Există trei categorii de boli „care dau dureri de cap imense”: BPOC (Boala Pulmonară Obstructivă Cronică), astmul şi cancerul pulmonar, a atras atenția prof. univ. dr. Florin Mihălţan, președinte ales al Societăţii Române de Pneumologie, în cadrul Conferinţei „Sănătatea Plămânilor, impact la nivel social”, organizată de Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București și Societatea Română de Pneumologie, în contextul Zilei Mondiale a Plămânilor, ediția 2024.

„BPOC este în primele zece cauze de boală şi sigur şi de mortalitate, a treia cauză în lume, dar are şi o coloratură statistică la noi care ar trebui să ne dea de gândit, pentru că e vorba de 81.000 de spitalizări, peste 260 de milioane de lei cheltuiţi. Am putea salva 1,8 milioane ani de viaţă şi să nu uităm momentul spitalizării – aici avem o problemă – 30% din aceşti pacienţi vin în momentul exacerbării şi este momentul de diagnostic. Sigur că această afecţiune pentru societate a însemnat o serie de demersuri şi acţiuni care s-au materializat în anchete naţionale. Ştim la ora actuală de exemplu că unul din 10 români are bronşită cronică sau infizem, s-au materializat în popularizarea ghidurilor, și suntem aliniați cu ghidurile europene, dar suferinţele sunt mult mai largi”, a precizat prof. univ. dr. Florin Mihălţan.

BPOC afectează circa 8,3% din populația României cu vârsta peste 40 de ani, potrivit unui studiu realizat de către Societatea Română de Pneumologie (SRP).

„În pătura de pacienți care vin la spitalizări sunt foarte mulți pensionari. Este o medie a pensionarilor mult mai mare decât pentru alte afecțiuni, de exemplu afecțiunile cardiovasculare. Aici, problema majoră este compensarea, pentru că 50 la sută din prețul medicației este compensată pentru această afecțiune, sigur că în alte țări practica este de 100%”, a explicat prof. univ. dr. Florin Mihălțan.

BPOC duce la scăderea semnificativă a calității vieții pacienților și generează costuri ridicate pentru societate. Conform unei analize a SRP, doar spitalizările asociate BPOC costă câteva sute de milioane de lei, reprezentând peste 1% din bugetul Fondului Național de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS).

Managementul Conferinţei „Sănătatea Plămânilor, impact la nivel social” a fost asigurat de Sănătatea Press Group.

Peste 10.000 de români pierd lupta cu cancerul pulmonar în fiecare an, a afirmat, miercuri, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, la conferinţa „Sănătatea Plămânilor, impact la nivel social”, organizată de Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București și Societatea Română de Pneumologie, în contextul Zilei Mondiale a Plămânilor, ediția 2024.

„Acest tip de dezbatere este util pentru că aduce în atenţie una dintre principalele patologii care afectează pacienţii şi din România, nu numai din România, în mod evident, alături de bolile cardiovasculare, diabet şi cancer, mai ales că patologia pulmonară include şi cancerul, cu o mortalitate ridicată. Peste 10.000 de compatrioţi pierd lupta cu cancerul pulmonar în fiecare an, deci înseamnă şi o mortalitate ridicată, însă politicile de sănătate – şi aici probabil că mai avem de lucru împreună cu colegii de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate – pentru dezvoltarea programelor preventive la Ministerul Sănătăţii şi a celor curative la CNAS. Să nu uităm, însă, că de multe ori patologia pulmonară include şi bolile rare sau unele boli rare pentru care s-au făcut eforturi în ultimii ani de introducere a unor molecule inovative şi lucrul ăsta cred că este important, pentru că le dă o şansă la o viaţă normală sau aproape de normalitate pacienţilor cu acest tip de boli”, a declarat prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

Potrivit ministrului, infecţia cu noul coronavirus a condus la afecțiuni pulmonare cronice.

„Infecţia cu noul coronavirus a dus la afecţiuni pulmonare cronice şi lucrul acesta ne-a preocupat, iar proiectele de investiţii pe care le derulează Ministerul Sănătăţii în toată ţara, în acest moment, includ multe capabilităţi de recuperare şi reabilitare pentru pacienţii cu boli pulmonare cronice. Şi cred că e un demers care trebuie nu numai demarat, ci trebuie continuat, trebuie să fie sustenabil”, a spus ministrul.

„Încercăm să echilibrăm nevoia de medici specialişti în funcţie de nevoile reale, nu de numai de capacitatea de pregătire a universităţilor de Medicină şi Farmacie, iar începând cu anul viitor, când va deveni funcţional Registrul profesioniştilor în sănătate, o să putem să întărim aceste politici, iar colegii care lucrează în acest domeniu al pneumologiei sau oncologiei cu siguranţă vor avea nu numai prioritate, dar va exista şi o sustenabilitate cred pentru viitor, inclusiv în zonele astea unde e nevoie de recuperare şi de reabilitare”, a mai transmis ministrul Sănătății.

Peste 8% din populaţia României este înscrisă în tabloul bolilor pulmonare, a atras atenția, miercuri, prof. univ. dr. Viorel Jinga, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”. „Bolile pulmonare reprezintă una dintre principalele cauze de mortalitate, înregistrându-se anual la nivel mondial milioane de decese”, a subliniat rectorul UMFCD.

„Spun acest lucru într-un context statistic naţional extrem de îngrijorător în care regăsim un coeficient de peste 8% din populaţia României înscrisă în tabloul bolilor pulmonare, aproximativ 2,3 milioane de persoane fiind diagnosticate cu afecţiune cronică respiratorie. Motiv pentru care vom încerca şi astăzi să tragem împreună un nou semnal de alarmă asupra factorilor de risc care conduc la apariţia acestor boli grave şi totodată să aducem un plus substanţial condiţiilor actuale de diagnostic şi tratament pentru a crea premisele noi actului medical în această complexă specialitate medicală pneumologia”, a declarat prof. univ. dr. Viorel Jinga, în cadrul Conferinței „Sănătatea Plămânilor, impact la nivel social”, organizată de UMF „Carol Davila” din Bucureşti şi Societatea Română de Pneumologie, în contextul Zilei Mondiale a Plămânilor, ediția 2024.

Rectorul UMFCD a evidențiat importanţa dezvoltării prevenţiei medicale în sistemul educaţional românesc, subliniind necesitatea unor campanii de informare şi conştientizare la nivelul tinerilor cu privire la impactul factorilor de risc asupra sănătăţii pulmonare.

„Din păcate, și în mileniul trei, bolile pulmonare reprezintă una dintre principalele cauze de mortalitate, înregistrându-se anual la nivel mondial milioane de decese”, a afirmat prof. univ. dr. Viorel Jinga. „Singur sau în asociere, fondul genetic, fumatul, infecţiile, dar mai ales poluarea şi stresul, factori de risc preponderenţi în secolul XXI, conduc în fiecare an la apariţia de milioane de cazuri noi de îmbolnăviri ale aparatului respirator”, a adăugat rectorul UMFCD.

„Pentru reducerea la nivel global a impactului bolilor respiratorii asupra pacienţilor este necesar un plan de prevenţie sustenabil, care cu siguranţă va produce efecte pozitive atât din punct de vedere social, cât şi economic. Povara acestor boli nu este contabilizată doar prin factori emoţionali şi psihologici pe care îi traversează pacienţii şi aparţinătorii acestora, ci şi prin dezechilibre financiare cauzate de costuri foarte mari impuse de tratarea acestor afecţiuni, precum şi de alte costuri generate pe piaţa muncii, prin punerea resursei umane în inactivitate şi alocarea de fonduri considerabile către aceşti bolnavi ca urmare a concediilor medicale. Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” a fost implicată în multe campanii de prevenție”, a mai transmis prof. univ. dr. Viorel Jinga.

Managementul Conferinţei „Sănătatea Plămânilor, impact la nivel social” a fost asigurat de Sănătatea Press Group.

Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) informează că, în perioada 16 – 22 septembrie, au fost înregistrate 2.252 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2, în scădere cu 19,7% faţă de săptămâna precedentă. 663 dintre cazurile noi sunt la pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare.

În ultima săptămână, au fost raportate 15 decese la persoane cu COVID-19. Toate persoanele care au decedat au avut comorbidităţi.

Până în prezent, 69.158 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS-CoV-2 au decedat în România.

În ţara noastră, au fost înregistrate, până în prezent, 3.574.807 de cazuri de infectare cu SARS-CoV-2.

În ultima săptămână au fost efectuate 768 de teste RT-PCR şi 12.621 de teste rapide antigenice. Rata pozitivităţii a fost de 16,8%, în scădere cu 2,8%.

Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 14.029.264 de teste RT-PCR şi 14.999.888 teste rapide antigenice.

Cecilia Radu, vicepreședinte și director general al Novo Nordisk România, a fost numită vicepreședinte și director general pentru Novo Nordisk Emiratele Arabe Unite. Este prima româncă numită în această funcție din cadrul Novo Nordisk, în echipa de conducere a regiunii Europa de Sud-Est, Orientul Mijlociu și Africa.

Această numire vine după un mandat de opt ani la Novo Nordisk România.

„Sunt onorată că am făcut parte în ultimii opt ani din călătoria începută de Novo Nordisk România în urmă cu 31 de ani. Împreună cu echipa mea, am reușit să ducem business-ul din România la nivel de excelență în susținerea pacienților și partenerilor. Am inițiat schimbarea pentru pacienții români și voi păstra cu mine amintiri de neuitat despre realizările și oamenii incredibil de pasionați care lucrează în această organizație”, a declarat Cecilia Radu.

Cecilia Radu s-a alăturat companiei Novo Nordisk în calitate de vicepreședinte și director general pentru România în aprilie 2016. Novo Nordisk România a fost recunoscută de IQVIA pe poziția 23, cu cea mai mare creștere din industria farmaceutică în 2021 și 2022, și pentru lansarea celor mai bune produse noi pe piață.

Sub conducerea sa, echipa din România a reușit să aducă în țară inovația Novo Nordisk. De asemenea, organizația a fost premiată intern, în cadrul grupului Novo Nordisk, pentru dedicarea și pasiunea deosebită în atingerea obiectivelor lor în România.

Cu o experiență de peste 23 de ani în industria farmaceutică, și-a început cariera ca medic la Spitalul Universitar din Iași, înainte de a-și începe călătoria în industria farmaceutică.

De la sfârșitul anului 2022, este președintele ARPIM – Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente, conducând eforturile asociației de a facilita accesul pacienților români la noi tratamente și de a construi parteneriate cu factorii de decizie români.

„Reprezentarea Novo Nordisk în cadrul ARPIM, atât ca membru al board-ului, cât și ca președinte, a avut un rol important pentru mine ca profesionist. Sunt recunoscătoare pentru încrederea și colaborarea foarte bună cu ceilalți membri. Sunt încrezătoare că parteneriatele pe care le-am construit până acum cu autoritățile române și dialogul constant sunt fundamentale pentru viitorul stării de sănătate și al bunăstării societății românești”, a adăugat Cecilia Radu.

Novo Nordisk este o companie globală în domeniul sănătății, lider în domeniu, fondată în 1923, cu sediul central în Danemarca. Compania are aproximativ 66.000 de angajați în 80 de sedii din întreaga lume și comercializează produse în aproximativ 170 de țări.

În ultimii doi ani, Ministerul Educaţiei a iniţiat sau a extins mai multe programe orientate spre integrarea educaţiei pentru un stil de viaţă sănătos în experienţa elevilor români, atât la nivel teoretic, cât şi practic, a declarat, luni, ministrul Ligia Deca.

„Planurile-cadru şi programele şcolare pentru gimnaziu aduc o nouă perspectivă asupra stilului de viaţă sănătos, atât prin conţinuturi, cât şi prin metodele de predare. Avem disciplina ‘Consiliere şi orientare’, care include ca tematică obligatorie toate elementele care ţin de educaţie pentru sănătate (…). Sunt convinsă că putem face această reformă împreună şi cred că de mare ajutor aici va fi şi extinderea şi consolidarea reţelei de medicină şcolară, pentru că toate familiile aşteaptă, cumva, specialişti să vină să le împărtăşească copiilor elemente de nutriţie, de evitare a dependenţelor, de ce înseamnă educaţie prin sport şi aşa mai departe”, a declarat Ligia Deca, la evenimentul „Guvernul României pentru Sănătate – viitorul se construieşte astăzi! Sănătatea unei naţiuni pleacă de la sănătatea copiilor noştri”, organizat de Guvern şi UNICEF România.

Ministrul a menţionat că în Legea învăţământului preuniversitar tema educaţiei privind sănătatea, precum şi cea a educaţiei pentru alimentaţie sănătoasă sau egalitatea de şanse se vor regăsi în planurile-cadru de învăţământ şi în programele şcolare.

Reforma în sănătate are două componente majore, iar una dintre acestea se leagă de resursele umane, a declarat, luni, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, ministrul Sănătății. ”Fără resurse umane în sănătate toate lucrurile pe care le facem şi le investim nu vor fi funcţionale”, a subliniat ministrul.

”În mod evident, nu putem peste noapte să creăm specialişti. Ei trebuie motivaţi, trebuie atraşi, trebuie stabilizaţi şi avem foarte multe pârghii la îndemână în acest moment. Aş vrea să mulţumesc în mod deosebit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii care ne acordă asistenţă tehnică pentru derularea acestor proiecte. Implementarea managementului profesionist în spitale este o altă chestiune care ne interesează pentru că utilizarea fondurilor publice şi eficientizarea activităţii medicale este, de asemenea, o prioritate”, a declarat ministrul Sănătăţii, la evenimentul „Guvernul României pentru Sănătate – viitorul se construieşte astăzi! Sănătatea unei naţiuni pleacă de la sănătatea copiilor noştri”, organizat de Guvern şi UNICEF România.

De asemenea, ministrul a precizat că primele spitale din România vor fi gata în prima jumătate a anului viitor din PNRR.

”Mii de cabinete de medicină de familie sunt deja renovate sau urmează să primească echipamente până la sfârşitul acestui an, ambulatorile de specialitate, de asemenea. Controlul infecţiilor a reprezentat, de asemenea, o foarte mare preocupare. Dincolo însă de investiţiile pe care noi reuşim să le derulăm, împreună cu foarte multe dintre autorităţile locale, pentru că nu pot să nu menţionez autorităţile locale, care sunt extrem de interesate, cele care sunt interesate de sănătatea comunităţilor pe care le conduc, trebuie să discutăm puţin despre reforma din sănătate”, a mai spus ministrul Sănătății.

Totodoată, ministrul s-a referit şi la propunerea premierului Marcel Ciolacu ca Agenţia Naţională Antidrog să treacă în subordinea Ministerului Sănătăţii.

”Sigur că trecerea părţii de prevenţie şi de consiliere a Agenţiei Naţionale Antidrog la Ministerul Sănătăţii este binevenită. Au şi o resursă umană acolo care poate contribui împreună cu specialiştii în psihiatrie pediatrică să poată să combată acest fenomen, însă noi ne preocupăm acum şi suntem destul de avansaţi în realizarea unor centre regionale şi judeţene dacă se poate pentru tratamentul adicţiei, care vor aduce împreună toate activităţile care ţin de partea de terapie, de psihoterapie, de educaţie, pentru că aceşti copii trebuie să poată să-şi continue activitatea şi, în ultimul rând, de ergoterapie şi de activitate fizică. Avem un astfel de centru care este realizat în parteneriat cu o organizaţie non-guvernamentală la Voila, în judeţul Prahova. Avem un grup de lucru care este interesat să dezvolte un astfel de model de bună practică şi autorităţi locale la Bistriţa, la Olt, la Hunedoara. Vă dau doar trei exemple care ne vor fi parteneri în dezvoltarea unor astfel de centre de combatere a adicţiei la copii”, a spus prof. univ. dr.  Alexandru Rafila.

.