Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu anunță o scădere semnificativă a ratei infecțiilor asociate asistenței medicale, care a ajuns la 1,03% în anul 2024, față de 1,79% în 2023 și 2,66% în 2022. Aceste îmbunătățiri reflectă măsurile stricte de prevenție, igiena riguroasă și implicarea constantă a echipei medicale.

„Ne dorim să aveți încredere că Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu este un loc sigur, unde sănătatea voastră și a celor dragi este protejată”, subliniază reprezentanții spitalului. Aceștia reafirmă angajamentul de a reduce riscurile și de a îmbunătăți continuu condițiile de îngrijire.

„Siguranța voastră este prioritatea noastră!” adaugă spitalul, mulțumind pacienților pentru încrederea acordată și angajându-se să continue să ofere cele mai bune condiții de tratament.

Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu continuă să îmbunătățească condițiile de îngrijire pentru a asigura un mediu sigur și de înaltă calitate pentru toți pacienții.

Limfangioleiomiomatoza, prescurtat LAM, este o boală extrem de rară, cu o incidență de doar 5 cazuri la 1 milion de persoane. Afectează aproape exclusiv femeile la vârsta fertilității și se caracterizează prin formarea unor chisturi pulmonare, cu posibilă afectare renală.

Potrivit Dr. Doroteei Cioancă, medic rezident pneumolog, LAM a fost încadrată de către Organizația Mondială a Sănătății (OMS) ca un neoplasm metastazant de grad scăzut, având în vedere că mecanismele exacte care duc la apariția bolii nu sunt pe deplin înțelese.

Simptomele LAM

Printre simptomele comune ale acestei afecțiuni se numără dispneea (dificultăți de respirație) și pneumotoraxul (colapsul pulmonar cauzat de pătrunderea aerului în spațiul dintre plămâni și peretele toracic prin ruperea chisturilor pulmonare). Alte simptome mai puțin întâlnite includ tusea, hemoptizia (tuse cu sânge), formarea de angiomiolipoame (tumori renale) și chilotorax (acumulare de limfă în cavitatea pleurală).

Diagnostic dificil

Diagnosticul poate fi uneori greu de stabilit, având în vedere că simptomele pot semăna cu cele ale altor afecțiuni pulmonare, cum ar fi astmul, boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) sau bronșita. Pentru stabilirea unui diagnostic corect, sunt necesare mai multe investigații, inclusiv CT de torace pentru vizualizarea chisturilor pulmonare, explorări funcționale respiratorii și investigații de laborator. În unele cazuri, pot fi necesare date histopatologice obținute prin biopsie pulmonară chirurgicală.

De obicei, pacientele experimentează pierderea treptată a funcției pulmonare, proces care este lent, dar care poate evolua mai rapid în anumite cazuri. În prezent, nu există un tratament curativ pentru LAM, însă există opțiuni de intervenție pentru gestionarea simptomelor și îmbunătățirea calității vieții. Acestea includ monitorizarea stării de sănătate pentru evaluarea progresiei bolii, administrarea unui tratament simptomatic pentru ameliorarea respirației sau utilizarea de oxigen suplimentar pentru reducerea dispneei.

În cazul episoadelor repetate de pneumotorax sau chilotorax, este necesară realizarea unei pleurodeze sau pleurectomii pentru a preveni recidiva acestora.

Tratament și recomandări

Tratamentul principal pentru LAM include administrarea de inhibitori ai mTOR, precum sirolimus, care ajută la prevenirea pierderii funcției pulmonare. Ca ultimă opțiune, în cazuri avansate de LAM, se poate recurge la transplantul pulmonar.

Pentru gestionarea eficientă a simptomelor, Dr. Cioancă recomandă următoarele măsuri preventive:

Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București (ASSMB) anunță aprobarea a trei noi parteneriate cu primăriile sectoarelor 1, 2 și 5, continuând astfel colaborarea începută anterior cu Sectorul 4. Aceste parteneriate vor aduce îmbunătățiri semnificative infrastructurii medicale din capitală și vor contribui la modernizarea spitalelor, asigurând servicii medicale de calitate pentru toți locuitorii Bucureștiului.

„<<Împreună pentru sănătate>>” nu este doar un slogan, ci o realitate concretă, cu beneficii directe pentru pacienți. Aceste parteneriate facilitează investiții esențiale în infrastructura medicală, modernizarea spitalelor și dotarea acestora cu echipamente de ultimă generație, asigurând astfel servicii medicale de calitate.” – Iustinian Roșca, Director General ASSMB.

În cadrul parteneriatului, Consiliul General al Municipiului București a aprobat asocierea sectoarelor 1, 2, 4 și 5 cu ASSMB pentru susținerea unităților sanitare aflate în administrarea acestora. Obiectivul principal al acestor colaborări este finanțarea și implementarea unor proiecte de interes public în domeniul sănătății, dar și în alte domenii esențiale, precum eficiența energetică, infrastructura urbană și cercetarea medicală.

„Investițiile în sănătate sunt investiții în viitor, iar prin aceste colaborări ASSMB urmărește creșterea capacităților de atragere a fondurilor nerambursabile și a altor resurse necesare pentru dezvoltarea infrastructurii sanitare la standarde europene. Mulțumim tuturor celor implicați pentru sprijinul acordat pacienților și pentru contribuția la îmbunătățirea sistemului medical.”, au transmis reprezentanții ASSMB.

ASSMB rămâne deschisă parteneriatelor cu administrațiile locale, ONG-uri și fundații pentru a continua dezvoltarea unui sistem medical modern, eficient și accesibil tuturor.

Autospecialele Serviciului de Ambulanță Județean (SAJ) Harghita au parcurs, în 2024, un total impresionant de 1.832.263 de kilometri, iar numărul solicitărilor continuă să crească, ajungând la peste 42.000 de intervenții, transmite Agerpres. Aceste date sunt furnizate de directorul SAJ Harghita, dr. Péter Szilárd, care subliniază o creștere anuală a numărului de solicitări de 5-10%.

Dr. Péter Szilárd a explicat pentru AGERPRES că numărul mare de intervenții reflectă atât creșterea încrederii cetățenilor în serviciile de urgență, cât și solicitările pentru cazuri ușoare care ar putea fi rezolvate de medicii de familie. „Mulți sună la 112 pentru cazuri ușoare, care ar putea fi rezolvate de medicii de familie și care îngreunează și aglomerează atât activitatea SAJ, cât și pe cea din unitățile de primiri urgență,” a declarat directorul SAJ Harghita. În plus, uneori pacienții nemulțumiți de diagnostic solicită transportul la spital chiar din curtea centrului de permanență, ceea ce pune presiune pe echipajele de intervenție.

În ceea ce privește timpul de intervenție, dr. Péter Szilárd a menționat că, în medie, autospecialele ajung la cazuri în aproximativ 15 minute datorită celor 16 substații din județ. „Sunt fericit că județul nostru este acoperit bine. Avem 16 substații de unde, dacă un locuitor solicită ajutorul nostru, un echipaj de urgență poate să ajungă foarte repede și să ajute pacienții care au nevoie de ajutor,” a declarat acesta. Totuși, în zonele izolate sau atunci când autospecialele sunt deja ocupate, timpul de intervenție poate crește.

O altă problemă semnalată de dr. Péter Szilárd este agresivitatea cu care se confruntă echipajele, uneori fiind lovite verbal sau chiar fizic. De asemenea, o dificultate importantă este lipsa de implicare a vecinilor sau a membrilor familiei pacienților. „În municipiul Miercurea-Ciuc și în alte orașe ale județului, observăm o reticență, un dezinteres al populației de a ajuta vecinii,” a explicat acesta.

Dr. Péter Szilárd a adăugat că, în trecut, astfel de situații nu erau frecvente: „În urmă cu 20 de ani nu credeam că se va ajunge la astfel de situații. (…) Suntem în acel punct în care suntem dezinteresați.” El a făcut apel la cetățeni să sune la 112 atunci când au nevoie de ajutor, să răspundă corect la întrebările operatorilor și să ajute echipajele de ambulanță atunci când este necesar.

Trecerea la ora de vară aduce modificări importante în comportamentul alimentar, iar acestea pot duce la creșterea consumului de alimente nesănătoase, mai ales seara, atrage atenția Adina Rusu, președintele Colegiului Teritorial al Dieteticienilor Iași, relatează Agerpres. Potrivit specialistului, schimbările hormonale generate de modificarea orei pot afecta atât somnul, cât și apetitului, crescând riscul de indigestie și de mâncat compulsiv pe parcursul nopții.

„Trecerea la ora de vară aduce o schimbare bruscă în expunerea la lumină naturală, ceea ce influențează direct ritmul circadian și determină modificări hormonale importante în organism. Astfel, această tranziție duce la scăderea secreției de melatonină (hormonul somnului), la creșterea nivelului de cortizol (hormonul stresului) și la dereglări ale hormonilor tiroidieni. Altfel spus, organismul intră într-o stare de desincronizare internă care poate afecta comportamentul alimentar, somnul, imunitatea, starea generală de bine și chiar sănătatea cardiovasculară”, a explicat dieteticianul Adina Rusu pentru AGERPRES.

Conform acesteia, în perioada de tranziție, putem observa modificări semnificative în percepția senzației de foame sau de sațietate, dar și în alegerile alimentare zilnice. „Schimbarea orei duce la o reducere semnificativă a duratei și eficienței somnului, ceea ce poate slăbi controlul asupra poftelor alimentare și poate favoriza alegeri nesănătoase. Astfel, studiile arată că trecerea la ora de vară determină creșterea consumului de gustări nesănătoase, în special seara și în zilele înnorate, în paralel cu reducerea mersului la sală, mai ales în rândul persoanelor cu obiceiuri alimentare mai puțin sănătoase”, a adăugat Adina Rusu.

Mai mult, modificările hormonale induse de stresul cauzat de schimbarea programului zilnic, precum și orele mai târzii ale zilei, pot spori nivelul de grelină, hormonul foamei, și pot scădea hormonii de sațietate, favorizând astfel mâncatul excesiv, în special la persoanele predispose la mâncatul compulsiv. „Cunoașterea acestor mecanisme ne poate ajuta să gestionăm mai bine trecerea la ora de vară, inclusiv cu ajutorul alimentației, prin susținerea ritmului circadian, echilibrarea hormonilor implicați în somn și apetit, și prevenirea oboselii și poftei de dulce cauzate de somnul deficitar. Astfel, alegerea unui micul dejun bogat în proteine și fibre ajută la reglarea nivelului de zahăr din sânge și reduce pofta de mâncare pe parcursul zilei”, afirmă Adina Rusu.

Ea recomandă ca mic dejunuri precum o omletă cu legume și pâine integrală sau o porție de humus cu legume și pâine integrală să fie integrate în alimentația de zi cu zi. De asemenea, este important să evităm consumul de cafea și zahăr seara, întrucât cofeina poate întârzia producția de melatonină, iar dulciurile consumate seara pot fragmenta somnul, datorită modificărilor glicemice.

În plus, dieteticianul subliniază importanța unei cine ușoare, calde, consumate cu două-trei ore înainte de culcare, care să conțină carbohidrați complecși, cum ar fi legumele, orezul brun sau lintea. Acestea favorizează eliberarea de serotonină și induc relaxarea. „Nu trebuie să uităm de alimentele bogate în triptofan, cum ar fi ouăle, iaurtul, brânza, peștele, nucile, bananele și ovăzul, întrucât acest aminoacid susține sinteza de serotonină și melatonină”, mai adaugă Adina Rusu.

O nouă șansă la viață a început în sala de operație a Spitalului Clinic Sfânta Maria, unde, sub coordonarea Prof. Dr. Narcis Copcă, a fost realizat cu succes primul transplant hepatic din 2025. Intervenția a avut o durată de 8 ore și s-a desfășurat fără complicații majore. Pacientul, în vârstă de 55 de ani, se simte bine și urmează să fie externat în scurt timp.

Echipa medicală care a realizat această intervenție a fost coordonată de Prof. Dr. Narcis Copcă, managerul Spitalului Clinic Sfânta Maria, unitate medicală administrată de ASSMB. Alături de Prof. Copcă au lucrat chirurgii Dr. Nicu Boleac și Dr. Alex Martiniuc, împreună cu echipa de anestezie formată din Dr. Laura Popa și Dr. Carmen Constantin. De asemenea, Dr. Iuliana Vergu și Dr. Mihaela Ungureanu au avut un rol esențial în succesul operației.

„Reușita acestei intervenții reflectă dedicarea întregii echipe medicale și colaborarea excelentă dintre specialiștii noștri. Este un exemplu remarcabil al muncii în echipă în beneficiul pacienților”, a declarat Prof. Dr. Narcis Copcă.

Transplantul hepatic a fost posibil grație unui gest de generozitate din partea familiei donatorului, pentru care întreaga echipă transmite recunoștință. De asemenea, Spitalul Clinic Sfânta Maria mulțumește echipei medicale de la Spitalul Militar Central București, care a realizat prelevarea organului.

Până în prezent, Spitalul Clinic Sfânta Maria a efectuat 65 de transplanturi hepatice. Cu toate acestea, specialiștii trag un semnal de alarmă asupra scăderii numărului de donatori în România în ultimii ani, un factor care afectează semnificativ posibilitățile de tratament pentru pacienții care au nevoie de transplanturi.

De Ziua Mondială a Aderenţei la Tratament, specialiştii cardiologi au subliniat importanţa respectării tratamentului prescris pentru prevenirea şi controlul bolilor cardiovasculare, principalele cauze ale mortalităţii în România, relatează news.ro. Conform celor mai recente date, mortalitatea cardiovasculară depăşeşte 50% din totalul deceselor anuale, iar prevalenţa hipertensiunii arteriale în rândul bărbaţilor depăşeşte 50%, faţă de media europeană de 41%.

În cadrul unui comunicat transmis joi, Societatea Română de Cardiologie şi Fundaţia Română a Inimii atrag atenţia asupra riscurilor majore ale nerespectării tratamentului: „Respectarea tratamentului prescris este esenţială pentru prevenirea şi controlul bolilor cardiovasculare, principala cauză de mortalitate în România”, se arată în comunicatul emis de cele două organizaţii.

Mesajul central al specialiştilor este simplu, dar deosebit de important: „Tratamentul salvează vieţi – dar doar dacă este urmat”. Medicii subliniază faptul că o proporţie semnificativă a pacienţilor renunţă la tratament în primele luni, ceea ce duce la un risc crescut de complicaţii severe, cum ar fi infarctul, accidentul vascular cerebral, insuficienţa cardiacă sau renală.

Un alt subiect major în această zi dedicată tratamentului este hipertensiunea arterială, considerată cel mai important factor de risc modificabil pentru bolile cardiovasculare. „Deşi poate fi uşor diagnosticată şi tratată, în realitate rămâne adesea nediagnosticată, netratată sau insuficient controlată. Nu degeaba este supranumită «ucigaşul tăcut»: mulţi pacienţi nu au simptome, dar suferă în tăcere leziuni grave ale organelor vitale. În lipsa tratamentului susţinut, hipertensiunea poate duce la complicaţii severe şi chiar fatale”, se adaugă în comunicat.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), la nivel global, aproximativ 1,28 miliarde de persoane cu vârste între 30 şi 79 de ani suferă de hipertensiune arterială, iar până la finalul anului 2025 se estimează că numărul acestora va ajunge la 1,5 miliarde. Din păcate, aproape jumătate dintre aceştia nu sunt conştienţi de afecţiunea lor, iar doar 1 din 5 pacienţi beneficiază de un tratament care le controlează valorile tensiunii arteriale.

În România, situaţia este alarmantă, iar datele arată că doar 20-40% dintre pacienţii trataţi ating valorile recomandate ale tensiunii arteriale. „Aderenţa la tratament este crucială pentru prevenirea deceselor evitabile. Medicii cardiologi au o responsabilitate specială pentru managementul pacientului cu hipertensiune arterială, în condiţiile în care multiplele complicaţii determină ca pacientul hipertensiv să aibă nevoie de expertiza mai multor specialităţi medicale, implicit de o coordonare unitară şi continuă a întregii strategii terapeutice”, a declarat profesorul Ovidiu Chioncel, preşedintele Societăţii Române de Cardiologie.

În aceeaşi linie, profesorul Dragoş Vinereanu, preşedintele Fundaţiei Române a Inimii, a subliniat importanţa colaborării între specialităţile medicale şi asociaţiile de pacienţi: „Eforturile unite ale specialităţilor medicale şi ale asociaţiilor de pacienţi pot face diferenţa în facilitarea atitudinii optime pentru a diagnostica, trata şi controla hipertensiunea arterială la cât mai mulţi pacienţi din România!”.

În acest context, medicii cardiologi subliniază că respectarea tratamentului nu este doar o recomandare, ci o necesitate vitală. Pacienţii sunt încurajaţi să discute deschis cu medicul lor despre orice dificultate în respectarea tratamentului şi să ceară sprijin pentru a preveni riscurile grave ce pot surveni din nerespectarea acestuia.

Spitalul Universitar de Urgență București atrage atenția asupra importanței conștientizării cancerului colorectal, o afecțiune care poate fi prevenită prin depistare precoce. Un test simplu, de hemoragii oculte în materiile fecale, poate face diferența între o intervenție timpurie și o evoluție gravă a bolii.

În această lună dedicată cancerului colorectal, Spitalul Universitar de Urgență București prezintă povestea unei paciente de 69 de ani, care a urmat recomandarea medicului de familie și a efectuat testul de depistare a hemoragiilor oculte, parte din screeningul pentru cancer colorectal. Rezultatul testului a fost pozitiv, iar pacienta a fost îndrumată către spital pentru investigații suplimentare.

Echipa de la Gastroenterologie II a realizat o colonoscopie, iar în urma acesteia au fost descoperiți trei polipi, dintre care unul cu sângerare activă. Aceștia au fost rezecați endoscopic, prevenind astfel evoluția bolii către o formă gravă, cum ar fi cancerul colorectal.

„Cu cât identificăm mai devreme eventualele probleme, cu atât tratamentul este mai simplu și mai eficient”, afirmă reprezentanții Spitalului Universitar de Urgență București.

Specialiștii recomandă ca persoanele de peste 50 de ani sau cele cu factori de risc să discute cu medicul lor despre testele de screening pentru cancer colorectal. Nu amânați efectuarea acestora, pentru că o depistare timpurie poate face diferența în tratament și supraviețuire.

În săptămâna 17 – 23 martie, au fost raportate 97.315 cazuri de infecții respiratorii, inclusiv gripă clinică, IACRS și pneumonii, conform unui comunicat al Institutului Național de Sănătate Publică (INSP). Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, numărul cazurilor a crescut cu 7,7%, în timp ce față de săptămâna anterioară a fost cu 10,7% mai mic.

Din păcate, au fost înregistrate și două decese confirmate din cauza gripei, numărul total al persoanelor care au decedat din această cauză în acest sezon ajungând la 68.

În perioada menționată, au fost raportate 3.845 de cazuri de gripă clinică, o creștere semnificativă față de cele 938 de cazuri înregistrate în aceeași săptămână a sezonului precedent. Totuși, numărul cazurilor a fost mai mic comparativ cu săptămâna precedentă, când s-au raportat 5.752 de cazuri. Cele mai multe cazuri de gripă clinică au fost înregistrate în municipiul București (514), urmat de județele Cluj (377) și Prahova (241). În 31 de județe, numărul cazurilor de gripă clinică a fost sub 100.

În plus, au fost confirmate 101 cazuri de gripă la laborator: 52 de cazuri cu virus gripal tip A nesubtipat, 6 cu virus gripal AH1, 18 cu virus gripal AH3 și 25 cu virus gripal tip B.

Până la data de 23 martie, 1.154.800 de persoane au fost vaccinate antigripal, dintre care 1.133.480 sunt din grupele populaționale eligibile pentru vaccinare gratuită.

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a emis un semnal de alarmă privind riscurile majore de răspândire a virusului febrei aftoase în România, având în vedere eliminarea controalelor vamale și focarele de boală din regiunile învecinate. În acest context, ANSVSA solicită responsabilitate și vigilență maximă, având în vedere focarele deja existente în Slovacia și Ungaria.

„În contextul eliminării controalelor vamale ca urmare a aderării la spaţiul Schengen, riscul epidemiologic este amplificat, motiv pentru care ANSVSA, alături de toate instituţiile cu responsabilităţi în domeniu, aplică măsuri ferme pentru protejarea sectorului zootehnic. În acest context, în baza Deciziei Comitetului Naţional pentru Combaterea Bolilor (CNCB) din 11 martie 2025, au fost stabilite măsuri stricte de prevenire şi control, aplicabile la nivel naţional”, se arată într-un comunicat al ANSVSA dat publicității joi, 26 martie 2025.

ANSVSA precizează că măsurile de prevenire și control vor rămâne în vigoare până la ridicarea restricțiilor impuse de autoritățile competente, în urma evaluării epidemiologice.

De asemenea, ANSVSA face apel la responsabilitate, cerând operatorilor economici și instituțiilor implicate să trateze cu maximă seriozitate măsurile adoptate și să colaboreze activ pentru prevenirea răspândirii febrei aftoase pe teritoriul României.

„Respectarea cu stricteţe a măsurilor şi colaborarea activă între toate instituţiile şi actorii implicaţi sunt fundamentale pentru protejarea efectivelor de animale din România. Prevenirea pătrunderii şi răspândirii febrei aftoase nu poate fi realizată decât printr-un efort comun. Este o responsabilitate pe care o împărtăşim cu toţii”, a declarat preşedintele ANSVSA, Alexandru Nicolae Bociu.

ANSVSA reamintește că prevenirea bolii este o prioritate națională și solicită o mobilizare totală a tuturor actorilor din sectorul sanitar-veterinar pentru a limita impactul virusului.