Colegiul Medicilor din România a lansat public un set întrebări reprezentanților partidelor politice ce vor candida pentru un loc în Parlamentul României, precum și candidaților la funcția de Președinte al României, pe teme ce vizează sănătatea românilor.

„Prin aceste întrebări adresate public, ne propunem să contribuim la realizarea unui dialog constructiv și transparent pe domeniul nostru de interes: sănătatea – fără a politiza – pentru a afla răspunsurile candidaților cu privire la viziunea și planurile ce le au pentru îmbunătățirea sănătății cetățenilor și a dezvoltării sistemului de sănătate românesc”, a transmis Colegiul Medicilor din România (CMR).

Potrivit CMR, sistemul de sănătate reprezintă un pilon fundamental al funcționării statului și al societății noastre, sănătatea privește toți cetățenii, iar deciziile viitorului Parlament și ale viitorului Președinte vor avea un impact semnificativ asupra politicilor de sănătate.

Întrebările lansate public de CMR: 10 întrebări esențiale pentru sănătatea românilor

• 1. Care este viziunea dumneavoastră pentru îmbunătățirea sistemului de sănătate din România? (Enumerați trei măsuri prioritare pe care le-ați dori implementate).
• 2. În România, este nevoie de o nouă Lege a Sănătății, care să răspundă eficient provocărilor actuale din sănătate. Ați susține un astfel de demers legislativ? Dacă DA, din punctul dumneavoastră de vedere, ce orizont de timp ar fi fezabil pentru implementarea unui asemenea demers?
• 3. Ce măsuri veți promova pentru a asigura finanțarea adecvată a sistemului de sănătate, având în vedere că România se situează printre ultimele țări la nivel european în ceea ce privește procentul din PIB alocat sănătății?
• 4. Ce planuri aveți pentru a sprijini îmbunătățirea prevenției și a educației pentru sănătate în rândul populației?
• 5. Cum considerați că ar trebui abordată problema deficitului de personal medical, mai ales în anumite zone/județe ale țării?
• 6. Cum considerați că trebuie abordată problema accesului inechitabil la servicii medicale între zonele urbane și cele rurale?
• 7. Cum veți sprijini cercetarea și inovarea în domeniul medical?
• 8. Ce măsuri veți promova pentru a îmbunătăți condițiile de muncă din sectorul de sănătate?
• 9. Ce măsuri doriți să promovați, cu obiective pe termen mediu și lung, pentru a crește speranța de viață și a îmbunătăți starea de sănătate a populației?
• 10. ⁠Ce reprezintă medicul pentru dumneavoastră?

Colegiul Medicilor din România (CMR) este organizaţia profesională naţională a medicilor, fiind o instituţie de interes public, neguvernamentală, apolitică și care își asumă responsabilitatea de a promova valori și politici de sănătate menite să contribuie la dezvoltarea sistemului de sănătate românesc.

Salvați Copiii România a organizat, luni, dezbaterea online „Medicina de familie în anul 2024 în mediul rural. Unde ne îndreptăm și ce soluții există”. Preşedintele executiv al organizaţiei, Gabriela Alexandrescu, a atras atenția că peste 300 de comune din România nu au niciun medic de familie.

„Doar 47% din localităţile din România au un număr de medici suficient pentru populaţia respectivă. (…) Vedem că în România s-au cheltuit 1.600 euro pe locuitor, faţă de media Uniunii Europene de 3.684 de euro. Numărul locuitorilor care revin la un medic de familie este cu 50% mai mare în mediul rural faţă de mediu urban. În rural sunt 2.300 de locuitori, faţă de 1.157 în urban şi mai mult peste un sfert dintre românii cu domiciliul în ţară nu au acoperire prin asigurarea socială de sănătate”, a declarat Gabriela Alexandrescu.

Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), dr. Valeria Herdea, a subliniat că aproape 20% dintre medicii de familie au peste 70 de ani.

„Din păcate, destul de multe probleme în mediul rural, mult mai multe decât ne-am fi dorit. Există mai multe probleme legate de resurse umane, de resurse materiale, de acces la multe altele. Un scurt periplu la nivelul ţării ne arată că aproape 20% dintre medici sunt peste 70 de ani din medicina de familie. Există foarte multe localităţi încă neacoperite în mediul rural. (…) Avem 1.530 de medici de familie, necesarul de care am avea nevoie la nivelul întregii ţări, din care 1.122 la nivelul zonelor rurale”, a  precizat dr. Valeria Herdea.

Potrivit președintelui CNAS, deşi generaţii de medici termină rezidenţiatul sau specialitatea, aceştia nu aleg să profeseze în mediul rural.

„O altă problemă cu care ne confruntăm este şi problema ambulatoriului. Există foarte multe locuri care nu sunt ocupate. (…) Este aceeaşi situaţie cu partea de pediatrie, unde avem peste 250 de localităţi, din care 80 de spitale care nu au medic pediatru. Este o mare problemă. (…) Şi în jurul Bucureştiului, judeţul Ilfov are zone neocupate de medici şi are zone neocupate şi de medici de medicină de familie, dar şi pe medicii din ambulatoriu”, a mai spus preşedintele CNAS. precizând că în următorii ani va creşte adresabilitatea către spitale.

De asemenea, dr. Valeria Herdea a amintit că a fost semnat contractul pentru noua Platformă Informatică a Asigurărilor de Sănătate (PIAS).

„Are termen 30.06.2026. Se depun eforturi uriaşe pentru a capacita întreg personalul pentru a lucra la acest proiect. Din punctul nostru de vedere, este un proiect care va schimba foarte mult faţa medicinei”, a arătat ea.

Preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie Bucureşti-Ilfov, dr. Sandra Alexiu, a declarat că se discută din ce în ce mai mult despre scăderea numărului medicilor de familie.

„În ultima vreme discutăm din ce în ce mai mult despre puţini medici de familie. Să nu uităm că am plecat de la 13.000 şi ceva – 14.000 şi am ajuns 9.200 în total în România, ceea ce înseamnă că, în acest moment, deficitul acesta se vede şi nu se vede numai în rural, este şi în oraşe. Deficit înseamnă că unii dintre colegii noștri au acceptat oferte de muncă în alte țări în cea mai mare măsură, unii au plecat din rural către oraș, unii au plecat de tot de la noi și lucrul acesta s-a întâmplat mai mult în pandemie, când am avut un număr foarte mare de victime colegi care au plecat dintre noi din cauza boli,i până să apară vaccinul care să-i protejeze. Este clar că cei care au rămas au deja mai mult de muncit pentru că trebuie să preia și pacienții clor care au plecat din diverse cauze. Astăzi, ne confruntăm cu un deficit foarte mare de colegi”, a afirmat dr. Sandra Alexiu.

Prof. univ. dr. Mihai Craiu, medic primar pediatru, a subliniat importanța telemedicinei.

„Ce ar putea fi făcut în condițiile în care drumurile până la aceste comunități defavorizate, cabinetele de acolo, condițiile, infrastructura nu vor fi peste noapte mai bune, am putea sa ne uităm ce fac alții care de asemenea au distanțe foarte mari până la spitale performante sau până la asociațiile de medici de familie care oferă asistență pediatrică și m-aș referi aici la modelul american, la un articol publicat chiar acum doi ani, în plină pandemie care își dorea să analizeze accesul copilului către sistemul medical de medicina primară pediatrică  în Statele Unite și propuneau, ca alternativă la dificultatea de vizită in person, telemedicina. O să ziceți că e utopic telemedicină în România, dar constatăm că în cele mai îndepărtate cătune există câte un telefon și acest telefon chiar are impact. (…) În studiul american, 40% din traumatismele pediatrice au fost rezultate prin video sau teleconferință cu familia respectivă. Eu cred că dacă am elibera puțin mâinile medicului de familie, ar avea timp și să fie empatic, și să fie răbdător, să facă și parte emoțională, și să facă și managementul aspectelor educaționale, de bullying, de dietă și de orice altceva care au devenit o problemă în societate”.

Conf. univ. dr. Venera Bucur, specialist în medicină socială, planificare familială cu implicare în proiecte de dezvoltare comunitară și protecția copilului, a subliniat importanța echipei multidisciplinare.

„Dacă vrem să îmbunătățim sănătatea în mediul rural, trebuie să înțelegem că trebuie să lucrăm în echipe și  echipele multidisciplinare, când vorbesc despre asistenți sociali, asistenți medicali comunitari și medic de familie, cred că ar duce la niște rezultate mult mai bune și ar îmbunătăți sănătatea, cel puțin când vorbim despre mamă, copil sau persoane vârstnic,e mai ales când vorbim despre persoanele vârstnice singure”, a spus conf. univ. dr. Venera Bucur.

Șef lucr. dr. Gindrovel Dumitra, medic primar medicină de familie, a declarat că medicina de familie din mediul rural ar trebuie reconstruită.

„Este nevoie de o abordare integrată a medicinei de familie în mediul rural în următoarea perioadă, deoarece datele pe care le avem și premisele care se dezvoltă în această perioadă sunt extrem de negre. Medicina de familie din mediul rural ar trebuie reconstruită, astfel încât să putem să asigurăm asistență medicală primară în oricare localitate din România. Guvernul României ar putea să sprijine angajarea medicilor cu practică limitată de către cabinetele de medicină de familie din mediul rural, astfel încât să își desfășoare activitatea în zone în care există un medic de familie, dar nu există suficienți medici de familie”, a spus șef lucr. dr. Gindrovel Dumitra.

Cea de-a XX-a ediție a Conferinței „Zilele Științifice ale Institutului Național de Boli Infecțioase Prof. Dr. Matei Balș” și-a deschis, miercuri, porțile la Palatul Parlamentului, marcând 20 de ani de educație medicală în bolile infecțioase.

Pe parcursul celor 20 de ediții, această manifestare s-a consolidat drept o platformă importantă pentru schimbul de idei și experiențe între specialiști, devenind un punct de referință pentru colaborarea interdisciplinară, interregională și internațională. Prin crearea unui mediu propice dezbaterilor științifice și generării de noi perspective, evenimentul a contribuit semnificativ la evoluția cercetării și practicii medicale în bolile infecțioase.

Manifestarea continuă tradiția de a reuni specialiști de renume, atât de la nivel național, cât și internațional, tineri cercetători, precum și profesioniști interesați de evoluția în domeniul sănătății și al bolilor infecțioase.

„Dacă ai echipă, poți să reușești. Și am constatat pe pielea mea încă din primele zile când am fost numit director interimar, și am stat vreo șase ani director interimar că așa era pe vremea aceea, al Spitalului de Boli Infecțioase Colentina de atunci. Încet-încet, am început să reconstruim, cu echipa de atunci, ceea ce acum se cheamă Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”, am făcut și proiecte internaționale, am accesat și bani europeni”, a declarat, în cadrul ceremoniei de deschidere a evenimentului, prof. univ. dr. Emerit al Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” Adrian Streinu-Cercel, președintele Comisiei de Sănătate din Senatul României.

„Această conferință de elită a devenit tradițională din punct de vedere profesional, medical, dar și din punct de vedere al cercetării, al educării medicilor, mai tineri sau mai puțin tineri, și cred că ceea ce reușim să facem an de an este remarcabil. Cred că rolul Institutului, ca și instituție fanion până la urmă, în ceea ce privește coordonarea asistenței medicale și munca efectivă pe care au desfășurat-o toți colegii din Institut în timpul pandemiei, cred că trebuie remarcată, pentru că a fost cu siguranță una dintre cele mai provocatoare perioade din istoria Institutului. Faptul că mii de vieți au fost salvate sau suferința a zeci de mii de pacienți a fost ușurată cred că este un lucru care trebuie menționat și cu care ne mândrim și cred că trebuie întotdeauna să ne gândim cu mult respect la toate colectivele medicale, sigur și la celelalte instituții din rețeaua de boli infecțioase sau din spitalele generale, care au făcut acest lucru în timpul pandemiei și nu numai”, a declarat prof. univ. dr. Alexandru Rafila, ministrul Sănătății.

Președintele Colegiului Medicilor din România, prof. univ. dr. Cătălina Poiană, a subliniat că Institutul Matei Balș reprezintă un pilon de excelență în cercetarea și în tratamentul bolilor infecțioase, „iar munca ce se depune aici este de o importanță crucială atât pentru sănătatea publică, cât și pentru îngrijirea pacienților și pentru îmbunătățirea calității vieții pacienților”.

„Acest eveniment de prestigiu reprezintă o ocazie importantă pentru a reuni experți de renume din domeniul bolilor infecțioase, pentru a împărtăși cunoștințe, pentru a discuta despre cele mai noi descoperiri și pentru a colabora în așa fel încât să se găsească soluții inovatoare în acest domeniu extrem de important al medicinei: bolile infecțioase. Ediția din acest an este cu atât mai specială cu cât marchează 20 de ani, două decenii de realizări remarcabile, de dedicare și de angajament necontenit în slujba pacientului, în slujba științei și a educației medicale. Astăzi, mai mult ca niciodată, colaborarea și schimbul de cunoștințe sunt vitale pentru a face față provocărilor globale din domeniul bolilor infecțioase. În acest spirit, Zilele Științifice ale Institutului Prof. Dr. Matei Balș ne oferă acea platformă științifică pentru a explora noi direcții de cercetare și pentru a întări legăturile dintre specialiștii din domeniu și de la nivel internațional. Doresc să exprim recunoștința și aprecierea mea profundă pentru eforturile tuturor celor implicați în organizarea acestui eveniment. Felicitările mele se îndreaptă către toți participanții la acest eveniment, pentru contribuțiile și pentru devotamentul dumneavoastră în lupta împotriva bolilor infecțioase”, a spus prof. univ. dr. Cătălina Poiană.

Prof. univ. dr. Anca Streinu-Cercel, președinta Congresului, a atras atenția că bolile infecțioase continuă să reprezinte o provocare.

„Bolile infecțioase într-adevăr reprezintă o provocare. Fiecare caz, fiecare pacient, fiecare tratament, fiecare discurs este o adevărată provocare și de fiecare dată ne provoacă să învățăm mai mult pe fiecare dintre noi. 20 de ani nu înseamnă că am împărtășit tot ce era de împărtășit. Avem multe lucruri de spus de acum înainte. 20 de ani pentru boli infecțioase nu înseamnă nimic, pentru că în fiecare săptămână literatura de specialitate publică un nou virus, o nouă bacterie, un nou fung care a fost identificat, în fiecare săptămână redenumim o nouă bacterie, un nou germene, în fiecare săptămână reclasificăm o nouă boală și aproape în fiecare săptămână găsim o relație de corelație, de implicare între o bacterie, un virus și o patologie autoimună, reumatoidă, oncologică, hematologică și nu numai. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că ne așteaptă provocări în continuare și 20 de ani sunt doar începutul și ne uităm de acum încolo spre ceea ce ne așteaptă. Sunt aici în postura de președinte al acestei ediții aniversare și țin să mulțumesc colegilor mei, mentorilor mei care sunt aici, invitaților noștri care ne-au onorat cu prezența, colegilor din spitalele cu care colaborăm, colegilor infecționiști din toată țara, fără de care acest Congres nu ar fi ceea ce este: Zilele Științifice Institutului Matei Balș”, a declarat prof. univ. dr Anca Streinu-Cercel.

„Institutul Matei Balș înseamnă tradiție. Pe de o parte, sunt 20 de ani de tradiție și de excelență, dar probabil că ar trebui să ne punem următoarea întrebare: ce dă valoare acestui institut?  Răspunsul e simplu. Cei peste 1400 de oameni care lucrează acolo, fiecare își aduce aportul în așa fel încât fiecare în parte să contribuie la faptul că institutul este o unitate spitalicească de renume, as spune europeană, joacă un rol extrem de important. Pe de altă parte, ar trebui să ne gândim ce înseamnă Institutul Matei Balș. Fie că întrebăm orice medic din România sau un simplu cetățean probabil că va răspunde că, indiferent dacă o epidemie sau o pandemie sau o situație complicată sau sunt cazuri grele care țin de bolile infecțioase, unde ajunge acel pacient: categoric la Matei Balș. Au fost oameni care au ajuns în situații critice cu puține șanse de supraviețuire și care au plecat pe picioarele lor și cred că mai mult decât atât nu înseamnă ca semnificație pentru un medic. Din punctul meu de vedere, institutul numai că joacă un rol central, dar practic a strălucit dintotdeauna”, a punctat dr. Adrian Marinescu, managerul inerimar al Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Mati Balș”.

Conferința „Zilele Științifice ale Institutului Național de Boli Infecțioase Prof. Dr. Matei Balș” se desfășoară în perioada 20-23 noiembrie, la Palatul Parlamentului.

Persoanele neasigurate pot beneficia de servicii de prevenţie, de depistare şi confirmare a afecţiunii oncologice, decontate de sistemul asigurărilor sociale de sănătate, a transmis, miercuri, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Potrivit sursei citate, pentru a beneficia de aceste servicii, o astfel de persoană trebuie să urmeze câțiva pași:

1. Se înscrie pe lista de pacienți a unui medic de familie, la alegerea sa. Dacă a avut un medic de familie când a fost persoană asigurată, se poate reînscrie la acesta.

2. Se programează și se prezintă la o consultație de prevenție la medicul respectiv. Consultațiile de prevenție pentru persoanele neasigurate se acordă pe grupe de vârstă, fiind decontate de casa de asigurări de sănătate astfel:

• două consultații pe an pentru persoanele cu vârsta între 18 și 39 ani;
• până la 3 consultații pe an pentru persoanele peste 40 de ani care nu sunt în evidența medicului de familie cu alte afecțiuni cronice;
• până la 2 consultații pe an pentru persoanele de peste 40 de ani care sunt în evidența medicului de familie cu afecțiuni cronice.

3. Medicul de familie va evalua riscul ca pacientul să aibă o boală ascunsă, fără simptome. În funcție de evaluare, medicul poate decide să trimită pacientul la analize medicale de prevenție gratuite și îi va înmâna acestuia un bilet de trimitere (formular dedicat, marcat cu PREV 1….7).

4. Dacă la oricare din consultații medicul de familie va avea suspiciunea că pacientul are o formă de cancer (boală oncologică), pentru confirmarea sau infirmarea suspiciunii îl va putea trimite, după caz:

• să efectueze analize medicale gratuite, radiografii, ecografii, ale căror rezultate vor fi apoi interpretate de medicul de familie;
• să fie consultat ambulatoriu de un medic specialist;
• să fie internat în regim de spitalizare de zi.

Biletele de trimitere pentru cazurile suspecte oncologic vor fi marcate cu inițialele SO.

5. Pe baza biletului de trimitere, medicul specialist din ambulatoriu va putea acorda pacientului persoană neasigurată consultații pentru depistarea afecțiunilor oncologice (se decontează maximum două consultaţii/trimestru/persoană, prezentarea la a doua consultație făcându-se direct, fără alt bilet de trimitere). De asemenea, medicul specialist va putea efectua proceduri diagnostice și servicii medicale în scop diagnostic – caz. După caz, medicul specialist va putea elibera pacientului bilete de trimitere (marcate SO), pentru:

• un alt medic specialist;
• analize de laborator, radiografii, ecografii;
• spitalizare de zi.

6. Pe baza biletului de trimitere de la medicul de familie sau de la specialistul din ambulatoriu marcate SO, în spitalizare de zi se va efectua: diagnosticarea afecțiunii oncologice, evaluarea extensiei tumorale, evaluarea statusului clinico-biologic al pacientului cu afecțiune oncologică. Se recomandă ca aceste servicii să fie efectuate în maximum 28 de zile de la deschiderea primei foi de spitalizare de zi. Tot în spital se pot efectua și servicii medicale în scop diagnostic-caz pentru depistarea precoce a cancerului de col uterin si a cancerului de sân.

7. După confirmarea diagnosticului de boală oncologică, pacientul neasigurat va putea fi inclus în Programul național de oncologie și, dacă nu are nicio sursă de venit, după includerea în program va putea deveni persoană asigurată fără plata contribuției, până la vindecarea respectivei afecţiuni.

CNAS menţionează că fondurile necesare pentru decontarea serviciilor medicale acordate persoanelor neasigurate nu se asigură din contribuţiile plătite de persoanele asigurate, ci printr-o alocare suplimentară separată, din bugetul de stat.