Virusul HMPV produce o viroză ”banală”, cunoscută de foarte mulți ani, infecțiile fiind ”obișnuite”, a declarat, joi, ministrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila. ”Discutăm despre o viroză banală. Metapneumovirusul este un virus cunoscut de foarte mulți ani, care produce infecții obișnuite, copiii, în general, sunt afectați”, a precizat ministrul.

”10% din totalul virozelor respiratorii care apar la copii sunt produse de metapneumovirus, așa că nu discutăm de nimic special, discutăm de o viroză banală, care, sigur, la fel ca orice viroză, poate să evolueze cu complicații în cazul persoanelor care au anumite deficiențe imune sau boli cronice, dar sunt situații excepționale, iar diagnosticul acestei boli este un diagnostic clinic, fără să existe o precizare a agentului etiologic decât în cazul în care sunt infecții respiratorii severe care necesită o precizare de diagnostic”, a explicat prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

Potrivit ministrului, sistemul de alertă al Organizației Mondiale a Sănătății a transmis că în China nu este o problemă de sănătate publică în momentul de față.

”Nu există niciun fel de evidență de transmisibilitate crescută sau de severitate mai mare a acestui virus în România, care produce, cum spuneam, virozele banale, obișnuite în fiecare an”, a declarat ministrul Sănătății.

Ministrul a afirmat că în țara noastră, săptămânal, se înregistrează zeci de mii de cazuri de infectare cu metapneumovirus care are perioada de incubație de 3 – 6 zile. Simptomele sunt tuse, congestie și secreții nazale, febră, eventual dureri în gât moderate, grețuri, vărsături și diaree care dispar de obicei la tratamentul simptomatic.

Nu există vaccin pentru prevenirea acestei infecții, a mai spus ministrul.

Potrivit ministrului, metapneumovirusul este înrudit cu virusul sinciţial respirator.

”Majoritatea copiilor sunt susceptibili să se îmbolnăvească cel puţin o dată cu acest metapneumovirus până la vârsta de 5 ani. Aproximativ 10% din toate infecţiile respiratorii dintr-un anumit moment sunt produse de metapneumovirus. Oricine poate lua acest virus, iar persoanele cu afecţiuni pulmonare cronice sau cu deficienţă imune sunt susceptibile să facă şi anumite complicaţii”, a precizat Rafila.

Ministrul a mai precizat că a fost confirmat un singur caz în cadrul sistemului de supraveghere în acest an şi a adăugat că şi în sezoanele anterioare au fost diagnosticate astfel de cazuri: patru în sezonul 2021-2022, șase în sezonul următor, 2022-2023 şi, anul trecut, șapte astfel de cazuri.

”Deci, nu există niciun fel de evidenţă de transmisibilitate crescută sau de severitate mai mare a acestui virus în România, care produce, cum spuneam, virozele banale, obişnuite în fiecare an”, a subliniat ministrul.

”Sunt zeci de mii de cazuri de astfel de infecţii în fiecare săptămână. În momentul de faţă, vă asigur că în România sunt câteva mii de cazuri de infecţie cu metapneumovirus. V-am spus că este un singur caz care a fost diagnosticat care avea SAR, adică sindromul respirator grav”, a adăugat ministrul.

Ministrul a arătat că nu se recomandă, inclusiv în această infecţie cu metapneumovirus, tratamentul antibiotic.

”El este rezervat persoanelor care fac o suprainfecţie sau o infecţie bacteriană, respiratorie, numai la recomandarea medicului şi este cel mai bine după efectuarea unui test de sensibilitate ca să alegem antibioticul potrivit şi nu trebuie date niciodată antibiotice numite de rezervă, adică nişte antibiotice pe care le folosim în situaţii speciale. Există antibiotice de primă intenţie, ele trebuie folosite exclusiv, dar doar atunci când este vorba despre infecţie bacteriană şi numai la recomandare a medicului”, a explicat ministrul.

1.003 cazuri de rujeolă s-au înregistrat în luna decembrie a anului 2024, a informat, miercuri, Institutul Național de Sănătate Publică. Cele mai multe dintre acestea au provenit din județele Neamț (382), Suceava (94) și Constanța (75).

De la începutul perioadei de raportare, 1 ianuarie 2023, și până pe 31 decembrie 2024 s-au înregistrat 27.234 de cazuri de rujeolă.

Începând cu 1 ianuarie 2023, s-au înregistrat 22 de decese din cauza rujeolei (cinci în București, patru în județul Brașov, trei în județul Giurgiu, câte două în județele Argeș și Iași, câte unul în județele Mureș, Sibiu, Buzău, Constanța, Alba și Ialomița).

Potrivit INSP, al 22-lea deces (raportat în județul Iași) a fost al unui băiețel de un an și două luni, nevaccinat cu ROR.

Rujeola (pojarul) este o boală infecțioasă care adesea duce la complicații.

Din patru persoane care fac rujeolă una are nevoie de spitalizare. Pentru unul din 1.000 de bolnavi de rujeolă boala este mortală, precizează INSP.

Conform sursei citate, vaccinul împotriva rujeolei protejează copiii împotriva acestei boli.

Miozita acută benignă a copilăriei (BCAM) este o afecțiune care apare în perioada de convalescență a unei boli virale, mai frecvent în cazurile de gripă B, atrage atenția prof. univ. dr. Mihai Craiu, medic primar pediatru. „Cu alte cuvinte copilul pare că nu mai are febră așa de mare, după cele 2-3 zile grele de la debutul bolii. Și atunci apare agravarea…”, avertizează medicul.

„Copilul nu mai merge, acuză dureri mari de picioare, în special la nivelul pulpelor, la gambe”, a scris prof. univ. dr. Mihai Craiu pe pagina de Facebook – Spitalul Virtual pentru Copii.

Potrivit medicului, deși pare foarte gravă, după cum îi spune și numele, este o boală „benignă”, adică trece singură.

„Cu tratament adecvat al durerii și cu multe lichide. Cam o săptămână durează până se normalizează analizele și dispare disconfortul”, a mai transmis prof. univ. dr. Mihai Craiu.

sursa foto: Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca/Facebook

La Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca a avut loc prima intervenție de prelevare de organe din acest an, fiind prelevați rinichii unei paciente de 58 de ani, aflată în moarte cerebrală, a anunțat unitatea medicală.

„Început de an aducător de speranță pentru pacienții a căror ultimă șansă la viață o reprezintă transplantul. A avut loc  prima intervenție de prelevare de organe din acest an, în cadrul SCJU Cluj. Au fost prelevați rinichii unei paciente de 58 de ani, aflată în moarte cerebrală, de către o echipă a ICUTR Cluj, coordonată de Dr. Dan Pop”, a transmis unitatea medicală, pe pagina de Facebook.

„Diagnosticarea și menținerea în condiții fiziologice a donatorului în moarte cerebrală a fost asigurată de echipa de medici ATI din cadrul SCJU Cluj Napoca: Conf. Dr. Cristina Petrișor, șef secție ATI 1, Dr. Elena Ștefănescu, Dr. Dumitru Pătraș, coordonator de transplant în cadrul SCJU Cluj-Napoca. Rinichii prelevați au fost preluați de echipa ICUTR Cluj, în vederea transplantării”, mai arată sursa citată.

Monitorul Oficial a publicat procedura privind prestarea temporară sau ocazională a activităţilor de fizioterapie pe teritoriul României şi înregistrarea temporară automată la Colegiul Fizioterapeuţilor din România.

Vă prezentăm textul publicat în Monitorul Oficial:

Art. 1. – (1) Dispoziţiile prezentei proceduri se aplică exclusiv fizioterapeuţilor care se deplasează în România în scopul exercitării, în mod temporar şi ocazional, a activităţilor de fizioterapie şi care îndeplinesc una dintre următoarele condiţii:

a) sunt stabiliţi în vederea exercitării profesiei de fizioterapeut într-un alt stat membru al Uniunii Europene, într-un stat aparţinând Spaţiului Economic European sau în Confederaţia Elveţiană, denumite în continuare state membre;

b) au exercitat profesia de fizioterapeut în unul sau mai multe state membre pe o perioadă de cel puţin un an în decursul ultimilor 10 ani anteriori prestării de servicii, atunci când profesia nu este reglementată în statul membru de stabilire. Condiţia de exercitare timp de un an a profesiei nu se aplică în cazul în care profesia sau educaţia şi formarea care conduc la exercitarea profesiei sunt reglementate.

(2) Caracterul temporar şi ocazional al prestării activităţilor de fizioterapie se evaluează de la caz la caz, de către Colegiul Fizioterapeuţilor din România, denumit în continuare CFZRO, în special în funcţie de durata prestării, frecvenţa, periodicitatea şi continuitatea acestora.

Art. 2. – Pe durata prestării cu caracter temporar sau ocazional a serviciilor de fizioterapie pe teritoriul României, persoanele prevăzute la art. 1:

a) exercită profesia pe teritoriul României cu titlul profesional de fizioterapeut;

b) sunt exceptate de la obligaţia înscrierii în CFZRO şi de la plata cotizaţiei de membru;

c) sunt înregistrate automat în cadrul CFZRO, pe durata prestării serviciilor respective;

d) se supun normelor de conduită cu caracter profesional, de reglementare sau administrativ, prevăzute de legislaţia în vigoare, direct şi specific legate de calificările profesionale, care reglementează definiţia profesiei, utilizarea titlului oficial de calificare în profesia de fizioterapeut, abaterile profesionale grave care afectează direct şi specific protecţia şi siguranţa consumatorilor, precum şi dispoziţiilor disciplinare prevăzute de lege, pentru fizioterapeuţii cetăţeni români, membri ai CFZRO.

Art. 3. – Solicitările referitoare la prestarea temporară sau ocazională de servicii în România se soluţionează de către CFZRO, prin Comisia pentru standarde profesionale.

Art. 4. – (1) Fizioterapeutul care urmează să se deplaseze pentru prima dată dintr-un stat membru în România pentru a furniza servicii trebuie să informeze CFZRO în acest sens, în prealabil, printr-o declaraţie scrisă care să cuprindă informaţiile privind acoperirea asigurării sau alte mijloace de protecţie personală ori colectivă privind răspunderea profesională.

(2) Declaraţia se reînnoieşte o dată pe an în cazul în care prestatorul intenţionează să furnizeze servicii, temporar sau ocazional, în România, în decursul anului respectiv. Declaraţia se poate prezenta prin orice mijloace.

Art. 5. – (1) Pentru înregistrarea temporară automată la prima prestare de servicii în România, fizioterapeutul solicitant înaintează către CFZRO următoarele documente:

a) declaraţia menţionată la art. 4, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1;

b) copia documentului de cetăţenie (paşaport sau carte de identitate) şi, după caz:

(i) copie după certificatul de căsătorie sau orice alt document relevant, în caz de schimbare a numelui, în situaţia în care pe documente apar nume diferite;

(ii) certificatul de naştere sau alt document care să indice locul naşterii, dacă pe paşaport sau pe cartea de identitate acesta nu figurează;

(iii) pentru solicitanţii care nu sunt cetăţeni ai unui stat membru: un document care să ateste calitatea de membru de familie al unui cetăţean din Uniunea Europeană a titularului sau statutul de refugiat sau de rezident pe termen lung într-un stat membru al Uniunii Europene al acestuia sau orice alte dovezi relevante care să demonstreze că titularul ar putea beneficia de drepturile conferite de Uniunea Europeană în cazul deţinerii Cărţii albastre a Uniunii Europene;

c) o declaraţie privind cunoaşterea limbii române, necesară pentru practicarea profesiei în România, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2;

d) o dovadă prin care autorităţile competente ale statului membru de stabilire atestă că titularul nu a suferit abateri disciplinare şi nu i-a fost suspendat temporar sau definitiv dreptul la exercitarea profesiei ori condamnări penale;

e) copia titlului de calificare prevăzut de lege ori de normele Uniunii Europene pentru prestarea activităţilor de fizioterapie;

f) traducerea autorizată în limba română a documentelor prevăzute la lit. b) pct. (i) – (iii) şi lit. d) şi e).

(2) Documentele prevăzute la alin. (1) se pot depune prin curier rapid la sediul CFZRO, serviciul de curierat fiind contractat de către solicitant, ori prin Punctul de contact unic electronic.

Art. 6. – (1) La primirea solicitării, Comisia pentru standarde profesionale verifică documentele şi, după caz, solicită prestatorului, în completare, documentele lipsă.

(2) Comisia pentru standarde profesionale procedează la verificarea formării profesionale a prestatorului în scopul evitării producerii de daune grave asupra sănătăţii pacientului, din cauza lipsei calificării profesionale a prestatorului, fără a depăşi necesarul în acest sens.

(3) În termen de 30 de zile de la data primirii declaraţiei şi a tuturor documentelor menţionate la art. 5, Comisia pentru standarde profesionale înaintează propunerile acesteia preşedintelui CFZRO. Preşedintele CFZRO informează solicitantul prestator cu privire la decizia luată:

a) de a-i solicita să promoveze o probă de aptitudini; sau

b) de a-i acorda aviz de prestare temporară a activităţilor de fizioterapie în România.

(4) În cazurile în care la verificarea calificării solicitantului pot apărea situaţii care să conducă la întârzierea în luarea unei decizii, Comisia pentru standarde profesionale notifică acestuia, în termenul de 30 de zile prevăzut la alin. (3), motivele întârzierii. Situaţiile constatate se rezolvă în termen de 30 de zile de la notificare, iar decizia se finalizează în termen de 60 de zile din momentul soluţionării acestora.

(5) Proba de aptitudini se aplică în cazul constatării unei diferenţe importante între calificarea de fizioterapeut a prestatorului de servicii şi formarea de fizioterapeut impusă în România, în măsura în care această diferenţă poate afecta în mod negativ sănătatea publică şi nu poate fi compensată de cunoştinţele, abilităţile şi competenţele dobândite prin învăţarea pe tot parcursul vieţii, validată în mod formal în acest scop de un organism relevant.

(6) În urma susţinerii probei de aptitudini de către solicitantul în cauză, CFZRO decide cu privire la furnizarea serviciului de către acesta, iar prestarea serviciilor trebuie să fie posibilă în termen de 30 de zile de la data luării deciziei.

Art. 7. – (1) În caz de reînnoire a declaraţiei, în termen de 30 de zile de la primire, CFZRO notifică înregistrarea temporară automată fizioterapeuţilor care au mai prestat servicii în România.

(2) În cazul în care CFZRO nu ia o decizie în termenele stabilite mai sus, serviciul poate fi prestat.

Art. 8. – Solicitantul poate contesta deciziile CFZRO la instanţele judecătoreşti competente, în termen de 30 de zile de la comunicare.

Ziua de 4 ianuarie este dedicată alfabetului Braille, potrivit Rezoluţiei 73/589 adoptată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite la data de 17 decembrie 2018. Scopul celebrării acestei zile este de a atrage atenţia asupra necesităţii respectării drepturilor persoanelor cu deficienţe de vedere, în special a celui de acces la informaţie, potrivit ONU.

Rezoluţia vine în completarea Convenţiei Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi, adoptată de ONU la New York, în data de 13 decembrie 2006. Potrivit acestui document, alfabetul Braille este esenţial pentru educaţia, libertatea de expresie şi de opinie, pentru accesul la informaţie şi incluziunea socială a persoanelor cu dificultăţi de vedere.

Mai mult, Agenda pentru Dezvoltare Durabilă 2030, adoptată de ONU în 2015, subliniază că nicio persoană nu trebuie exclusă în niciun fel, având aceleaşi drepturi ca oricine altcineva de a se bucura de o viaţă prosperă şi împlinită.

Potrivit unui studiu publicat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii în aprilie 2022, numărul global al persoanelor cu deficienţe severe de vedere se apropie de 285 de milioane. Dintre acestea, aproximativ 39 de milioane de persoane sunt complet lipsite de simţul văzului, majoritatea (peste 80%) cu vârsta de peste 50 de ani, potrivit OMS.

În ziua de 4 ianuarie a anului 1809, s-a născut francezul Louis Braille, inventatorul alfabetului tactil cu puncte în relief pentru persoane cu deficienţe de vedere, folosit şi astăzi de nevăzători.

Şi-a pierdut vederea la vârsta de trei ani, în urma unui accident. Potrivit site-ului www.nbp.org, a studiat la Institutul Naţional pentru Tinerii Nevăzători din Paris, dar cea mai mare parte a timpului liber şi-o dedica încercărilor de a găsi o modalitate eficientă de a reprezenta, tactil, literele şi numerele. Pe atunci, nevăzătorii încercau să citească folosind reproducerea în relief a literelor obişnuite, o metodă ce se dovedea a fi destul de anevoioasă.

Alfabetul Braille foloseşte 6 puncte pentru 63 de semne (litere, sunete, semne, cifre, note muzicale). În 1847, a fost pus la punct tiparul Braille, cu ajutorul căruia puteau fi tipărite cărţi pentru nevăzători. Louis Braille a murit la 6 ianuarie 1852, la Paris.

În 1878, cu ocazia unui congres internaţional organizat la Paris, alfabetul Braille a fost adoptat oficial ca metodă de învăţare a cititului pentru copiii nevăzători.

Nouă spitale de adulţi şi copii şi Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov vor asigura asistenţa medicală de urgenţă în zilele de 6 şi 7 ianuarie, de Bobotează şi Sfântul Ioan Botezătorul, a informat Direcţia de Sănătate Publică Bucureşti.

Cele nouă unităţi medicale sunt:

• Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti Floreasca – tel: 021/599.23.00;
• Spitalul Clinic de Urgenţă Universitar – tel: 021.318.05.23/021.601.24.00;
• Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Pantelimon” – tel: 021/255.40.99;
• Spitalul Clinic de Urgenţă ” Sf. Ioan” – tel: 021/334.51.90;
• Spitalul Clinic de Urgenţă „Bagdasar-Arseni” – tel: 021/334.30.25;
• Spitalul de Urgenţă Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri – tel: 021/224.09.47;
• Spitalul Clinic de Urgenţe Oftalmologice – tel: 021/319.27.51;
• Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu” – tel: 021/316.93.66;
• Spitalul Clinic de Urgenţă Copii „M.S. Curie” – tel: 021/460.30.26.

Serviciul de Ambulanţă al Municipiului Bucureşti va avea program normal de lucru, cu menţiunea că în această perioadă va asigura eliberarea de certificate constatatoare de deces în întreaga Capitală. Solicitările populaţiei vor fi preluate la telefon 112.

Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti va asigura un serviciu de gardă permanent la telefon 0747.165.471 şi 0722.659.492.

Peste 4.700 de solicitări au fost înregistrate, din ziua de 31 decembrie, ora 7:00, până pe 3 ianuarie la aceeaşi oră, la Serviciul de Ambulanţă Bucureşti – Ilfov.

Dntre acestea, 3.029 au fost urgenţe Cod roşu şi Cod galben.

„Din ziua de 31 decembrie, de la ora 7 dimineaţă, până pe data de 3 ianuarie, la 7 dimineaţa, 4.709 persoane au avut nevoie de ambulanţă în regiunea Bucureşti – Ilfov. Dintre acestea, 3.029 de persoane au prezentat urgenţe de Cod galben – cazuri grave şi Cod roşu – cazuri foarte grave”, a precizat dr. Alis Grasu, managerul SABIF, citată de Agerpres.