Interconectarea educației, cercetării și practicii medicale s-a aflat în centrul dezbaterilor din cadrul mesei rotunde organizate de Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București. Evenimentul, intitulat „Educația medicală și cercetarea în politicile de sănătate din România: Îmbinarea educației, cercetării și practicii medicale” a evidențiat barierele și dificultățile cu care se confruntă instituțiile universitare din domeniul sănătății din România și Europa Centrală și de Est.

Pe lângă lectorii români – reprezentanți ai universităților tradiționale de medicină și  farmacie din România, ai spitalelor, precum și reprezentanți ai autorităților din domeniul sănătății, educației și digitalizării –  în cadrul mesei rotunde a participat Prof. Jiří Nantl, Minstru adjunct al Educației – Republica Cehă, fost director al Institutului Central European de Cercetare din cadrul Universității Masaryk și arhitect al Coaliției A4L, care a vorbit despre noile abordări ale politicilor europene în cercetare și educație. De asemenea, de la nivel internațional s-a alăturat și Prof. Dr. Nada Čikeš, de la Universitatea de Științe Medicale din Zagreb, care a prezentat rezultatele analizei realizate în cadrul proiectului anterior Alliance for Life Sciences (Alliance4Life_ACTION): Cartea Albă privind combinarea activităților de cercetare, predare și a practicii medicale.

Organizat în cadrul proiectului Alliance4Life Bridging the Research and Innovation Gaps in Life Sciences (A4L_BRIDGE), evenimentul a reunit experți din domeniul medical, lideri universitari și oficiali guvernamentali din țară și străinătate. Aceștia au discutat soluții pentru reducerea decalajelor regionale în cercetare și inovare, punând accent pe rolul esențial al colaborării între mediul academic, sectorul privat și cel public.

Subiectele dezbătute s-au concentrat pe trei teme principale:

1. Timpul alocat cercetării și educației medicale;
2. Integrarea cercetării și învățământului în spitalele universitare;
3. Inovațiile în tehnologiile medicale și digitale.

Prof. univ. dr. Diana Loreta Păun, prodecan pentru Cercetare Științifică și Inovare la UMF „Carol Davila” din București și consilier prezidențial la Departamentul Sănătate Publică, a subliniat: „Succesul real în sănătate depinde de transpunerea inovației în practică. Nu este suficient să avem rezultate ale cercetării, trebuie să înțelegem valoarea lor pentru sănătatea pacientului și productivitatea societății.”

Prof. univ. dr. Viorel Jinga, rectorul UMF „Carol Davila” din București, a evidențiat legătura strânsă dintre investițiile sustenabile și performanța academică: „Pentru a atinge excelența, trebuie să prioritizăm resursele umane bine pregătite, tehnologiile avansate și cercetarea științifică de înalt nivel. Educația, cercetarea și mai ales sănătatea trebuie să reprezinte priorități reale în evoluția, progresul și nu în ultimul rând securitatea și siguranța oricărui popor”.

Despre proiectul A4L_BRIDGE și consorțiul Alliance for Life

Proiectul A4L_BRIDGE urmărește reducerea diferențelor de competitivitate între Europa de Est și Vest, prin transpunerea rezultatelor cercetării în aplicații medicale și prin reforme instituționale. Consorțiul Alliance for Life reunește 12 universități și centre de cercetare de top din 11 țări, având drept scop promovarea excelenței în științele vieții și în sănătate.

Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București este partener activ al acestui consorțiu, contribuind la dezvoltarea de politici și practici medicale bazate pe inovație și cercetare.

Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București desfășoară un proiect internațional dedicat cercetării în cancerele pancreatico-biliare, alături de parteneri din Danemarca, Regatul Unit al Marii Britanii și Țările de Jos: Training în Protocoale Translaționale pentru Diagnosticul și Tratamentul Minim-Invaziv în Cancerele Pancreatico-Biliare.

Cancerele pancreatico-biliare reprezintă o problemă gravă de sănătate la nivel european, cu incidență în creștere în multe țări europene, în particular în Europa Centrală și de Est, unde ratele de incidență și mortalitate sunt mai ridicate. Aceste forme de cancer prezintă un prognostic nefavorabil în stadiile avansate ale bolii, iar pentru a îmbunătăți semnificativ supraviețuirea pacienților este nevoie de abordări inovatoare în diagnostic și tratament, potrivit specialiștilor.

TRIP este un proiect finanțat cu fonduri europene, care își propune să consolideze infrastructura de cercetare a Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București în România, precum și parteneriatul său strategic și cel al spitalelor afiliate, implicate în proiect – Spitalul Universitar de Urgență Elias, Institutul Clinic Fundeni și Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila” – cu lideri omologi internaționali din Uniunea Europeană: Copenhagen University Hospital Herlev (Danemarca), University College of London (Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord) și Amsterdam University Medical Center (Țările de Jos).

„Astfel, prin parteneriatul cu aceste centre europene de top, medicii tineri și cercetătorii Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București beneficiază de o experiență amplă, cumulativă, în domeniul procedurilor de diagnostic, stadializare și management terapeutic personalizat al pacienților cu afecțiuni pancreatico-biliare maligne. Obiectivul general vizează îmbunătățirea colaborării științifice între aceste instituții, pentru a utiliza expertiza fiecăreia în ceea ce privește dezvoltarea strategiilor de screening pentru cancerul pancreatic, intervențiile endoscopice minim invazive folosite în diagnosticarea precoce și stadializarea cancerelor pancreatico-biliare, precum și terapia personalizată”, arată UMFCD.

Prin consolidarea excelenței în cercetare, proiectul TRIP își propune să plaseze Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” în avangarda cercetării în domeniul cancerului pancreatic. Astfel, prin dezvoltarea de noi instrumente și tehnologii ale medicinei de precizie, cercetătorii contribuie la îmbunătățirea diagnosticului precoce și personalizarea tratamentelor, oferind astfel pacienților o șansă mai mare la vindecare.

„Pentru a atinge acest obiectiv ambițios, proiectul se bazează pe extinderea colaborărilor internaționale. Prin parteneriate strategice cu instituții de renume mondial, cercetătorii români beneficiază de acces la infrastructură de ultimă generație, tehnologii inovatoare și cele mai recente descoperiri științifice în domeniu. Acest schimb de cunoștințe și experiență permite dezvoltarea de noi abordări terapeutice, mai eficiente și mai puțin invazive pentru pacienți”, mai arată sursa citată.

În paralel, proiectul stimulează creșterea competitivității Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București prin participarea la competiții naționale și internaționale pentru obținerea de finanțare. Astfel, se va asigura o finanțare sustenabilă a cercetării în domeniu, iar poziția României în peisajul internațional al cercetării se va consolida.

De asemenea, organizarea de workshop-uri, conferințe și publicarea de articole științifice în cadrul proiectului stimulează dezvoltarea profesională a tinerilor cercetători și contribuie la consolidarea Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” drept centru de excelență și inovație în cercetarea în domeniul patologiei pancreatico-biliare.

Interconectarea cercetării, educației și practicii medicale reprezintă una dintre provocările pe care le întâmpină instituțiile universitare din domeniul sănătății, atât din România, cât și din Europa Centrală și de Est. Aceste dificultăți, alături de necesitatea unor politici și practici concrete pentru a consolida colaborarea între educație, cercetare și sistemul medical, au fost în centrul mesei rotunde „Educația medicală și cercetarea în politicile de sănătate din România: Îmbinarea educației, cercetării și practicii medicale”, organizate de Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București (UMFCD).

Evenimentul, desfășurat în cadrul proiectului Alliance4Life Bridging the Research and Innovation Gaps in Life Sciences (A4L_BRIDGE), a reunit specialiști români și internaționali pentru a dezbate soluții la aceste probleme și pentru a evidenția importanța colaborării în reducerea decalajelor dintre Europa de Est și Europa de Vest în domeniul cercetării și inovării.

Prof. univ. dr. Iuliana Ceaușu, directorul de proiect Alliance4Life Briges, și coordonatorul proiectului anterior Alliance4Life Actions, a urat bun venit personalităților din Romania și din străinătate prezente în sală și celor care au fost prezenți online pentru participarea la deschiderea inițiativei universitare de colaborare bazate pe cei trei piloni ce definesc învățământul medical – educație, cercetare și activitate clinică. Proiectul A4L își propune colaborarea strânsă la nivelul învățământului universitar medical și non-medical în realizarea reformei educaționale prin acțiunile identificate în proiectul anterior ca fiind esențiale pentru armonizarea la nivel European și atenuarea diferențelor, inclusiv cele administrative, al școlilor doctorale și de aplicații pentru proiecte de cercetare sub deviza „closing the gaps”. Proiectul A4L Bridges dorește să construiască punțile de colaborare efective între universitățile europene partenere, iar UMFCD își propune să construiască aceste punți la nivel național.

„Cercetarea rămâne unul dintre punctele vulnerabile ale sistemelor de sănătate din regiunea noastră și din România”, a declarat prof. univ. dr. Diana Loreta Păun, prodecan pentru Cercetare Științifică și Inovare al UMFCD și consilier prezidențial la Departamentul Sănătate Publică. Aceasta a subliniat că „succesul real nu poate fi obținut decât prin înțelegerea clară atât a costului, dar și a valorii pe care o furnizează inovația, nu doar pentru sănătatea pacientului, ci și pentru productivitatea societății.”

Prof. univ. dr. Diana Loreta Păun a evidențiat rolul critic al interdependenței dintre medicină și inovație, subliniind că „transpunerea rezultatelor cercetării la patul bolnavului este esențială pentru progresul practicii clinice și pentru viața de zi cu zi. Parteneriatul între mediul academic și sectorul privat este vital pentru pregătirea unei forțe de muncă bine calificate.”

Prof. univ. dr. Viorel Jinga, rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, a subliniat că „atunci când discutăm despre evoluție și progres în sănătate, vorbim și despre pilonii principali care stau la baza performanței academice și anume: resursa umană înalt calificată, tehnologii de top, proiecte avansate de cercetare științifică, digitalizare și, mai nou, aplicabilitatea inteligenței artificiale, centre medicale moderne sau ultramoderne, iar lista poate continua. Iar pentru îndeplinirea acestor criterii de performanță suntem condiționați întotdeauna de același subiect sensibil, cel legat de programele sustenabile de investiții pe termen mediu și lung și care să confere predictibilitate în dezvoltarea oricărui domeniu de activitate. Consider că acest capitol trebuie să se susțină și să se dezvolte de fiecare dată pe un singur principiu, acela al prioritizării. De aceea, reiterez că educația, cercetarea și mai ales sănătatea trebuie să reprezinte priorități reale în evoluția, progresul și nu în ultimul rând securitatea și siguranța oricărui popor”.

Prof. univ. dr. Nada Čikeš, profesor emerit al Universității Medicale din Zagreb a prezentat documentul „White Papers in Medical Education” adoptat la nivel European, iar prof. univ. dr. Jiří Nantl, profesor la Masaryk University și CEITEC, fost coordonator al inițiativei A4L, a subliniat importanța parteneriatelor între universitățile medicale la nivel european, est-european și la nivel național pentru atingerea excelenței în actul educațional, de cercetare și transpunerea în activitatea clinică.

Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București este partener al consorțiului Alliance for Life Sciences, care își dorește să reducă decalajele de inovare și cercetare dintre Europa de Est și cea de Vest.

În cadrul evenimentului, tematicile-cheie au fost dezbătute în trei paneluri principale:

• Panel 1: Timp dedicat pentru cercetare și educație medicală
• Panel 2: Integrarea instituțională a cercetării și învățământului în spitalele universitare
• Panel 3: Inovații în tehnologiile medicale și digitale

Printre invitații prezenți s-au aflat ministrul Sănătății, ministrul Educației, reprezentanți ai universităților de medicină din România, autorități din domeniul sănătății, dar și invitați internaționali, precum prof. Jiří Nantl, ministru adjunct al Educației din Republica Cehă, și prof. dr. Nada Čikeš de la Universitatea de Științe Medicale din Zagreb, care au oferit perspective importante asupra modului în care alte țări abordează aceste provocări.

Despre proiectul A4L_BRIDGE

Proiectul Alliance4Life Bridging the Research and Innovation Gaps in Life Sciences are ca obiectiv principal creșterea competitivității și a capacității de inovare în Europa de Est și Centrală, prin reforme instituționale și prin transpunerea rezultatelor cercetării în aplicații biomedicale utile societății.

Consorțiul Alliance for Life: O Inițiativă Strategică pentru Reducerea Decalajului în Cercetarea și Inovarea Europeană în Domeniul Sănătății

Consorțiul Alliance for Life reprezintă o inițiativă ce reunește 12 instituții și universități de top din 11 țări din Europa Centrală și de Est (Cehia, Slovacia, Slovenia, Croația, Serbia, Polonia, Lituania, Estonia, Ungaria, Bulgaria și România), având ca obiectiv reducerea decalajului dintre Europa de Est și cea de Vest în ceea ce privește cercetarea și inovarea în domeniul sănătății.

Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București a devenit parteneră în anul 2021, prin proiectul „Reducerea decalajului dintre cercetare și inovare în Uniunea Europeană”, proiect finalizat la începutul acestui an, A4L Bridges fiind o continuare a acestuia.

Instituțiile membre ale consorțiului Alliance for Life:

• Masaryk University (CEITEC), Cehia
• Anne University Hospital – International Clinical Research Center (ICRC), Cehia
• Biomedical Center of Slovak Academy Of Sciences (BMC SAS), Slovacia
• Medical University in Lodz (MUL), Polonia
• University of Zagreb School of Medicine (UZSM), Croația
• University of Tartu (UT), Estonia
• Vilnius University (VU), Lituania
• Latvian Institute of Organic Synthesis (LIOS), Letonia
• University of Ljubljana (UL), Slovenia
• Semmelweis University (SU), Ungaria
• Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București (UMFCD), România
• Medical University Sofia (MUS), Bulgaria

Prof. univ. dr. Iuliana Ceaușu, despre importanța interconectării educației, cercetării și practicii medicale, în cadrul Mesei Rotunde  „Educaţia Medicală şi Cercetarea în Politicile de Cercetare din România: Îmbinarea Educației, Cercetării și Practicii Medicale”, organizată de Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, în cadrul proiectului Alliance4Life Bridging the Research and Innovation Gaps in Life Sciences (A4L_BRIDGE).

”Cercetarea rămâne unul dintre punctele vulnerabile ale sistemelor de sănătate din regiunea noastră și din România”, a declarat prof. univ. dr. Diana Loreta Păun, prodecan pentru Cercetare Științifică și Inovare al Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti, subliniind, totodată, că ”succesul real nu poate fi obținut decât prin înțelegerea clară atât a costului, dar și a valorii pe care o furnizează inovația, nu numai în ceea ce privește sănătatea pacientului, ci și în ceea ce privește productivitatea la nivelul societății”.

”Sunt profund angajată în susținerea inițiativelor care unesc două domenii: cercetarea și medicină, două domenii esențiale, care, în contextul actual, au mai mult ca niciodată un destin comun. Inovația și medicina nu pot fi privite ca entități separate, interdependența dintre ele este evidentă și, mai important, extrem de necesară în progresul în cercetare, în practică clinică și în viața de zi cu zi ,tocmai prin transpunerea rezultatelor cercetării la patul bolnavului, pentru că, în ultima instanță, pacientul este beneficiarul tuturor eforturilor noastre”, a declarat prof. univ. dr. Diana Loreta Păun, la masa rotundă „Educaţia Medicală şi Cercetarea în Politicile de Cercetare din România: Îmbinarea Educației, Cercetării și Practicii Medicale”, organizată de Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, în cadrul proiectului Alliance4Life Bridging the Research and Innovation Gaps in Life Sciences (A4L_BRIDGE).

sursa foto: Spitalul Clinic CF Timişoara

Spitalul Clinic CF Timişoara face gratuit investigaţii pentru depistarea, evaluarea şi monitorizarea afecţiunilor hepatice, cu ajutorul unui aparat Fibroscan, care permite ulterior, dacă este cazul, implementarea unui plan de tratament pentru gestionarea eventualelor boli hepatice, dar şi evaluarea eficienţei tratamentului administrat de-a lungul timpului.

Metoda, numită elastografie impulsională, este neinvazivă, nu are efecte secundare, este precisă şi rapidă şi înlocuieşte biopsia hepatică clasică.

„Vorbim despre hepatite virale B, C, D, hepatite etanolice, cele autoimune, steatoza non-alcoolică sau ficatul gras, dar şi alte boli mai rare de ficat ca boala Wilson, hemocromatoză, ori boli colestatice. Pentru toate acestea, Fibroscanul trage un semnal de alarmă. Rezultatul obţinut cu ajutorul dispozitivului trebuie corelat şi cu alte investigaţii. Aparatul cuantifică şi cantitatea de grăsime din ficat şi stadializează această cantitate în trei grade: uşoară, moderată sau severă”, a declarat dr. Mădălina Topan, medic specialist gastroenterolog la Spitalul Clinic CF Timişoara.

Sensibilitatea şi specificitatea procedurii sunt apropiate de cele ale puncţiei hepatice. Elastografia se bazează însă pe utilizarea ultrasunetelor fiind neinvazivă şi corelându-se cu scorul METAVIR obţinut prin puncţie.

„Elastografia hepatică investighează gradul de elasticitate hepatică. Când elasticitatea hepatică scade, înseamnă că ficatul devine mai rigid. Cu cât ficatul este mai dur, cu atât gradul fibrozei este mai ridicat. Acest aparat utilizează sonde speciale care trimit un impuls, unde ultrasonore, către ficat. După ce atinge organul, impulsul este redirecţionat către sondă. Astfel, în funcţie de rapiditatea cu care ajunge înapoi, obţinem o valoare a durităţii. Cu cât unda se întoarce mai repede, cu atât ţesutul hepatic este mai dur. Gradul de fibroză ne spune la ce nivel al evoluţiei unei boli hepatice se află pacientul, fibroza severă însemnând, de fapt, ciroză hepatică. Elasticitatea ficatului se stabileşte prin calcularea mediei a zece măsurători într-un punct la nivelul ficatului. Procedura poate fi repetată ori de câte ori este necesar, fără efecte secundare”, a explicat dr. Mădălina Topan.

Odată stabilită starea ficatului se poate implementa un plan de tratament pentru gestionarea eventualelor boli hepatice, dispozitivul permiţând şi evaluarea eficienţei tratamentului administrat de-a lungul timpului.

Fibroscan-ul a fost achiziţionat printr-un proiect POIM de dotare a Ambulatoriului Spitalului Clinic CF Timişoara.

Investigaţia se poate face gratuit, în cadrul Ambulatoriului unităţii sanitare, în baza unei trimiteri de la medicul de familie sau medicul specialist, în urma unei programări.

Towana Looney, o americancă în vârstă de 53 de ani, al cărei singur rinichi nu mai era funcţional, a devenit în luna noiembrie cea de-a treia persoană în viaţă din lume căreia medicii i-au transplantat un rinichi de porc, o practică încă experimentală, a anunţat o echipă ştiinţifică din Statele Unite.

„Am impresia că mi s-a dat o a doua şansă la viaţă”, a declarat pacienta, citată într-un comunicat de presă, la trei săptămâni după realizarea operaţiei, informează AFP, citată de Agerprs.

Towana Looney i-a donat un rinichi mamei sale în 1999 şi a trăit în ultimii opt ani făcând dializă după o complicaţie medicală apărută în timpul unei sarcini, care i-a vătămat rinichiul rămas.

Această femeie americană care locuieşte în Alabama, în sudul Statelor Unite, aştepta un transplant din 2017 şi nu reuşea să găsească un donator compatibil.

Întrucât starea sa medicală se degrada, ea a primit pe 25 noiembrie la Spitalul NYU Langone din New York, un pionier în acest domeniu, un rinichi de porc modificat genetic pentru ca organul transplantat să nu fie respins imediat de organismul uman.

„Această operaţie constituie cel mai recent progres promiţător al unei practici chirurgicale emergente, prezentată ca o soluţie la criza de aprovizionare cu organe”, a transmis echipa medicală.

Acest tip de transplant, cunoscut sub numele de xenotransplant, între animal şi om, alimentează speranţele legate de rezolvarea penuriei cronice de donaţii de organe în Statele Unite, o ţară în care peste 100.000 de pacienţi se află pe liste de aşteptare, dintre care peste 90.000 aşteaptă să primească un rinichi.

Xenotransplantul a beneficiat în ultima perioadă de progresele obţinute în materie de editare a genelor şi de controlare a reacţiei sistemului imunitar, limitând riscurile de respingere a grefei.

Mai multe xenotransplanturi au fost realizate de aceeaşi echipă din New York în ultimii ani, inclusiv transplantul în premieră mondială al unui rinichi de porc la un pacient aflat în stare de moarte cerebrală, în septembrie 2021. Atunci, organul a funcţionat bine timp de câteva zile.

Apoi, medicii de la spitalul NYU Langone din New York au transplantat în 2024 doi rinichi de porc la doi pacienţi vii, grav bolnavi, Rick Slayman şi Lisa Pisano, care au decedat, însă, la câteva săptămâni după aceea.

Oamenii de ştiinţă sunt încurajaţi de aceste operaţii întrucât organele transplantate nu au fost respinse imediat de organismele bolnavilor.

O altă echipă ştiinţifică americană a realizat în 2022 primul transplant din lume al unei inimi de porc la un pacient uman viu. Însă bărbatul în cauză, operat de o echipă de chirurgi de la Universitatea Maryland, a murit la două luni după acea intervenţie chirurgicală.