătate”, transmit reprezentanții FSSR.

Ce vor angajații din sănătate?

Angajații își doresc o lege care să nu le reducă veniturile, să recunoască riscurile profesionale și să reflecte realitatea muncii din sistem. Potrivit consultării, cererea pentru o salarizare corectă, transparentă și predictibilă este majoritară și constantă în toate categoriile profesionale.

Prof. Dr. med. Dr. h. c. Martina Müller-Schilling, personalitate de referință a medicinei europene și specialist recunoscut pentru activitatea sa în domeniile medicinei interne, gastroenterologiei și hepatologiei, a primit titlul de Doctor Honoris Causa din partea Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, în cadrul unei ceremonii desfășurate la 16 iunie 2026.

Distincția acordată de UMF „Carol Davila” reprezintă o recunoaștere a activității academice și profesionale desfășurate de-a lungul carierei de Prof. Dr. med. Dr. h. c. Martina Müller-Schilling, precum și a contribuției sale la dezvoltarea cercetării medicale și a educației universitare în domeniul sănătății.

Potrivit informațiilor publicate de universitate, Prof. Dr. med. Dr. h. c. Martina Müller-Schilling este recunoscută la nivel internațional pentru realizările sale în medicina internă, gastroenterologie, hepatologie, cercetare științifică și educație medicală. De-a lungul carierei, aceasta s-a remarcat prin promovarea excelenței academice, formarea noilor generații de medici și dezvoltarea colaborărilor internaționale în domeniul sănătății.

Prin acordarea titlului de Doctor Honoris Causa, UMF „Carol Davila” își exprimă aprecierea pentru realizările excepționale ale lui Prof. Dr. med. Dr. h. c. Martina Müller-Schilling și pentru impactul semnificativ pe care activitatea sa l-a avut asupra medicinei și educației medicale europene.

OMS a actualizat Ghidul privind calitatea apei potabile prin publicarea celui de-al treilea addendum, care aduce noi recomandări internaționale pentru sprijinirea statelor în protejarea sănătății publice și asigurarea accesului la apă sigură.

OMS arată că, în ciuda progreselor, provocarea rămâne majoră: 2,1 miliarde de oameni nu au încă acces la apă potabilă gestionată în siguranță, inclusiv 106 milioane care consumă apă direct din râuri, lacuri sau alte surse de suprafață.

„Apa potabilă sigură este fundamentală pentru sănătate, dezvoltare și drepturile omului”, a declarat dr. Rüdiger Krech, director interimar al Departamentului pentru Mediu, Schimbări Climatice, One Health și Migrație din cadrul OMS.

Acesta a explicat că noile ghiduri sunt menite să ajute țările să își concentreze resursele acolo unde impactul este cel mai mare, prin prevenirea contaminării și gestionarea riscurilor înainte ca acestea să devină amenințări pentru sănătate.

„Aceste ghiduri actualizate ajută țările să își concentreze resursele acolo unde contează cel mai mult: prevenirea contaminării, gestionarea riscurilor înainte ca acestea să devină amenințări la adresa sănătății și asigurarea faptului că toți oamenii se pot baza pe apă potabilă sigură”, a adăugat el.

Potrivit OMS, ediția actualizată include noi dovezi științifice și experiențe din implementarea la nivel național, consolidând abordarea bazată pe risc în asigurarea siguranței apei potabile.

Documentul se bazează pe un cadru cu trei componente: stabilirea unor obiective de sănătate, gestionarea proactivă a riscurilor prin planuri de siguranță a apei și supraveghere independentă pentru verificarea conformității și eficienței măsurilor aplicate.

OMS precizează că planurile de siguranță a apei rămân esențiale în prevenirea riscurilor, inclusiv prin identificarea pericolelor și monitorizarea sistemelor, în special în cazul rețelelor mici de alimentare cu apă.

Ghidul aduce și actualizări privind riscurile microbiene, considerate în continuare cea mai importantă amenințare pentru apa potabilă, precum și clarificări privind agenții patogeni și riscurile din unitățile sanitare.

Sunt incluse, de asemenea, actualizări privind anumite substanțe chimice, inclusiv utilizarea pesticidelor în controlul vectorilor, în conformitate cu cele mai recente evaluări OMS.

Potrivit organizației, ghidul înlocuiește versiunile anterioare și stă la baza noii ediții a cincea, aflată în pregătire, care va analiza și contaminanți emergenți precum PFAS și subproduși ai dezinfecției (DBP).

OMS va susține implementarea acestor recomandări prin informări tehnice, webinarii și materiale dedicate statelor membre, pentru integrarea lor în politici, reglementări și practici naționale.

Casa Națională de Asigurări de Sănătate a încheiat Contractul Colectiv de Muncă la nivelul sistemului de asigurări sociale de sănătate, după o perioadă de peste patru ani în care nu a fost în vigoare un astfel de acord, a anunțat conf. univ. dr. Horațiu Moldovan, președintele CNAS.

Documentul a fost semnat împreună cu reprezentanții Federației Sindicatelor Caselor de Asigurări de Sănătate, într-un context pe care președintele CNAS îl descrie drept unul relevant pentru consolidarea dialogului social și a parteneriatului instituțional.

„Este un moment important pentru întregul sistem și un semnal clar că dialogul social, respectul reciproc și parteneriatul instituțional pot genera rezultate concrete pentru oameni și pentru instituțiile pe care le reprezentăm”, a declarat conf. univ. dr. Horațiu Moldovan.

Președintele CNAS a arătat că semnarea contractului are rolul de a recunoaște activitatea angajaților din sistemul de asigurări sociale de sănătate, care contribuie la funcționarea zilnică a instituțiilor din domeniu.

„Acest contract este, înainte de toate, o recunoaștere a muncii și a dedicării angajaților din Casa Națională de Asigurări de Sănătate și din casele de asigurări de sănătate din întreaga țară. Sunt profesioniști care, de multe ori departe de lumina reflectoarelor, asigură funcționarea unuia dintre cele mai importante sisteme publice din România”, a transmis acesta.

El a subliniat că activitatea acestora stă la baza proceselor esențiale din sistemul medical, de la decontarea serviciilor și aprobarea tratamentelor până la eliberarea rețetelor compensate, prin care milioane de pacienți beneficiază de acces la servicii medicale.

„În spatele fiecărui serviciu medical decontat, al fiecărui tratament aprobat și al fiecărei rețete compensate se află munca unor oameni care își fac datoria cu responsabilitate și profesionalism. Prin activitatea lor, milioane de pacienți beneficiază de acces la servicii medicale și medicamente, iar sistemul de sănătate își poate îndeplini misiunea publică”, a afirmat conf. univ. dr. Moldovan.

Președintele CNAS a transmis mulțumiri liderilor sindicali și conducerii Blocului Național Sindical pentru sprijinul acordat în procesul de negociere.

„Mulțumesc domnului Dan Anghel, președintele Federației Sindicatelor Caselor de Asigurări de Sănătate, pentru dialogul constructiv… precum și conducerii Blocului Național Sindical, președintelui Dumitru Costin, pentru sprijinul constant pe care CNAS și eu personal l-am resimțit încă din prima zi a mandatului meu”, a spus acesta.

Conf. univ. dr. Moldovan a apreciat că acordul demonstrează că dialogul și cooperarea instituțională pot genera soluții stabile în sectorul public.

„Acest acord demonstrează că atunci când există respect, încredere și disponibilitate pentru colaborare, pot fi construite soluții durabile în beneficiul angajaților și al instituțiilor publice”, a adăugat el.

În final, președintele CNAS a transmis un mesaj de apreciere pentru angajații din sistemul de asigurări de sănătate, subliniind importanța muncii lor pentru funcționarea sistemului.

„Le mulțumesc tuturor colegilor din sistemul de asigurări sociale de sănătate pentru profesionalismul, răbdarea și implicarea de care dau dovadă în fiecare zi. Munca dumneavoastră este esențială pentru buna funcționare a sistemului și pentru siguranța pacienților din România”, a mai transmis conf. univ. dr. Moldovan.

El a concluzionat că semnarea contractului marchează începutul unei noi etape instituționale, bazate pe dialog și dezvoltare.

„Privesc semnarea acestui Contract Colectiv de Muncă nu ca pe un punct final, ci ca pe începutul unei noi etape, bazate pe dialog, respect și dezvoltare instituțională. Pentru că un sistem puternic de sănătate se construiește, înainte de toate, prin respectul acordat oamenilor care îl susțin zi de zi”, a conchis președintele CNAS.

Colegiul Medicilor Stomatologi din România (CMSR) a anunțat lansarea OralOncoCheck, prima inițiativă națională pentru depistarea precoce a cancerului oral, în condițiile în care mortalitatea asociată acestei afecțiuni este cu 83% mai mare în România față de media Uniunii Europene, pe fondul diagnosticării frecvente în stadii avansate, potrivit unui comunicat al instituției.

Cele 4 solicitări ferme transmise astăzi de FSSR:

1 Forma actualizată a proiectului și calculele de impact
Vrem să vedem varianta la zi rezultată după prima serie de consultări. De asemenea, cerem formulele și ipotezele din spatele calculelor (de exemplu, cum se reconciliă o creștere bugetară anunțată de doar 4,7% cu o creștere medie a salariilor de bază de 19%).

2. Continuarea negocierilor
Depunerea proiectului în Parlament, în forma actuală, este prematură. Proiectul nu este finalizat. Consultarea noastră publică (peste 3.290 de respondenți din toată țara) arată clar: 93,9% dintre angajați cer garantarea non-regresului veniturilor actuale, iar 90,6% cer indexarea lor cu inflația. Avem timp prin calendarul PNRR pentru a face o lege temeinică, nu una grăbită.

3. Datele pentru „Simulatorul de Impact”
FSSR dezvoltă o infrastructură digitală proprie (un Simulator de impact multi-scenariu). Solicităm ministerelor transmiterea datelor oficiale (complet anonimizate, fără nume sau CNP) în format editabil. Vrem să putem răspunde matematic la întrebările cheie: Cine câștigă și cine pierde? Care este costul pe fiecare spital? Se respectă plafonul de 20% pentru sporuri la nivel de ordonator?

4. Un model corect de ajustare (Anexa nr. II – Sănătate)
Propunem corectarea anomaliilor (comprimarea verticală a grilei, inversiunile ierarhice) și împărțirea în 4 categorii de grile bazate pe riscuri și complexitate, prin care o parte din sporuri să fie încorporate direct în salariul de bază. De asemenea, cerem reașezarea regimului gărzilor, a activității în ture și recunoașterea corectă a continuității.