19.4 C
București
duminică, iulie 12, 2026
More

    Rezidențiat 2024: Concursul de admitere pe loc și post va fi organizat la 17 noiembrie

    Mateescu Cristi
    -
    0
    Rezidențiat 2024: Concursul de admitere pe loc și post va fi organizat la 17 noiembrie

    Concursul de admitere în rezidenţiat pe post şi rezidenţiat pe loc în domeniile medicină, medicină dentară şi farmacie va fi organizat la data de 17 noiembrie 2024. Concursul se desfăşoară în centrele universitare Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Târgu Mureş şi Timişoara.

    Ministerul Sănătății a publicat, miercuri, în transparență decizională Ordinul privind aprobarea Metodologiei pentru desfăşurarea concursului de admitere în rezidenţiat pe loc şi pe post în medicină, medicină dentară şi farmacie, sesiunea 17 noiembrie 2024.

    Concursul se desfăşoară sub formă de test-grilă cu 200 de întrebări pentru fiecare domeniu, identice pentru toate centrele universitare în care se organizează concursul, pe o durată de 4 ore.

    Alegerea unui loc sau post este condiţionată de obţinerea unui punctaj minim de promovare de 60% din punctajul maxim realizat la nivel naţional pentru cele 200 de întrebări pentru fiecare domeniu.

    Ocuparea locurilor/posturilor în specialitate se face în ordinea punctajului de promovare obţinut, în limita locurilor/posturilor publicate la concurs, alcătuindu-se o singură clasificare naţională pentru fiecare domeniu.

    Medicii, medicii dentişti/medicii stomatologi şi farmaciştii care devin rezidenţi pe locuri încheie un contract individual de muncă pe perioadă determinată, egală cu durata rezidenţiatului, cu unitatea sanitară la care au fost repartizate locurile pentru rezidenţiat.

    De asemenea, medicii, medicii dentişti/medicii stomatologi şi farmaciştii care devin rezidenţi pe post încheie contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată cu unitatea sanitară publică ce a publicat postul respectiv, cu respectarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, aprobată prin Legea nr. 103/2012, cu modificările şi completările ulterioare.

    Potrivit metodologiei, pentru organizarea şi desfăşurarea concursului, Ministerul Sănătăţii va încheia cu Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca, Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” din Iaşi, Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureş şi Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş” din Timişoara contracte în baza cărora se stabilesc atât obligaţiile şi responsabilităţile părţilor, cât şi sumele ocazionate de cheltuielile de organizare şi desfăşurare, suportate din taxa de înscriere la concurs.

    Unităţile şi specialităţile pentru care se organizează concurs de admitere în rezidenţiat pe post sunt aprobate prin ordin al ministrului Sănătăţii.

    Cifra de şcolarizare pe domenii şi specialităţi este aprobată prin ordin al ministrului sănătăţii.

    Numărul de locuri şi posturi pe domenii şi specialităţi se stabileşte defalcat pe centre universitare, inclusiv pentru centrele universitare cu facultăţi de medicină, medicină dentară/stomatologie şi farmacie, în funcţie de capacităţile de pregătire pe specialităţi ale acestora, de către Ministerul Sănătăţii şi universităţile de medicină şi farmacie din România şi se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii.

    Pentru organizarea concursului de admitere în rezidenţiat este desemnată o comisie centrală de rezidenţiat, formată din reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii, ai Ministerului Educaţiei şi ai universităţilor de medicină şi farmacie din România, aprobată prin ordin comun al ministrului educaţiei şi al ministrului sănătăţii.

    La nivelul centrelor universitare care organizează concursul de admitere în rezidenţiat, rectorii universităţilor  desemnează comisii locale de concurs prin act administrativ. Comisiile locale de concurs sunt formate din preşedinte şi un număr de 4 – 6 membri, incluzând şi un reprezentant al direcţiei de sănătate publică din centrul universitar în care se desfăşoară concursul. Nominalizarea persoanelor va ţine cont de eventualele incompatibilităţi.

    Înscrierea la concurs

    La concurs se pot prezenta:

    a) candidaţii posesori ai unei diplome de licenţă în profil medico-farmaceutic uman sau ai unei diplome echivalente cu aceasta;

    b) rezidenţii aflaţi în pregătire, cu respectarea prevederilor art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2009, aprobată prin Legea nr. 103/2012, cu modificările şi completările ulterioare;

    c) specialiştii care doresc să efectueze pregătire într-o altă specialitate, cu respectarea prevederilor legale cu privire la obţinerea celei de-a doua specialităţi. Specialiştii care au efectuat programul de pregătire prin rezidenţiat, forma pe post, pot obţine a doua specialitate după îndeplinirea condiţiei din actul adiţional încheiat la contractul de muncă;

    d) candidaţii care îndeplinesc condiţiile privind cetăţenia, respectiv care nu au împlinit vârsta standard de pensionare, stabilite de Legea nr. 95/2006privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi au diplomă de licenţă în profil medico-farmaceutic uman sau o diplomă echivalentă cu aceasta.

    Sunt admişi la concurs numai candidaţii care sunt apţi din punct de vedere medical (fizic şi neuropsihic) pentru exercitarea activităţii în domeniul pentru care candidează, conform certificatului medical aflat la dosarul de înscriere.

    Pentru candidaţii medici specialişti, medici stomatologi specialiști, respectiv farmaciști specialiști formarea în a doua specialitate se poate obţine numai în regim cu taxă. Taxa anuală pentru pregătirea într-o nouă specialitate, obţinută prin concurs de admitere în rezidenţiat, este aceeaşi cu cea prevăzută pentru a doua specialitate fără concurs de rezidenţiat.

    Înscrierile pentru concurs se fac prin direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, respectiv prin ministerele cu reţea sanitară proprie, în perioada 9 – 22 octombrie 2024. Programul de depunere a dosarelor va fi următorul: pentru zilele de luni până joi orele 9.00 – 16.00, respectiv 9.00 – 14.00 pentru zilele de vineri. Direcţiile de sănătate publică, respectiv ministerele cu reţea sanitară proprie îşi vor adapta numărul punctelor de depunere a dosarelor în funcţie de fluxul de candidaţi. Dosarele de concurs pot fi depuse prin poştă sau servicii de curierat, în perioada 9 – 22 octombrie 2024, inclusiv data poştei.

     

    Forma de organizare a concursului de rezidenţiat va rămâne nemodificată, anunță Ministerul Sănătății

    Mateescu Cristi
    -
    0
    Forma de organizare a concursului de rezidenţiat va rămâne nemodificată, anunță Ministerul Sănătății

    Forma de organizare a concursului de rezidenţiat va rămâne nemodificată, informează Ministerul Sănătăţii.

    Potrivit sursei citate, în urma unor consultări interne, asociaţiile studenţilor la medicină din universităţile şi facultăţile de profil au informat Ministerul Sănătăţii cu privire la faptul că majoritatea studenţilor au optat pentru menţinerea actualei forme de desfăşurare a concursului de rezidenţiat.

    „În urma discuţiilor dintre ministrul Sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, şi reprezentanţii studenţilor, s-a ajuns la un acord privind susţinerea punctului de vedere majoritar al studenţilor de a continua organizarea concursului de rezidenţiat prin concurs unitar, naţional, pentru domeniul medicină, domeniul medicină dentară şi, respectiv, domeniul farmacie, cu tematică şi bibliografie unice”, a transmis Ministerul Sănătății.

    De asemenea, Ministerul Sănătăţii menţionează că susţine prelungirea termenului minim de comunicare a bibliografiei de concurs de la 6 luni la 12 luni.

    „Reprezentanţii studenţilor au apreciat, de asemenea, modificarea recent adoptată de Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei, care permite recunoaşterea stagiilor de practică efectuate în străinătate direct de către coordonatorul de rezidenţiat din centrul în care aceştia îşi desfăşoară activitatea”, afirmă sursa citată.

    Rafila: Pacientul ar trebui să ştie, dincolo de diagnosticul precis pe care îl va primi, ce urmează să i se întâmple

    Mateescu Cristi
    -
    0
    Rafila: Pacientul ar trebui să ştie, dincolo de diagnosticul precis pe care îl va primi, ce urmează să i se întâmple

    „Ceea ce s-a întâmplat, de exemplu, la Pantelimon sau în alte spitale din România ţine foarte mult de partea de comunicare cu pacientul, care ar trebui să ştie, dincolo de diagnosticul precis pe care îl va primi, ce urmează să i se întâmple”, a declarat, marți, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, ministrul Sănătății.

    „Trebuie să existe acest dialog cu pacientul, trebuie să existe dialogul cu familia pacientului şi toate lucrurile acestea sunt cele care vor consolida siguranţa pacientului. (…) Siguranţa pacientului şi confortul pacientului din toate punctele de vedere cred că trebuie să fie cartea noastră de căpătâi atunci când ne exercităm fie profesiunea medicală, fie cea din zona administrativă”, a precizat prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

    O altă problemă, afirmă ministrul, este şi cea a suprasolicitării personalului medical, care uneori este insuficient.

    „Este şi problema suprasolicitării personalului medical, care uneori nu este suficient. Lucrăm la noi standarde de angajare în diversele categorii de secţii medicale şi în diversele categorii de spitale împreună cu comisiile de specialitate ale ministerului Sănătăţii, pentru că aceste normative de personal care funcţionează în momentul de faţă sunt vechi, cred că au vreo 20 de ani, şi nu mai se potrivesc cu ceea ce se întâmplă în momentul de faţă. Atunci singurul răspuns pe care putem să îl dăm pentru siguranţa pacientului este unul singur: să lucrăm împreună toate instituţiile pe care le-am menţionat, bineînţeles universităţile de medicină şi farmacie, care într-un fel sunt deasupra noastră, pentru că ele sunt creatoarele de profesionişti pentru sistemul de sănătate , fie că discutăm despre medici, fie că discutăm despre asistenţi medicali”, a afirmat ministrul.

    Potrivit ministrului, siguranţa pacientului reprezintă „un fenomen complex”.

    „Noi, ca Minister al Sănătăţii, avem cel puţin două componente de care suntem responsabili şi pe care ne străduim şi cred că putem să dovedim acest lucru că ne facem treaba, mă refer aici la investiţiile în sistemul de sănătate, de exemplu în ceea ce priveşte controlul infecţiilor asociate asistenţei medicale derulăm în acest moment 120 de proiecte în spitale din România pentru controlul infecţiilor. Este vorba despre o activitate care dublează sau consolidează investiţiile în infrastructura nouă din sănătate”, a mai transmis prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

    În fiecare centru de sinistraţi se va organiza o echipă medicală, anunță ministrul Sănătății

    Mateescu Cristi
    -
    0
    În fiecare centru de sinistraţi se va organiza o echipă medicală, anunță ministrul Sănătății

    „În fiecare centru de sinistraţi o să organizăm într-un timp foarte scurt o echipă medicală”, a declarat, marți, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, ministrul Sănătății.

    „Am stabilit inclusiv un model de raportare către INSP a oricărei suspiciuni de boală transmisibilă. O să găsim o soluţie şi pentru cei care nu au medicamentele obişnuite pentru tratamentul bolilor cronice”, a precizat prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

    Ministrul a afirmat că, împreună cu DSP Galaţi, s-au procurat şi doze de vaccin hepatitic A pentru copiii din zonele inundate care sunt la risc.

    „Am reuşit să procurăm împreună cu cei de la DSP Galaţi şi o cantitate de vaccin hepatitic A pentru copii care sunt la risc să se îmbolnăvească de hepatită A, aşa că nu avem o problemă deosebită, ne preocupă partea cu furnizarea de asistenţă medicală şi medicamente pentru cei care nu au în acest moment”, a mai spus ministrul Sănătăţii.

    Șef lucr. dr. Beatrice Mahler: Într-o lume în continuă schimbare, grija pentru sănătate rămâne o prioritate fundamentală

    Mateescu Cristi
    -
    0
    Șef lucr. dr. Beatrice Mahler: Într-o lume în continuă schimbare, grija pentru sănătate rămâne o prioritate fundamentală

    Un element esenţial pentru asigurarea siguranţei pacientului este comunicarea eficientă între medic şi pacient, a transmis, marţi, șef lucr. dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” Beatrice Mahler, în contextul Zilei Mondiale a Siguranţei Pacientului. „Spitalul nu este doar locul unde se tratează bolile, ci şi o unitate de sprijin şi diagnostic precis, unde fiecare persoană merită să primească cele mai bune îngrijiri”, a subliniat medicul.

    „Un element esenţial pentru asigurarea siguranţei pacientului este comunicarea eficientă între medic şi pacient. Aceasta nu doar că îmbunătăţeşte înţelegerea diagnosticului şi a tratamentului, dar permite pacientului să devină un partener activ în propriul proces de îngrijire. O comunicare deschisă, clară şi accesibilă este esenţială pentru prevenirea erorilor medicale, creşterea aderenţei la tratament şi obţinerea unor rezultate clinice optime. Încrederea dumneavoastră în sistemul medical este esenţială pentru a asigura o relaţie bazată pe colaborare şi comunicare deschisă. Spitalul nu este doar locul unde se tratează bolile, ci şi o unitate de sprijin şi diagnostic precis, unde fiecare persoană merită să primească cele mai bune îngrijiri. Alegeţi să aveţi încredere pentru ca noi să facem tot ce este necesar astfel încât „Get it right, make it safe!” să fie mai mult decât un slogan”, a transmis șef lucr. dr. Beatrice Mahler.

    În 2024, Ziua Mondială a Siguranţei Pacientului are tema „Îmbunătăţirea diagnosticului pentru siguranţa pacienţilor”, care propune îndreptarea atenţiei către pacienţi, deoarece doar prin comunicare, dedicare şi profesionalism poate creşte încrederea acestora în sistemul de sănătate şi în actul medical efectuat în spitale.

    „Erorile de diagnostic sunt recunoscute la nivel mondial ca o problemă majoră în domeniul siguranţei pacienţilor. Vorbim de eroare de diagnostic atunci când diagnosticul este întârziat, greşit sau omis”, a precizat șef lucr. dr. Beatrice Mahler.

    Un raport din 2019 al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) a evidenţiat faptul că aproximativ 10% dintre pacienţii internaţi în spitalele din ţările cu venituri mici şi medii suferă de erori medicale, iar erorile de diagnostic sunt una dintre cauzele principale. Conform unui studiu publicat în BMJ Quality & Safety în 2014, cele mai frecvente tipuri de erori de diagnostic sunt legate de cancer, atacuri de cord şi accidente vasculare cerebrale.

    Diagnosticul greşit sau întârziat produce daune pacienţilor, mai grave decât orice alt tip de eroare medicală, 40.000-80.000 de oameni mor în fiecare an din cauza eşecului diagnosticului numai în spitalele din SUA.

    „Aceste date subliniază necesitatea unor eforturi mai mari pentru îmbunătățirea diagnosticului corect și făcut în timp util, pentru a reduce suferința și costurile inutile”, a mai transmis medicul.

    Mesajul CMMB, de Ziua Mondială a Siguranței Pacientului: Este necesar să transformăm mai puternic conceptul de siguranță a pacientului din teorie în realitate

    Mateescu Cristi
    -
    0
    Mesajul CMMB, de Ziua Mondială a Siguranței Pacientului: Este necesar să transformăm mai puternic conceptul de siguranță a pacientului din teorie în realitate

    Este necesar să transformăm mai puternic conceptul de siguranță a pacientului din teorie în realitate, printr-o implementare și mai eficientă în practică, a transmis, marți, Colegiul Medicilor din Municipiul București, de Ziua Mondială a Siguranței Pacientului.

    Colegiul Medicilor din Municipiul București (CMMB) a reafirmat angajamentul ferm pentru asigurarea unei asistențe medicale de calitate și în condiții de siguranță pentru pacienți.

    „Siguranța pacientului trebuie să reprezinte o prioritate absolută pentru noi, medicii. Fiecare pacient care ne trece pragul își pune sănătatea în mâinile noastre, iar noi avem datoria să le oferim cele mai bune îngrijiri posibile, bazate pe profesionalism, competență, comunicare și empatie. În contextul Zilei Mondiale a Siguranței Pacientului, ne dorim ca principiile de siguranță a pacientului să fie implementate în mod proactiv în practica medicală, depășind astfel abordările teoretice. Siguranța pacientului trebuie să devină un standard al actului medical, un angajament asumat de fiecare profesionist din domeniu și susținut de întreaga comunitate medicală și sistem de sănătate (infrastructură adecvată, circuite funcționale, echipamente performante, condiții pentru a profesa). Cu toții am văzut diverse aspecte negative în sistemul de sănătate. Trebuie să le recunoaștem, să fie asumate și, mai ales, să înțelegem cum le putem soluționa, inclusiv din perspectiva conceptului de siguranță a pacientului. De aceea, susțin ferm necesitatea de a eficientiza și de a aplica conceptul de siguranță a pacientului într-un mod mai practic. Acest concept trebuie să funcționeze ca un instrument de sprijin pentru medici, nu ca o sursă de birocrație suplimentară”, a declarat prof. univ. dr. Cătălina Poiană, președintele Colegiului Medicilor din Municipiul București.

    Colegiul Medicilor din Municipiul București subliniază, de asemenea, importanța colaborării multidisciplinare în îngrijirea pacienților.

    „Printr-o coordonare eficientă între toți profesioniștii din sănătate – medici, asistenți medicali, farmaciști și alți specialiști – se pot minimiza riscurile asociate tratamentului, optimizând astfel traseul pacientului de-a lungul diferitelor etape de îngrijire. O echipă multidisciplinară bine pregătită și coordonată poate asigura o îngrijire integrată și sigură”, precizează sursa citată.

    Totodată, Colegiul Medicilor din Municipiul București își menține angajamentul de a promova constant îmbunătățirea continuă a calității actului medical și de a crea un mediu sigur pentru pacienți, colaborând cu toți factorii implicați în sistemul de sănătate pentru a transforma siguranța pacientului într-o prioritate.

    În fiecare an, la 17 septembrie, este marcată Ziua Mondială a Siguranței Pacientului.

    „Această zi este un moment important pentru a atrage atenția asupra faptului că siguranța pacientului reprezintă o prioritate de bază pentru profesioniștii din sănătate.
    În fiecare interacțiune dintre medic și pacient, siguranța trebuie să fie un principiu fundamental, iar Colegiul Medicilor din Municipiul București promovează acest obiectiv prin educație medicală continuă și susținerea unei culturi a siguranței în actul medical”, a mai transmis sursa citată.

    5,8 milioane de lei pentru digitalizare, dintr-un proiect PNRR pentru Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca

    Mateescu Cristi
    -
    0
    5,8 milioane de lei pentru digitalizare, dintr-un proiect PNRR pentru Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca

    Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Cluj-Napoca va primi peste 5,8 milioane de lei într-un proiect PNRR care vizează digitalizarea unității sanitare.

    „Reprezentanţii Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj şi ai Ministerului Sănătăţii au semnat contractul de finaţare prin PNRR aferent proiectului de digitalizare a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj. Semnarea contractului coincide cu începutul implementării acestui proiect deosebit de important pentru spital, care vizează dezvoltarea infrastructurii digitale şi a sistemului informatic medical integrat din cadrul spitalului. Proiectul are o valoare de 5.874.446,79 lei şi o durată de implementare de 12 luni”, transmite SCJU Cluj.

    Soluţiile informatice propuse în cadrul proiectului rezultă din punerea în practică a noului concept de sănătate digitală, prin implementarea unor aplicaţii care permit utilizarea dispozitivelor mobile în accesarea istoricului medical direct la patul pacientului, portal medical pentru consultarea dosarului pacientului, programarea online, telemedicină, medicina muncii, integrarea modulelor informatice, interoperabilitatea între sisteme/aplicaţii informatice, agregarea datelor în tablouri de bord, securizarea datelor.

    De asemenea, proiectul îşi propune completarea modulelor informatice destinate departamentelor non-clinice cu module noi şi upgradarea celor existente cum ar fi: modulul aprovizionare/achiziţii, modul gestionare salariaţi, modulul stocuri şi obiecte de inventar, contabilitate, etc. Având în vedere uzura fizică şi morală a centrului de date existent, proiectul îşi propune înlocuirea şi completarea părţi hardware cu servere, UPS-uri, switch-uri, dispozitive de stocare date, etc.

    „Suntem bucuroşi să punem în practică un nou proiect de finanţare nerambursabilă prin PNRR, cel de-al patrulea de la lansarea programului, suma totală asigurată fiind de 289.138.610,91 lei. Digitalizarea activităţilor medicale şi non-medicale ale SCJU Cluj reprezintă o etapă importantă în procesul de transformare şi adaptare a spitalului la noile realităţi ale medicinei zilelor noastre, alături de celelalte proiecte de dezvoltare a infrastructurii. Toate aceste proiecte de dezvoltare susţinute financiar prin PNRR au un obiectiv comun: oferirea unor servicii medicale de înaltă performanţă şi creşterea gradului de satisfacţie a pacienţilor”, a declarat managerul SCJU Cluj, prof. dr. Claudia Gherman.

    16 septembrie, Ziua internaţională pentru cardiologie intervenţională

    Mateescu Cristi
    -
    0
    16 septembrie, Ziua internaţională pentru cardiologie intervenţională

    Ziua internaţională pentru cardiologie intervenţională are ca scop promovarea intervenţiilor din domeniul cardio-angiologiei pentru îmbunătăţirea sănătăţii şi creşterea speranţei de viaţă.

    În septembrie 2022, Adunarea Generală a ONU a decis să proclame 16 septembrie drept Zi Internaţională a cardiologiei intervenţionale şi a invitat părţile interesate să celebreze anual acest eveniment în conformitate cu priorităţile naţionale, pentru a creşte gradul de conştientizare a populaţiei cu privire la bolile cardiovasculare şi proceduri, complicaţii aferente, precum şi prevenire şi îngrijire, inclusiv prin educaţie şi mass-media.

    Prima angioplastie coronariană a fost efectuată de dr. Andreas Gruntzig la 16 septembrie 1977. De atunci, angioplastia a fost procedura care a salvat cele mai multe grame de miocard la risc, la nivel mondial, evidenţiază site-ul Organizaţiei Naţiunilor Unite, citat de Agerpres.

    Bolile netransmisibile (BNT), inclusiv bolile de inimă, accidentul vascular cerebral, cancerul, diabetul şi bolile pulmonare cronice, sunt responsabile împreună de aproape 70% din toate decesele la nivel mondial. Incidenţa tot mai mare a bolilor netransmisibile constituie o povară grea pentru societate, având consecinţe sociale şi economice grave.

    Bolile cardiovasculare (BCV) sunt un grup de tulburări ale inimii şi vaselor de sânge. Se estimează că 17,9 milioane de oameni îşi pierd viaţa anual din această cauză, potrivit www.who.int, reprezentând aproximativ 32% din toate decesele la nivel mondial. Mai mult de patru din cinci decese cauzate de BCV se datorează atacurilor de cord şi accidentelor vasculare cerebrale, iar o treime din aceste decese apar prematur la persoanele sub 70 de ani, mai arată statisticile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

    Cheia pentru reducerea bolilor cardiovasculare constă în includerea intervenţiilor de management al bolilor cardiovasculare în pachetele de acoperire universală a sănătăţii, deşi într-un număr mare de ţări sistemele de sănătate necesită investiţii semnificative şi reorientare pentru a gestiona eficient bolile cardiovasculare. Pacienţii cu boli cardiovasculare ar trebui să aibă acces la tehnologie şi medicamente adecvate.

    Uneori, sunt necesare operaţii chirurgicale pentru a trata bolile cardiovasculare. Acestea includ: bypass arterial coronarian; angioplastie cu balon (unde un mic dispozitiv asemănător unui balon este trecut printr-o arteră pentru a deschide blocajul); repararea şi înlocuirea valvelor; transplant de inimă şi operaţii cu inima artificială.

    Potrivit studiului ”The workload of the interventional cardiology centers in Romania: a 2022 overview and 2014 – 2022 trends”, în 2022, în România erau 66 de cardiologi intervenţionali în pregătire, 143 de cardiologi intervenţionali cu pregătire completă şi 56 de aparate de angiografie funcţionale. Numărul exact de cardiologi intervenţionali este greu de cunoscut, deoarece unii cardiologi intervenţionali lucrează şi în spitale publice şi private, notează studiul. Datele au fost raportate de centrele de cardiologie intervenţională din ţară, localizate în Bucureşti, Iaşi, Târgu Mureş, Timişoara, Braşov, Sibiu, Constanţa, Piteşti şi Craiova.

    Numărul total de intervenţii coronariene percutanate în România a înregistrat, în perioada 2015-2022, următoarele valori: 17.446 (2015), 18.471 (2016), 20.773 (2017), 21.333 (2018), 21.783 (2019), 15.879 (2020), 19.862 (2021) şi 21.767 (2022), potrivit aceluiaşi document. Analiza datelor din acest studiu se limitează la centrele care au răspuns activ la solicitarea Grupului de lucru pentru cardiologie intervenţională. Unele centre nu au participat sau au furnizat date de calitate slabă care nu au fost fezabile pentru analiză. Există o nevoie continuă pentru implementarea Registrului Naţional de Cardiologie Intervenţională Obligatorie capabil să monitorizeze obiectiv aceste servicii cheie de îngrijire a sănătăţii. Acest registru naţional poate ghida dezvoltarea ulterioară a cardiologiei intervenţionale în România, mai notează sursa citată.

     

    Institutul Regional de Gastroenterologie-Hepatologie „Prof. Dr. Octavian Fodor” Cluj-Napoca: Primul transplant hepatic, la o pacientă de 25 de ani

    Mateescu Cristi
    -
    0
    Institutul Regional de Gastroenterologie-Hepatologie „Prof. Dr. Octavian Fodor” Cluj-Napoca: Primul transplant hepatic, la o pacientă de 25 de ani

    La Institutul Regional de Gastroenterologie-Hepatologie „Prof. Dr. Octavian Fodor” Cluj-Napoca a fost efectuat primul transplant hepatic, la o pacientă de 25 de ani cu insuficiență hepatică acută de etiologie autoimună. Intervenția a durat mai bine de cinci ore, transmite Agenția Națională de Transplant (ANT).

    „Transplantul a fost efectuat sub îndrumarea profesorului dr. Irinel Popescu, fondatorul transplantului hepatic în România, împreună cu echipa compusă din profesorul dr. Vladislav Brașoveanu, șeful secției de Chirurgie Generală și Transplant Hepatic la Institutul Clinic Fundeni și profesorul dr. Nadim Al Hajjar, șeful secției de Transplant Hepatic la IRGH. Anestezia a fost realizată în condiții de siguranță de către doamna profesor dr. Dana Tomescu, care este șefa ATI din Institutul Clinic Fundeni”, scrie ANT pe pagina de Facebook.

    Prelevarea a avut loc la Spitalul Clinic de Urgență București, sâmbătă dimineață. Potrivit ANT, este vorba de un donator de 40 de ani care a suferit un traumatism cranio-cerebral în urma căruia a survenit moartea pe criterii neurologice (moarte cerebrală).

    „Cele 2 intervenții de transplant renal au fost realizate de echipele de chirurgi coordonate de dr. Cătălin Baston și dr. Constantin Gîngu, cu suportul ATI – dr. Liliana Domnișor, la Centrul de Uronefrologie și Transplant Renal Fundeni. Iar transplanturile de cornee au fost efectuate la Spitalul Clinic de Urgente Oftalmologice Bucuresti, de către echipele coordonate de prof. Marian Burcea împreună cu dr. Alina Gheorghe și dr. Valentin Dinu”, a mai transmis ANT.

    Celulă de criză la Ministerul Sănătății pentru asigurarea asistenţei medicale în judeţele afectate de inundaţii

    Mateescu Cristi
    -
    0
    Celulă de criză la Ministerul Sănătății pentru asigurarea asistenţei medicale în judeţele afectate de inundaţii

    O celulă de criză a fost organizată la Ministerul Sănătăţii pentru asigurarea asistenţei medicale pentru populaţia din judeţele Galaţi şi Vaslui, afectate de inundaţii.

    „Având în vedere situaţia gravă produsă de ploile şi inundaţiile consecutive care au apărut în nordul judeţului Galaţi şi în judeţul Vaslui, la nivelul Ministerului Sănătăţii s-a organizat o celulă de criză, condusă de ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, împreună cu secretarii de stat Adriana Pistol şi Alexandru Rogobete, pentru asigurarea asistenţei medicale pentru populaţia din zonele afectate. Suntem în legătură permanentă cu autorităţile locale şi cu Direcţiile de Sănătate Publică ale judeţelor Galaţi şi Vaslui pentru asigurarea de vaccin antitetanic şi vaccin hepatitic A, pentru copiii din localităţile afectate”, a transmis Ministerul Sănătăţii.

    La Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sf. Apostol Andrei” din Galaţi sunt disponibile paturi în secţia de ATI şi, dacă vor exista alte solicitări, se va asigura transportul pacienţilor şi la alte unităţi sanitare.

    O ambulanţă aflată în misiune a fost surprinsă de ape, iar echipajul este în siguranţă, precizează sursa citată.

    Până în prezent, ca urmare a inundaţiilor, au fost înregistrate patru decese în judeţul Galaţi, a mai transmis Ministerul Sănătăţii.

    1...205206207...3.280Pagina 206 din 3.280

    Copyright @SanatateaTV | Made by WeCreate.tech

    Sanatatea.TV
    Powered by  GDPR Cookie Compliance
    Revizia intimitatii 
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.