Ziua de 4 ianuarie este dedicată alfabetului Braille, potrivit Rezoluţiei 73/589 adoptată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite la data de 17 decembrie 2018. Scopul celebrării acestei zile este de a atrage atenţia asupra necesităţii respectării drepturilor persoanelor cu deficienţe de vedere, în special a celui de acces la informaţie, potrivit ONU.

Rezoluţia vine în completarea Convenţiei Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi, adoptată de ONU la New York, în data de 13 decembrie 2006. Potrivit acestui document, alfabetul Braille este esenţial pentru educaţia, libertatea de expresie şi de opinie, pentru accesul la informaţie şi incluziunea socială a persoanelor cu dificultăţi de vedere.

Mai mult, Agenda pentru Dezvoltare Durabilă 2030, adoptată de ONU în 2015, subliniază că nicio persoană nu trebuie exclusă în niciun fel, având aceleaşi drepturi ca oricine altcineva de a se bucura de o viaţă prosperă şi împlinită.

Potrivit unui studiu publicat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii în aprilie 2022, numărul global al persoanelor cu deficienţe severe de vedere se apropie de 285 de milioane. Dintre acestea, aproximativ 39 de milioane de persoane sunt complet lipsite de simţul văzului, majoritatea (peste 80%) cu vârsta de peste 50 de ani, potrivit OMS.

În ziua de 4 ianuarie a anului 1809, s-a născut francezul Louis Braille, inventatorul alfabetului tactil cu puncte în relief pentru persoane cu deficienţe de vedere, folosit şi astăzi de nevăzători.

Şi-a pierdut vederea la vârsta de trei ani, în urma unui accident. Potrivit site-ului www.nbp.org, a studiat la Institutul Naţional pentru Tinerii Nevăzători din Paris, dar cea mai mare parte a timpului liber şi-o dedica încercărilor de a găsi o modalitate eficientă de a reprezenta, tactil, literele şi numerele. Pe atunci, nevăzătorii încercau să citească folosind reproducerea în relief a literelor obişnuite, o metodă ce se dovedea a fi destul de anevoioasă.

Alfabetul Braille foloseşte 6 puncte pentru 63 de semne (litere, sunete, semne, cifre, note muzicale). În 1847, a fost pus la punct tiparul Braille, cu ajutorul căruia puteau fi tipărite cărţi pentru nevăzători. Louis Braille a murit la 6 ianuarie 1852, la Paris.

În 1878, cu ocazia unui congres internaţional organizat la Paris, alfabetul Braille a fost adoptat oficial ca metodă de învăţare a cititului pentru copiii nevăzători.

Nouă spitale de adulţi şi copii şi Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov vor asigura asistenţa medicală de urgenţă în zilele de 6 şi 7 ianuarie, de Bobotează şi Sfântul Ioan Botezătorul, a informat Direcţia de Sănătate Publică Bucureşti.

Cele nouă unităţi medicale sunt:

• Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti Floreasca – tel: 021/599.23.00;
• Spitalul Clinic de Urgenţă Universitar – tel: 021.318.05.23/021.601.24.00;
• Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Pantelimon” – tel: 021/255.40.99;
• Spitalul Clinic de Urgenţă ” Sf. Ioan” – tel: 021/334.51.90;
• Spitalul Clinic de Urgenţă „Bagdasar-Arseni” – tel: 021/334.30.25;
• Spitalul de Urgenţă Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri – tel: 021/224.09.47;
• Spitalul Clinic de Urgenţe Oftalmologice – tel: 021/319.27.51;
• Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu” – tel: 021/316.93.66;
• Spitalul Clinic de Urgenţă Copii „M.S. Curie” – tel: 021/460.30.26.

Serviciul de Ambulanţă al Municipiului Bucureşti va avea program normal de lucru, cu menţiunea că în această perioadă va asigura eliberarea de certificate constatatoare de deces în întreaga Capitală. Solicitările populaţiei vor fi preluate la telefon 112.

Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti va asigura un serviciu de gardă permanent la telefon 0747.165.471 şi 0722.659.492.

Peste 4.700 de solicitări au fost înregistrate, din ziua de 31 decembrie, ora 7:00, până pe 3 ianuarie la aceeaşi oră, la Serviciul de Ambulanţă Bucureşti – Ilfov.

Dntre acestea, 3.029 au fost urgenţe Cod roşu şi Cod galben.

„Din ziua de 31 decembrie, de la ora 7 dimineaţă, până pe data de 3 ianuarie, la 7 dimineaţa, 4.709 persoane au avut nevoie de ambulanţă în regiunea Bucureşti – Ilfov. Dintre acestea, 3.029 de persoane au prezentat urgenţe de Cod galben – cazuri grave şi Cod roşu – cazuri foarte grave”, a precizat dr. Alis Grasu, managerul SABIF, citată de Agerpres.

O operație de timectomie pe cale minim invazivă a fost realizată, în premieră, în cadrul Secției de Chirurgie Toracică a Spitalului de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș” Timișoara. Pacienta, o femeie în vârsta de 50 de ani, suferea de Miastenia Gravis, o boală rară, cu o incidență a cazurilor de unul la 10.000 de persoane.

Conform reprezentanților unității medicale, cunoscută și sub numele de slăbiciune musculară severă, boala este una cronică, progresivă, care afectează puternic calitatea vieții. Printre simptomele experimentate de pacientă s-au numărat dureri oculare, chiar vedere dublă, simptome respiratorii și dureri musculare.

„În urma unor analize specifice, a investigațiilor imagistice, a unui consult si monitorizare neurologică, a fost stabilit diagnosticul de Miastenia Gravis. S-a identificat un timus mărit în volum. Timusul este acea glandă care face parte din sistemul imunitar și endocrin al organismului și are un rol deosebit de important în producerea celulelor T din sânge. Practic, prin funcția sa, ajută organismul să lupte împotriva bolilor și infecțiilor. Am stabilit, împreună cu colegii neurologi, că este necesară intervenția chirurgicală de excizie a Timusului”, a declarat dr. Tudor Mateescu, medic specialist chirurgie toracică Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Dr. Victor Babeș Timișoara.

După o pregătire preoperatorie minuțioasă, a avut loc intervenția chirurgicală, realizată pe cale minim invazivă. Operația a durat aproape trei ore, la finalul căreia glanda a fost îndepărtată.

„Excizia timusului ar trebui sa ducă acum la o regresie in timp si o stagnare a bolii. Am decis să intervenim, în acest moment, pentru că riscam altfel ca, peste câteva săptămâni sau luni, starea pacientei să devină precară și astfel să nu mai putem realiza o intervenție chirurgicală. O asemenea operație are un grad de dificultate ridicat pentru că spațiul în care se lucrează este foarte îngust. În plus, timusul are forma literei H, iar cele două „coarne”, cele două segmente din partea superioara a glandei ajung printre vasele cervicale. Zona de lucru este chiar deasupra pericardului, a inimii. Complicațiile pot apărea nu doar în timpul intervenției chirurgicale, ci și post operator. Există pericolul decompensării, de aceea este necesară supravegherea atentă în Secția de Anestezie și Terapie Intensivă”, a explicat dr. Tudor Mateescu.

Sursa citată arată că intervenția chirurgicală s-a făcut pe cale toracoscopică, ceea ce oferă numeroase avantaje: imaginea intraoperatorie este net superioară tehnicilor clasice, sângerarea este redusă, recuperarea post operatorie este mai rapidă, iar perioada de spitalizare mai scurtă, nu doar în secția de Terapie Intensivă, ci și în spital.

De altfel, tehnica video asistată minim invazivă este procedura de actualitate, “gold standard”, în cazul unei asemenea afecțiuni, a mai transmis sursa citată.

La Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” din București a avut loc prima prelevare de organe de la o tânără de doar 17 ani aflată în moarte cerebrală în urma unui stop cardiorespirator resuscitat, informează Agenția Națională de Transplant (ANT).

„Echipa de la secția ATI a Spitalului „Grigore Alexandrescu”, condusă de dr. Cristian Tănase – KDP, împreună cu dr. Cristina Marinescu, dr. Georgiana Buzea, rezidentul dr. Clara Ștefănescu și asistenta Carmen Aurora Stănciulescu – coordonator de transplant, a transformat durerea unei familii într-o speranță imensă pentru alți români”, a transmis ANT, pe pagina de FAcebook.

Potrivit sursei citate, vârsta tânără a donatoarei a permis împărțirea grefei hepatice (split liver), realizată de prof. dr. Vladislav Brașoveanu, astfel încât să poată fi transplantată la doi pacienți – un pacient pediatric și o femeie adult.

„O parte din ficatul donatoarei a fost transplantat unui copil în vârstă de 5 ani suferind de ciroză biliară la Spitalul Grigore Alexandrescu. Transplantul a fost efectuat împreună cu echipa de la Institutul Clinic Fundeni, coordonată de prof. Vladislav Brașoveanu și prof. Laura Bălănescu, iar anestezia a fost asigurată de dr. Ruxandra Fota și dr. Alexandru Baetu. Acesta este al 7-lea transplant hepatic pediatric din anul 2024”, a precizat ANT.

A doua parte a grefei a fost transplantată unei femei de 48 de ani la Institutul Clinic Fundeni.

„Transplantul a fost realizat de către echipa chirurgicală a dr. Doina Hrehoreț, iar anestezia a fost realizată de dr. Cristina Martac, sub coordonarea prof. Gabriela Droc. Acesta este al 50-lea transplant hepatic la Institutul Clinic Fundeni anul acesta”, arată sursa citată.

Cei doi rinichi au salvat doi pacienți prin transplant, o pacientă de 28 de ani și un pacient de 33 de ani, realizat la Institutul Clinic Fundeni.

„Intervențiile au fost realizate de către echipele chirurgicale coordonate de conf. dr. Cătălin Baston și conf. dr. Constantin Gângu, sub anestezia dr. Liliana Domnisor și susținute de eforturile a compartimentului de nefrologie coordonat de dr. Dorina Tacu”, a mai transmis ANT.

Interconectarea educației, cercetării și practicii medicale s-a aflat în centrul dezbaterilor din cadrul mesei rotunde organizate de Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București. Evenimentul, intitulat „Educația medicală și cercetarea în politicile de sănătate din România: Îmbinarea educației, cercetării și practicii medicale” a evidențiat barierele și dificultățile cu care se confruntă instituțiile universitare din domeniul sănătății din România și Europa Centrală și de Est.

Pe lângă lectorii români – reprezentanți ai universităților tradiționale de medicină și  farmacie din România, ai spitalelor, precum și reprezentanți ai autorităților din domeniul sănătății, educației și digitalizării –  în cadrul mesei rotunde a participat Prof. Jiří Nantl, Minstru adjunct al Educației – Republica Cehă, fost director al Institutului Central European de Cercetare din cadrul Universității Masaryk și arhitect al Coaliției A4L, care a vorbit despre noile abordări ale politicilor europene în cercetare și educație. De asemenea, de la nivel internațional s-a alăturat și Prof. Dr. Nada Čikeš, de la Universitatea de Științe Medicale din Zagreb, care a prezentat rezultatele analizei realizate în cadrul proiectului anterior Alliance for Life Sciences (Alliance4Life_ACTION): Cartea Albă privind combinarea activităților de cercetare, predare și a practicii medicale.

Organizat în cadrul proiectului Alliance4Life Bridging the Research and Innovation Gaps in Life Sciences (A4L_BRIDGE), evenimentul a reunit experți din domeniul medical, lideri universitari și oficiali guvernamentali din țară și străinătate. Aceștia au discutat soluții pentru reducerea decalajelor regionale în cercetare și inovare, punând accent pe rolul esențial al colaborării între mediul academic, sectorul privat și cel public.

Subiectele dezbătute s-au concentrat pe trei teme principale:

1. Timpul alocat cercetării și educației medicale;
2. Integrarea cercetării și învățământului în spitalele universitare;
3. Inovațiile în tehnologiile medicale și digitale.

Prof. univ. dr. Diana Loreta Păun, prodecan pentru Cercetare Științifică și Inovare la UMF „Carol Davila” din București și consilier prezidențial la Departamentul Sănătate Publică, a subliniat: „Succesul real în sănătate depinde de transpunerea inovației în practică. Nu este suficient să avem rezultate ale cercetării, trebuie să înțelegem valoarea lor pentru sănătatea pacientului și productivitatea societății.”

Prof. univ. dr. Viorel Jinga, rectorul UMF „Carol Davila” din București, a evidențiat legătura strânsă dintre investițiile sustenabile și performanța academică: „Pentru a atinge excelența, trebuie să prioritizăm resursele umane bine pregătite, tehnologiile avansate și cercetarea științifică de înalt nivel. Educația, cercetarea și mai ales sănătatea trebuie să reprezinte priorități reale în evoluția, progresul și nu în ultimul rând securitatea și siguranța oricărui popor”.

Despre proiectul A4L_BRIDGE și consorțiul Alliance for Life

Proiectul A4L_BRIDGE urmărește reducerea diferențelor de competitivitate între Europa de Est și Vest, prin transpunerea rezultatelor cercetării în aplicații medicale și prin reforme instituționale. Consorțiul Alliance for Life reunește 12 universități și centre de cercetare de top din 11 țări, având drept scop promovarea excelenței în științele vieții și în sănătate.

Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București este partener activ al acestui consorțiu, contribuind la dezvoltarea de politici și practici medicale bazate pe inovație și cercetare.