INSP: Campanie de informare, educare şi conştientizare cu privire la factorii de risc pentru bolile cardiovasculare

Institutul Naţional de Sănătate Publică derulează în luna decembrie o campanie care vizează creşterea gradului de informare şi conştientizare privind problematica bolilor cardiovasculare, având ca ţintă implicarea activă a fiecărei persoane în deciziile referitoare la menţinerea şi îmbunătăţirea propriei sănătăţi.

Grupul bolilor cardiovasculare şi cerebro-vasculare include afecţiuni ale inimii, boala vasculară cerebrală şi boli ale aparatului circulator. Acestea cuprind toate bolile inimii şi ale sistemului circulator, incluzând hipertensiunea arterială, cardiopatia ischemică, insuficienţa cardiacă şi accidentul vascular cerebral.

„Bolile cardiovasculare şi cerebrovasculare (BCV) continuă să rămână principala cauză de morbiditate şi mortalitate în lume, reprezentând o provocare semnificativă pentru sănătatea publică. La nivel global, se observă o creştere importantă a proporţiei bolilor cardiovasculare, consecinţa a îmbătrânirii populaţiei, de la 40% la adulţii cu vârste cuprinse între 40 şi 59 de ani, la 75% la cei cu vârsta cuprinsă între 60 şi 79 de ani şi la 86% la cei peste 80 de ani”, transmite INSP.

Conform statisticilor, decesele cauzate de bolile cardiovasculare şi cerebrovasculare rămân alarmant de ridicate ca număr şi se estimează că, la nivel global, în 2030 vor atinge cifra de 23 milioane, deşi ratele generale ale mortalităţii s-au redus în ultimele decenii, indică INSP.

La nivelul Uniunii Europene (UE), BCV sunt responsabile de 42,5% din numărul global de decese anual, respectiv aproximativ 10 000 de decese/ zi.

În 2023, în România, au fost înregistrate 600,8 decese prin boli cardiovasculare la 100.000 locuitori, bolile aparatului circulator ocupând primul loc în structura mortalităţii pe clase de boli la noi în ţară. Aproximativ una din două persoane în România a decedat din cauza bolilor aparatului circulator, fiind raportate 43.460 decese prin boală ischemică a inimii şi 42.826 decese cauzate de boli cerebro-vasculare în 2023.

Rata standardizată a mortalităţii prin boli cardiovasculare în România este de 2,5 ori mai mare decât media UE, atrage atenţia INSP.

România se află printre statele membre ale UE cu cea mai mare mortalitate evitabilă, înregistrând valori înalte ale deceselor, atât din cauze prevenibile prin intervenții de sănătate publică, cât și din cauze tratabile prin îngrijiri de calitate adecvate. Principalele cauze ale mortalității evitabile în România rămân bolile cardiovasculare cu valori de 1,5 – 3 ori mai mari decât media UE 27.

Factorii de risc nemodificabili includ factorii genetici, genul, vârsta şi în unele clasificări antecedentele heredo-colaterale.

Factorii de risc modificabili pentru bolile cardiovasculare sunt strâns legaţi de stilul de viaţă şi de mediul înconjurător şi includ consumul de tutun şi produse conexe, stresul, tulburările de somn, stilul de viaţă sedentar, consumul dăunător de alcool şi alimentaţia nesănătoasă. Hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, obezitatea şi hipercolesterolemia reprezintă, de asemenea, factori de risc importanţi pentru accidentul vascular cerebral (AVC) şi infarctul miocardic acut (IMA), explică Institutul Naţional de Sănătate Publică.

Între factorii de risc care se asociază cu bolile cardiovasculare, consumul de tutun a fost identificat ca fiind cel mai mare risc de sănătate evitabil.

Hipertensiunea arterială este principalul factor de risc pentru deces și dizabilitate în regiunea europeană, fiind responsabil de aproape un sfert din decese și 13% din dizabilități, această regiune având cea mai mare prevalență a hipertensiunii arteriale din lume.

Consumul excesiv de sare este principalul factor al hipertensiunii arteriale și, ulterior, al deceselor cauzate de bolile cardiovasculare, astfel încât reglementarea cantității de sare din alimentele procesate are potențialul de a avea un impact pozitiv asupra sănătății.

Potrivit INSP, renunțarea la fumat, reducerea cantității de sare, consumul de fructe și legume în cantitate optimă, activitatea fizică regulată și evitarea consumului excesiv de alcool, reduc semnificativ riscul apariției bolilor cardiovasculare.

„De asemenea, identificarea persoanelor cu risc crescut cardiovascular permite instituirea unui tratament adecvat precoce. Creșterea nivelului de informare și conștientizare a pacienților cu factori de risc metabolici (ex:hiperglicemie, dislipidemii, HTA,etc) cu privire la importanța parametrilor care reflectă factorii de risc cardiovascular și importanța respectării recomandărilor și tratamentului prescris de medic, poate salva un număr important de vieți. Promovarea adoptării unui stil de viață sănătos, de timpuriu, la preșcolari și școlari este la fel de importantă, comportamentele sanogene formându-se devreme în copilărie”, mai transmite INSP.