Boala oaselor de sticla, cunoscuta si sub denumirea de osteogeneza imperfecta sau maladia Lobstein, reprezinta o afectiune genetica caracterizata prin absenta fibrelor de colagen. Astfel, oasele devin mai friabile determinand fracturi, potrivit declaratiei facute de prof. univ. dr. Gheorghe Burnei, seful Clinicii Chirurgie si Ortopedie Pediatrica din cadrul Spitalului Maria Curie intr-un interviuacordat Sanatatea TV.

in Romania, cazurile de osteogeneza imperfecta ating un numar de 2.600 de pacienti. Cu toate acestea, tara noastra se situeaza pe primul loc intr-un top zece american in ceea ce priveste asigurarea asistentei medicale, precum si a preocuparilor constante ale specialistilor pentru maladia Lobstein. Pentru ca pacientul sa nu traiasca intr-un carucior, izolat de ceilalti oameni, tratamentul indicat consta in transplantul osos, o metoda complexa, dar eficienta pentru o viata mai buna, potrivit prof. univ. dr. Gheorghe Burnei.

Boala se poate manifesta inca din viata intruterina, iar in cazul formelor grave de osteogeneza imperfecta rata de mortalitate este crescuta. in aceasta situatie parintii sunt pusi in situatia sa aleaga sau nu avortul.

Un articol despre acest subiect gasiti aici.

Institutul National de Sanatate Publica prin Centrul National de prevenire si Control a Bolilor Transmisibile a lansat proiectul „Formarea profesionala in domeniul epidemiologiei si promovarea utilizarii noilor tehnologii pentru personalul din domeniul sanatatii”.

Scopul proiectului este de a proteja sanatatea populatiei fata de bolile infectioase. Managerul proiectului, dr. Florin Popovici, medic sef la Centrul Regional de Sanatate Publica Bucuresti a propus imbunatatirea cadrului de perfectionare profesionala in epidemiologie, ridicarea standardului profesional prin tehnici si instrumente noi si utilizarea tehnologiei informationale computerizate.

Grupurile tinta vizate pentru proiect sunt formate din 120 de medici epidemiologi si 1.100 de medici de familie. Acestia vor beneficia de pregatire profesionala gratuita. Medicii de familie vor parcurge cursurile timp de 7 luni, iar medicii epidemiologi timp de 12 luni.

La finalizarea programului participantii vor primi de la Colegiul Medicilor din Romania 60 credite de Educatie Medicala Continua.

Termenul limita de inscrieri este 30 noiembrie 2010. Prioritate vor avea cei care nu au mai participat la astfel de proiecte si cei care dau dovada de seriozitate.

Totodata a fost lansat portalul proiectului initiat de Institutul National de Sanatate Publica.

Coalitia Organizatiilor de Pacienti cu Afectiuni Cronice din Romania doreste incetarea campaniei de denigrare a prof. univ. dr. Vasile Astarastoae, rectorul Universitatii de Medicina si Farmacie „Gr. T. Popa” Iasi, ca urmarea a anchetei referitoare la proiectele europene implementate de institutia pe care o conduce, se arata intr-un comunicat de presa.

„Profesorul Vasile Astarastoae este principalul sustinator al miscarii pacientilor din Romania, este cel care a inteles ca prin colaborarea intre medici si pacienti lucrurile se pot schimba in bine in sistemul sanitar. Ca urmare a acestei viziuni, Colegiul Medicilor din Romania a fost prima si singura institutie din tara unde reprezentantii asociatiilor de pacienti au gasit sprijin si suport in lupta pentru promovarea si apararea drepturilor pacientilor”, au precizat reprezentantii Coalitiei Organizatiilor de Pacienti cu Afectiuni Cronice din Romania in comunicatul de presa.

De asemenea, reprezentantii COPAC considera ca aceasta situatie este rezultatul pozitiei pe care prof. univ. dr. Vasile Astarastoae a avut-o impotriva celor care ii determina pe medici sa paraseasca tara si celor care nu le pasa de pacienti.

Un nou val de viroze a pus stapanire pe mai mult de 87.000 de romani, in perioada 3 – 9 octombrie 2011. Numarul infectiilor respiratorii si cazurile de gripa au crescut cu 17,2% fata de anul 2010.

in saptamanile de supraveghere nationala s-au inregistrat sute de cazuri de afectiuni clinice compatibile cu gripa, multe persoane necesitand internare. Asttfel, au fost inregistrate peste 27.000 de pneumonii si aproximativ 57.000 de cazuri de infectii acute pe cai respiratorii, potrivit Institutului National de Sanatate Publica prin Centrul National de Supraveghere al Bolilor Transmisibile.

Ponderea cea mai mare a consultatiilor s-a inregistrat la persoanele cu varsta cuprinsa intre 50 si 64 de ani. Cele mai multe cazuri de gripa au fost inregistrate in judetele Timis, Sibiu si Brasov.

Testele de laborator pentru gripa nu au identificat insa virusuri gripale.

Bolnavii de cancer pulmonar care sufera si de diabet zaharat tind sa traiasca mai mult decat cei care nu au diabet, potrivitrezultatelor unui studiu, ce a implicat 1.600 de persoane cu cancer pulmonar, realizat in Norvegia.

Mai exact, in urma studiului a reiesit ca rata de supravietuire a pacientilor care sufera de cancer pulmonar si diabet a fost mai ridicata decat in cazul celor care aveau doar cancer pulmonar.

Astfel, in primul an dupa diagnosticare, pacientii care sufereau atat de cancer pulmonar cat si de diabet zaharat prezentau sanse de supravietuire de 43 %, spre deosebire de bolnavii cu cancer pulmonar a caror sansa la viata este de doar 28 %.

Metastazele apar cu frecventa scazuta in cazul pacientilor cu diabet, fapt ce explica tocmai efectul diabetului zaharat asupra duratei de viata a pacientilor cu cancer pulmonar. Studiul arata ca cei mai multi dintre bolnavii cu cancer pulmonar mor din cauza metastazelor si nu a tumorii primare.

Oamenii predispusi la maladiile cardiace genetice pot scapa intr-o oarece masura de acest risc printr-un consum mare de fructe si legume crude, se arata intr-un studiu.

Mai exact, cinci portii de legume si fructe crude consumate in fiecare zi pot reduce actiunea genei care afecteaza inima. Potrivit studiului, persoanele cu risc genetic mare de a se imbolnavi de maladii cardiace, care au adoptat o dieta bogata in fructe si legume crude, au prezentat ameliorari ale efectelor negative pe care le are gena vinovata de aparitia bolilor cardiace genetice.

Dieta trebuie sa includa fructe si legume proaspete sau congelate, fructe uscate, precum stafide, curmale, smochine, fructe si legume conservate, dar si preparate pe baza de fructe si legume, precum supe, tocane, paste, sucuri din fructe si legume.

Autorii studiului sustin faptul ca o dieta bogata in fructe si legume reprezinta un lucru bun pentru sanatatea inimii.